Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » comunicare si relatii publice
Comunitatea lingvistica

Comunitatea lingvistica




Comunitatea lingvistica


Formele si schimbarile lingvistice coreleaza in diferite proportii cu formele si schimbarile sociale sau, altfel spus, exista o relatie intre variatia comportamentului lingvistic si structura relatiilor sociale care-i stau la baza: limbajul este cel care a permis omului sa ia cunostinta de el insusi si sa comunice cu semenii sai, el este cel care a facut posibila instituirea societatii.

Analiza legaturii dintre grupurile sociale si utilizarea limbajului este realizata prin intermediul conceptului de comunitate lingvistica. Acesta reprezinta 'orice asociere umana caracterizata de interactiuni regulate si frecvente prin intermediul unui corp comun de semne verbale, distincta de alte asocieri similare prin diferente semnificave privind utilizarea limbajului'[1]. Deci, comunitatea lingvistica este caracteristica comunitatii umane care vorbeste aceeasi limba. Exista numeroase asemene comunitati, bine delimitate, intrucat 'frontierele limbilor marcheaza si anumite frontiere sociale'[2] ceea ce a generat o mare problema: cea a raporturilor dintre aceste comunitati lingvistice care, pentru a putea comunica, trebuiau sa gaseasca mijloace adecvate. In timp acestea s-au materializat in fenomene ca multilingvismul, limbi de relatii comerciale (limbi simplificate), diplomatice, stiintifice etc.,efortul de a crea o limba universala, institutia interpretilor, traducatorilor, inlocuirea limbii vorbite cu alte mijloace de comunicare etc.



Pot fi considerate comunitati lingvistice nu numai natiunile, ci si subcolectivitatile din cadrul unei societati care au similaritati in folosirea limbajului (grupuri cu caracter permanent cum sunt gastile mici, legate prin contact direct, natiunile moderne divizibile in unitati mai mici dupa criterii regionale, asociatiile ocupationale sau colective de vecini), cu conditia sa prezinte particularitati lingvistice[3]:

♦diferentieri regionale;

♦izolari spatiale;

♦origini etnice straine;

♦ocupatii specializate cu propriul jargon (in randul lucratorilor inalt calificati);

♦particuilaitati de vorbire in mediul deviant (argoul).

Unele dintre diferentierile de vorbire sunt de origine istorica sau se datoreaza intamplarii si, de regula, au rolul de a marca limite de grup, de a simboliza apartenenta sau de a promova solidaritatea si integrarea.

Tot despre comunitate lingvistica este vorba si in cazul diferentierilor in cadrul aceleiasi limbi pe care le genereaza[4]:

♦raportul dintre statusul intr-o ierarhie sociala si utilizarea limbajului, care duce la formarea in societate a grupurilor de status diferentiate de gradul de acces la putere (de exemplu elite, clase etc);

♦utilizarea limbajului ca resursa rara si valoroasa (elite culturale sau cultivate, de exemplu), prin care se asociaza priceperile lingvistice cu puterea si statusul.

Referindu-se la asemenea procese de diferentiere si de unificare, prin care unele limbi sunt puternic 'dialectizate', iar altele puternic 'unificate' Traian Herseni[5] precizeaza ca exprima si fenomene sociale corespunzatoare, respectiv tendinte 'centrifuge' sau 'centripete' in sanul aceleiasi societatii. Ele apar, continua autorul, in functie de loc, timp si imprejurari, nu numai teritorial, ci si clasial, profesional, dupa varsta, uneori dupa sex (exista societati cu limbaje diferite pentru femei si barbati), cu urmari sociale foarte precise, unele de izolare, altele de dominare etc. Ca urmare, se vorbeste din ce in ce mai insistent de 'dialecte sociale', dialecte profesionale' etc., ca si de 'moduri de a vorbi' clasiale, populare, vulgare, culte, standard etc.

Aceste aspecte pun numeroase probleme statului care intreprinde masuri pentru fixarea unei limbi oficiale (in cazul unor tari multilingvice), cultivarea speciala a acestei limbi, precum si pentru omogenizarea, nivelarea, literalizarea limbii etc.




[1] Gumperz, apud Denis McQuail, op. cit., p.77

[2] Traian Herseni, op. cit., p.80

[3] Cf. Denis McQuail, op. cit., p.77-78

[4] Traian Herseni, op. cit., p.78-80

[5] Ibidem, p.80-81




Politica de confidentialitate







creeaza.com logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Centru de inertie(mecanica) Centre de masa
Reprezentarea si cotarea filetelor
Organe de masini - cuplaje mecanice, cuplaje permanente mobile elastice

Economie

Operatiunea de creditare a agentilor economici
Analiza din punct de vedere politic a companiei continental airlines
Operatiunile efectuate de institutiile de credit pe piata monetara - politica monetara obiective, strategii, instrumente, operatiuni

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Contractul de lectura
Departamente si firme de relatii publice
Tipologia, trasaturile si partile componente ale relatiilor publice
Estetica comunicarii si arta ca model de simulare in fata puterilor
Relatiile cu publicul ca forma de comunicare
Imaginea ca mod de cunoastere si comunicare
Relatiile cu presa - tehnica consacrata in practica relatiilor publice
Stilul de comunicare ascuns



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu