Motivarea salariala a resurselor umane pe timp de criza finaciara

Student: Țaruș Anca

Facultatea de Științe economice și administrație publica

Specializarea : Management

An de studiu:

Motivarea salariala a resurselor umane pe timp de criza finaciara

4. Motivarea salariala a resurselor umane pe timp de criza finaciara

4.1.Contextul actual al crizei economice financiare in Romania

Lumea se confrunta in momentul de fața cu cea mai severa criza economico financiara din ultimele decenii. Ramine insa un mare grad de incertiudine despre punctul culminant și durata crizei financiare, care se pare ca se accentueaza odata cu trecerea timpului. Aceasta transformare a economiei a dus la creșterea șomajului in multe țari, afectind familii și comunitați și conducind la nesiguranța și anxietate generala. Schimbarea acestei situații trebuie sa devina prioritatea generala, alaturi de restaurarea increderii și a stabilitații in sistemul financiar. Aceasta criza a lovit intr-un moment de mare independența globala.

Aurel Negucioiu ,profesor al Universitatații Creștine "Dimitrie Cantemir" din București susține intr-un curs de-al sau ca omenirea traieste, parcurge de catva timp cea mai profunda și mai cuprinzatoare revoluție științifico-tehnica, tehnologica, informaționala și telecomunicaționala care iși pune tot mai apasat pecetea pe mișcarea tuturor structurilor societații omenești și pe mișcarea societații in ansamblul ei. Rupturile produse, care in prezent se completeaza,poate mai exact spus numerice structural și calitativ sporesc in mod substanțial cu cele ce dau conținut actualei crize - mai complexa, mai cuprinzatoare și, din cate se pare, mai grave decat cele mai multe crize, cunoscute in istoria societații contemporane.

Aceasta criza economico-financiara, impletita tot mai strans, la care se asociaza tot mai numeroasele manifestari ale crizei politice, și morale inmulțesc nemasurat de mult incertitudinile, riscurile și primejdiile care izbesc cu putere fortarețele istorice in tot mai numeroase puncte ale geografiei planetei. Și parca in ciuda marilor revoluții care s-au desfașurat și se desfașoara in domeniul cunoașterii științifice, problemele mari și grave cu care omenirea se confrunta sunt mai numeroase decat oricand in decursul istoriei societații omenești.

E criza. Cad banci, cad companii, cad capete. Directorii companiilor simt un ghimpe in coasta ori de cite ori sunt intrebați de profitabilitate și de eficientizarea costurilor, de disponibilizari sau de inghețarea salariilor. Intrebarea tuturor pare a fi cum ramine cu angajații .Oare se mai intreaba cineva cum pot fi aceștia motivați pe timp de criza?

Mentalitatea unor angajatori, mai ales in Romania, se reduce uneori la o singura replica: 'Sa fie mulțumiți ca nu-i dau afara sau ca nu le tai din salariu.' Insa nici criza, nici teama disponibilizarii sau a scadenței creditului la banca nu va determina un angajat nemulțumit sa ramina prea mult la același loc de munca. Intr-un an, doi, criza va trece, producția va crește din nou, iar companiile iși vor disputa angajații-cheie, susține o ziarista al ziarului Evenimentul Zilei . In acel moment, diferența va fi facuta de companiile care au știut sa-si fidelizeze angajații, indiferent de contextul economic.

Cum se pot,deci, motiva angajații fara ca bugetele de criza sa aiba de suferit? Cu siguranța cea mai buna metoda de stimulare a atitudinii pozitive in rindul angajaților ramin pachetele de beneficii optimizate. Cu toate acestea, nu ma astept ca firmele sa pastreze bonusurile pentru angajați la același nivel ca pina acum. Mai mult, sunt convins ca va exista o selecție riguroasa, iar angajatorii vor pastra serviciile care ofera cel mai bun raport beneficiu-preț si un ROI garantat. Lasind la o parte distracțiile, cadourile scumpe si evenimentele de socializare, ce poate fi mai important decat sanatatea personalului? E mai usor sa previi decit sa tratezi, iar profitul pierdut din cauza invoirilor și a problemelor medicale sau cheltuielile suplimentare cu concediile medicale pot fi evitate. Asta pentru ca tot mai multi manageri incep sa devina preocupați de faptul ca starea de sanatate influențeaza randamentul și productivitatea angajaților.

Abonamentele medicale ramin in topul preferințelor companiilor, tocmai pentru ca sanatatea angajaților devine prioritara in aceste momente. Programul prelungit, stresul de la locul de munca, nesiguranța economica - toți acești factori pot afecta starea de sanatate a angajaților, iar directorii de companii nu pot trece cu vederea acest lucru. Angajații trebuie sa fie pregatiți sa faca fața efectelor crizei, iar firmele care vor sa-si pastreze angajații performanți vor investi in dezvoltarea resurselor umane deja existente si vor continua sa le asigure acest tip de beneficiu medical.

Exista in literatura de specialitate un anumit tip de raspuns la criza care se cheama 'the death spiral'. O firma aflata in dificultate incearca sa conserve cash prin taieri la singe: scad salarii și beneficii, cheltuieli de marketing, scade in cele din urma calitatea produselor și serviciilor, clientii sunt tot mai nemulțumiți, așadar scad și mai mult vinzarile, urmeaza inevitabil tot mai multe ajustari negative, pleaca oamenii cheie și firma intra intr-un declin din ce in ce mai greu de depașit.

1.2.Efecte ale crizei financiare in cadrul IMM-urilor

Criza financiara este o perioada de grea incercare, intrucat se produc schimbari dramatice atat in comportamentul consumatorului, cat si in ceea ce priveste miscarile concurentei. Piata reactioneaza destul de haotic si greu previzibil. Unii isi maresc eforturile de marketing, altii se dau la fund. Consumatorii devin mult mai rationali in ceea ce priveste decizia de cumparare si  incep sa aspire la alte valori. Strategiile de brand schimba macazul.
Cand economia merge prost, prima tendinta a companiilor este aceea de a taia din bugete. Acestea intra intr-o stare de conservare, se orienteaza spre cheltuieli cu rezultate tangibile si imediate. Responsabilitatile fiscale, necesitatea protectiei angajatilor primeaza, in general, in fata nevoilor de promovare. Pe de alta parte, domeniile cel mai grav lovite de criza financiara sunt si printre cele aflate in topul investitiilor in marketing si comunicare, in primul rand serviciile financiare si industria auto.

Unul dintre sectoarele cele mai afectate de criza financiara este cel al IMM-urilor, acest lucru datorindu-se lipsei de putere financiara a acestora. Și totuși, cercetarile efectuate arata ca perioada aceasta poate fi favorabila pentru orice IMM care identifica și reacționeaza prompt la schimbarile pieței. Conform analizelor efectuate, majoritatea acestor companii nu au un departament specializat de resurse umane și prin urmare proceduri de dezvoltare a personalului sau o strategie de organizare a forței de munca implementata.

Potrivit cercetarilor realizate, majoritatea IMM-urilor estimeaza ca in perioada urmatoare vor stopa investițiile majore in proiecte de dezvoltare pentru a evita riscurile produse de condițiile nefavorabile de creditare și a volatilitații monedei naționale. Cele mai expuse riscului sunt start-up-urile care, avind un rulaj foarte mic, nu dețin resursele necesare pentru a trece printr-o perioada de recesiune.

Numarul IMM-urilor aflate in faliment s-a dublat in prima jumatate a anului fața de perioada similara a anului trecut, sectoarele cele mai predispuse la criza fiind comertul, construcțiile și imobiliarele. In plus, in ultima perioada, ritmul de creditare a IMM-urilor s-a diminuat cu 30%.

Maria Grapini, președintele Federației Patronale din Industria Ușoara (FEPAIUS) , susține ca IMM-urile sunt primele afectate de criza financiara, in principal din cauza scumpirii creditelor bancare. In opinia acesteia, numarul șomerilor ar putea crește cu aproape 30%, din cauza faptului ca multe intreprinderi mici vor fi nevoite sa-și inchida porțile, nemaiputindu-se dezvolta sau menține in piața. Potrivit acesteia, autoritațile ar trebui sa adopte o serie de masuri și pentru acest sector, așa cum a facut Banca Naționala pentru persoanele fizice, prin ridicarea plafonului de garantare al depozitelor bancare. De aceeași parere este si Ovidiu Nicolescu, presedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), care propune ca solutie pentru salvarea IMM-urilor subventionarea dobanzilor la creditele pentru investitii.

Criza financiara provoaca, in primul rand, creșterea costurilor cu creditele, ce are drept urmare diminuarea ritmului investițiilor incepute, precum și blocarea investițiilor viitoare ale intreprinderilor. De asemenea, ca și elemente ce preced aceasta blocare a creditelor,are loc și o reducere a investițiilor straine, care se va reflecta in reducerea comenzilor pentru sectoare, precum construcții, transport și industrie.

Reprezentantul intreprinderilor mici și mijlocii propune și alte masuri pentru diminuarea efectului crizei financiare: inființarea unui program special in cadrul ajutorului de stat care sa vizeze subvenționarea dobinzilor la credite, astfel incit acestea sa ramina la aceleași costuri, dar și organizarea de sesiuni de consultanța și training pe baza de voucher, pentru gasirea celor mai bune soluții de marketing pentru IMM in astfel de situatii. In prezent, in jur de 200.000 de firme au credite pentru investiții, iar daca nu se va subvenționa diferența de dobinda, o treime dintre acestea nu vor putea sa-și ramburseze creditele. Deja firmele au inceput sa-și reduca programele de investiții prin scaderea atit a procentului din cifra de afaceri alocat dezvoltarii, cit și prin scaderea interesului pentru credite. Singurul avantaj pe care partenerii sociali il intuiesc pe piata muncii din Romania, ca urmare a crizei, este diminuarea deficitului de forța de munca din economie și posibilitatea patronilor de a incadra angajați mai bine pregatiți. Directorul Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu , este de parere ca in prezent nu se poa te face o evaluare a efectelor crizei financiare, dar exista anumite sectoare care incep sa se resimta: Nu avem semnale ca in sectoare ca energia, industria prelucratoare sau industria grea ar urma disponibilizari in masa, ca urmare a crizei. In alte domenii, precum industria textila, cea alimentara sau turismul, șomajul ar putea sa cresca din cauza restringerii activitații.

Deși se declara ca nu este vorba neaparat despre concedieri, ci despre o stagnare a angajarilor sau despre șomaj tehnic pe anumite perioade de timp,in ceea ce privește activitatea IMM-urilor, se considera ca rolul și importanța acestora vor crește in aceasta perioada, pe fondul restringerii activitații marilor companii sau al blocarii investitiilor straine in Romania.

Parerile sunt imparțite. Exista voci care susțin ca IMM-urile autohtone vor supravietui, pentru ca nivelul de indatorare al acestora este sub cel inregistrat in alte țari europene și datorita puterii lor de a se adapta. In opinia lui Cristian Parvan, director al Confederației Naționale a Patronatului Romin (CNPR), IMM-urile vor avea capacitatea de a traversa criza și de a se adapta la noile condiții de pe piața, deși vor trebui sa reduca numarul de angajați și cheltuielile. Teoretic, IMM-urile sunt mai expuse la fenomenele de pe piața financiara, dar mai afectate vor fi cele care au legatura cu piața internaționala, care se ocupa de exportur, a explicat Parvan.

Reprezentantul patronatului susține ca este posibil ca rata șomajului sa mai creasca in perioada urmatoare, dar avansul nu va fi atit de pronunțat ca in alte țari. Avantajul pe care directorul CNPR il intrevede ca urmare a crizei este diminuarea deficitului de forța de munca și posibilitatea de a incadra personal bine pregatit și cu experiența, personal care este posibil sa fie disponibilizat din marile companii care vor fi nevoite sa-și restranga activitatea. La inceputul saptaminii trecute, premierul Calin Popescu Tariceanu a discutat cu economistii despre masuri de sprijinire a IMM-urilor in contextul crizei financiare internationale, care a ingreunat accesul acestora la finantare. ?Au fost evocate anumite masuri pentru sprijinirea IMM-urilor. Ce este o certitudine - pentru ca asa este peste tot, nu este vorba numai despre Romania -, in UE se vorbeste despre un fond de aproximativ 30 de miliarde euro care sa sprijine ramanerea pe linia de plutire. Nu pot sa vorbesc despre dezvoltarea IMM-urilor, fiindca acestea vor suferi cel mai mult, ca urmarea a inaspririi conditiilor pe piata de credit. Si atunci, acest fond urmareste sa inlesneasca accesul la obtinerea de imprumuturi?, a explicat europarlamentarul Daniel Daianu, prezent la intalnirea cu premierul. Europarlamentarul a adaugat ca, in Romania, este important modul in care se acorda potentialele facilitati fiscale, printre altele, pentru a nu pune presiuni pe bugetul de stat.
'Metoda micsorarii salariilor si a concedierilor este riscanta , afirma o sursa Mediafax. Reducind salariile este dificil ca oamenii sa ramina motivați, iar concedierile creeaza confuzie și panica. Daca vorbim de concediere, vorbim și de posibilitatea și in același timp de riscul de a renunța la omul nepotrivit. Acest lucru se poate intampla fiindca tendința este de a inlatura persoana care pare ineficienta, care nu da randamentul așteptat, dar de cele mai multe ori nu se ia in calcul faptul ca ea poate fi o persoana cheie in organizație, poate un lider informal și astfel se pot creea dimensiuni majore. In realitate in orice organizație exista o structura formala și una informala. Oamenii iși aleg liderii dupa alte criterii decit cele formale, se poate spune chiar ca structura organizaționala este bazata pe criterii informale. Persoanele care nu ies in fața, dar care reușesc sa se impuna in fața unui grup prin diverse metode, nu neaparat profesionale, pot aduce calitate și eficiența companiilor, daca exista o strategie buna. Sa nu uitam insa, ca liderii informali pot fi acele persoane 'deschise', empatice, care pot aduna și convinge alți oameni sa-i urmeze intr-o direcție de multe ori nesigura[8].

Pe timp de criza, in comparație cu marile companii, IMM-urile au avantajul de a-și permite sa fie mult mai flexibile, pot implementa noi servicii și lansa produse noi. In lipsa strategiilor și aprobarilor superioare, in cadrul lor se pot lua decizii mai ușor și astfel pot deveni mult mai eficiente. In acest fel, IMM-urile pot acționa mai prompt aplicind soluții adaptatate la condițiile de piața. Pot identifica noi piețe,noi solutii. Pentru a fi pregatite in fața inovațiilor, managementul ar trebui sa fie conștient de competențele din cadrul organizației. Cateodata, noile servicii au nevoie de noi competențe care pot fi prezente in companie, chiar daca intr-un mod ascuns.
Avantajul IMM-urilor este acela ca pot implementa rapid aceste soluții și prin urmare vor raspunde in timp util condițiilor actuale. Pentru a reduce riscul trebuie sa fie conștiente de capacitațile pe care le au in toate domeniile.
Ascensiunea financiara din ultimiii ani a produs in același timp o scadere in materie de personal calificat. Goana dupa rezultate a dus la scaderea interesului fața de specializarea sau formarea personalului din cadrul unei organizații. In ciuda climatului economic și a faptului ca marea majoritate a segmentelor de piața sunt afectate, adevarata criza este cea a competențelor. Totuși, aceasta perioada ofera posibilitatea auto-analizei și perfecționarii. In același timp, este perioada in care necesitatea unei strategii bine puse la punct este deosebit de necesara. Orice companie care iși dorește o dezvoltare durabila are nevoie de un personal competent și eficient, acesta fiind cheia profitabilitații, eficienței și succesului.

Paradoxal, exista și o parte pozitiva a crizei. Companiile iși revizuiesc politica de preț și revin la o abordare normala, mai aproape de realitate - prețul la imobiliare, fie chirii pe spații, fie vanzare, prețul la anumite produse.

Managementul riscului trebuie sa reprezinte o practica prezenta sau macar despre care sa se vorbeasca in orice organizatie. Dimensiunea pe care il va avea efortul de implementare difera de la organizatie la organizatie, in functie de domeniul de activitate si de marimea acesteia. Anticipand evenimentele viitoare, beneficiile pot fi imense: certitudine privind conditiile de piata, avantaj competitional, intelegerea mediului intern si extern in care firma isi desfasoara activitatea, anticiparea situatiilor de criza, evitarea fraudelor.

Viitorul unei afaceri depinde de strategie, de obiective. Strategia si obiectivele tin de decizii manageriale. Deciziile sunt/pot fi luate in conditii de certitudine, in conditii de incertitudine si/sau in conditii de risc.

Cind perioada de criza a fost anticipata și s-a conștientizat iminența ei, dar și atunci cind nu a fost anticipata, insa conducerea afacerii s-a gindit la posibilitatea aparției unui astfel de scenariu, apare o alta fața a planului de management al riscului: planul de asigurare a continuitații afacerii și planul de recuperare in caz de dezastru.

IMM-urile nu se orienteaza suficient spre managementul de risc, din lipsa resurselor financiare și a educației in domeniu. Exemplu: Persoana care se ocupa cu managementul riscului se prezinta in fața conducerii organizației și solicita bani pentru implementarea unor masuri de combatere a unor evenimente care nu țin de prezent și despre care nu se știe .

1.3. Motivarea și recompensarea salariaților pe timp de criza economico-financiara

Pesimistul vede dificultați in orice oportunitate, optimistul vede oportunitați in orice dificultate", spune Winston Churcill si cred ca descrie indeaproape situația de pe piața locurilor de munca din Romania. Pentru anul 2009 previziunile sunt in cel mai bun caz rezervate. Dar, decit sa adoptam o atitudine devensiva si pesimista, poate ar trebui sa privim problemele cu mai multa incredere si sa fim axați pe a gasi soluțiile cele mai potrivite. Ideal ar fi sa fim mai motivați - mai motivați la locul de munca, mai hotariți sa ne indeplinim responsabilitațile profesionale la fel de eficient, mai motivați sa nu fim epuizați fizic și psihic.
    Ce ii motiveaza insa pe angajații romini in plina criza? Potrivit unui studiu realizat de Ziarul Financiar in aceasta perioada cei mai puternici stimuli sunt, din pacate, cei negativi, precum frica de a nu iși pierde locul de munca sau de a li se micșora salariile. Cu toate acestea, ca orice stimul negativ, efectele sunt de scurta durata și nu asigura rezultate optime. Odata cu frica, intervine panica, neliniștea, anxietatea si nesiguranta.

Teama de a nu isi pierde locul de munca poate constitui pentru angajat un motiv extrem de bun de a iși imbunatați performanța profesionala. In aceasta perioada s-a remarcat tendința multor angajați de a lucra suplimentar, de a depune și mai mult efort pentru reușitele profesionale. Sunt corectate chiar și acele mai mici scapari, precum intirzierea la birou sau la ședinte. Deși, la prima vedere, toate acestea pot fi rezultate pozitive, pentru ca motivația este una negativa - teama de disponibilizare sau penalizarea salariala - efectele mai putin imbucuratoare vor aparea. Angajații devin din ce in ce mai stresati, iar moralul acestora va scadea simtitor. Astfel, chiar daca un angajator va remarca rezultate imbunatațite pe termen scurtt, pe termen mediu și lung acest comportament va afecta eficiența profesionala a angajatului.

Stresul pe care un angajat il resimte in aceasta perioada este mare, de la știrile constante despre reduceri de personal, diminuarea costurilor și chiar faliment, pina la problemele inerente de natura personala. Așadar, un agajat are nevoie cu precadere de siguranța profesionala. Daca pentru 2008 motivele pentru a accepta un job erau salariul ofertant, beficiile job-ului, posibilitațile de dezvoltare profesionala, sau colectivul, acum siguranța locului de munca primeaza. A dori ca locul de munca pe care il ocupa sa fie unul sigur este primordial pentru o motivație sanatoasa.

Astfel, care sunt factorii care ar trebui sa motiveze un angajat in perioada de instabilitate economica? In primul rind, stabilitatea firmei și a locului de munca. Fiecare manager trebuie sa gestioneze cit mai atent modalitatea de a comunica cu angajații sai. Angajatorul trebuie sa iși informeze angajații, sa le traseze sarcini clare și sa nu ii ia prin surprindere cu responsabilitați suplimentare care nu au fost discutate in prealabil. De asemenea, micșorarile salariile ar trebui sa fie printre ultimele masuri de care angajatorii sa faca uz. Pentru unele companii soluția a fost injumatațirea numarului de training-uri și a cursurilor de specializare, dar nu au micșorat nici salariile, nici bonusurile pentru angajati. Alaturi de siguranța profesionala, angajatorii trebuie sa incerce sa iși impulsioneze angajații prin implicarea in proiecte mai solicitante sau sa se arate mai ințelegatori fața de problemele colectivului in general și a fiecarui angajat in parte. Nu exista factori motivaționali noi, care sa fie aplicați strict in perioada de criza. Cu siguranța, insa, conteaza cum angajatorii vor raspunde nevoilor primare, de baza ale angajaților. Mai ușor le va fi in aceasta perioada companiilor care au apelat mereu la astfel de metode de imbunantațire a motivației profesionale a angajaților și au facut mai putin uz de stimulente financiare - prime, bonusuri, mariri salariale.

A gasi motivația profesioanala trebuie sa fie o preocupare constanta a angajatorilor și nu doar in momente grele. Astfel, motivarea angajaților devine o provocare, o "oportunitate in orice dificultate". Aceeși atitudine ar trebui sa o aiba fiecare angajat. Daca privim aceasta perioada ca o modalitate de testare a aptitudinilor noastre profesionale, de reevaluare a planurilor și reconsiderare a așteptarilor, atunci ne raportam la criza financiara ca la o "oportunitate" de dezvoltare.

2.4.Reducerile veniturilor ar trebui sa fie pe ultimul loc

Specialiștii in resurse umane sunt de acord cu faptul ca situațiile de criza nu inventeaza motivații diferite pentru angajați, ci doar schimba ordinea prioritaților intre cele existente deja. In aceasta noua ecuație, crește foarte mult importanța nevoilor de baza ale oamenilor.

Din punct de vedere financiar, toți angajatorii iau masuri de reducere a costurilor in perioadele de criza. Este important ca reducerile care afecteaza veniturile personale ale angajaților sa se afle pe ultimul loc in aceasta strategie.

Așadar, in situații de criza se trece de la accentul pus pe factorii extrinseci ai motivarii catre cei intrinseci, și anume: securitatea locului de munca, implicarea in proiecte care asigura supraviețuirea firmei, aprecierea pentru munca depusa sau ajutorul empatic pentru probleme personale.Salariul sau recompensele ramin imsa in continuare factori care motiveaza, dar ponderea lor in totalul factorilor de motivare este diminuata din cauza disponibilitații limitate a firmelor de a oferi astfel de motivații.

Recompensele financiare insuficiente nu pot fi compensate prin relatii interumane bune, desi o parte din echipele locale de manageri incearca sa mai reduca din gustul amar al salariilor mici, prin relatii de prietenie sau excursii cu colegii. Auto-motivarea poate functiona doar pentru scurt timp si are nevoie sa fie intarita constant de recompense. Meritul trebuie sa fie masurat si recompensat regulat, daca vrem sa-l incurajam si sa-l sustinem.
Pentru a-și motiva angajații in aceasta perioada, este nevoie ca recompensa sa fie si sa varieze in functie de performanta. Conceptul e simplu, dar implementarea lui nu e usoara. Oricum, merita incercat. Pentru a avea efect, recompensa trebuie "croita" dupa fiecare individ, insa doar ca parte din conceptul de compensare .Cateva criterii de baza sunt esentiale pentru ca recompensele sa fie eficiente: recompensarea trebuie sa se faca rapid, trebuie sa fie distinct si direct legata de performanta, trebuie sa fie irevocabila,trebuie sa fie compatibila cu locul de munca, trebuie sa fie semnificativa.

Mai mult decat atit, perioadele de recesiune sunt teste pentru angajatori in a-și pastra angajații care sunt productivi. Pentru aceasta se folosesc evaluarile de personal prin care se verifica daca angajatul are abilitațile, deprinderile și comportamentele necesare postului, dar și capacitațile acestuia de a ramine eficient intr-o piața in care consumul este mai mic și numarul clienților este in scadere. Se pune accent pe competențe ca toleranța la stres, spirit comercial, angajament sau automotivare.

In condțiile in care majoritatea companiilor reduc costurile, iar unele chiar au redus salariile și bonusurile pentru a limita presiunea pe bugete, solicitarea unei mariri salariale se poate dovedi o strategie ușor riscanta. Nu pentru toți angajații insa. Atunci cind solicita o marire de salariu, angajații trebuie sa aduca dovezi concrete ale performanței lor. Mai mult decit atit, aceasta performanța se cuantifica din perspectiva veniturilor suplimentare sau a reducerii de costuri pe care le-au adus performanțele angajatului in companie. Evaluarile de performanța sunt de obicei anuale, insa politica salariala depinde de la o organizație la alta.

In aceasta perioada, angajatul poate considera ca siguranța și stabilitatea locului de munca pot fi bonusuri și trebuie sa se gandeasca la faptul ca performanța sa poate duce la o imbunatațire a situației financiare din cadrul companiei. Disponibilitatea pentru noi sarcini, pe care le poate indeplini cu succes, poate fi un bun motiv pentru obținerea unei creșteri de salariu.Noile responsabilitați pe care le pot prelua angajații pot fi o consecința directa a masurilor de reducere a costurilor in companie, concretizate prin disponibilizarile unora dintre colegi.

Totusi, criza financiara poate aduce majorari in salariile angajaților valoroși: unii angajatori prefera sa-și reduca costurile prin disponibilizari, pentru ca apoi sa creasca pachetele salariale ale angajaților ramași. Un lucru este sigur: companiile vor dori sa-i recompenseze pe cei implicați in mod eficient in activitatea de la locul de munca, iar puterea de negociere pare ca se afla acum la angajator, companiile pot pierde acum cei mai buni angajați daca nu le ofera veniturile pe care aceștia le solicita.

Pe de alta parte, angajații trebuie sa se gandeasca și la cheltuielile suplimentare pe care le reprezinta creșterile salariale pentru companie și sa se asigura ca solicitarile lor nu vor avea efecte negative asupra situației financiare a firmei.

Costurile salariale sunt cheltuielile cele mai mari ale unei firme. Statul are grija sa ia pentru un angajat sume echivalente cu salariul pe care acesta il primeste. Astfel, putem afirma ca o marire salariala crește cheltuielile firmei cu dublul valorii sale. In perioadele de criza, cele mai multe firme renegociaza salariile prin reducerea lor. Aceste masuri ii fac pe angajații performanți sa plece in alte firme, in care nu s-au resimțit inca efectele crizei financiare. Mai mult, reducerile salariale duc de obicei la menținerea angajaților slab performanți, care nu-și vor putea gasi cu ușurința un nou loc de munca.

In perioadele de criza nu apar factori motivaționali noi, total diferiți fata de cei din perioadele de dezvoltare economica. Privind catre conceptul lui Maslow de motivare, oamenii incep sa fie preocupați de nivelurile de baza din piramida motivaționala.Factorii motivaționali ramin aceiași, dar crește importanța celor legați de acoperirea nevoilor de baza și de securitate. Securitatea locului de munca si acoperirea nevoilor de baza ale angajaților reprezinta cele mai importante lucruri in aceasta perioada.

In cele din urma, indiferent de situația prin care trece compania, angajații trebuie sa fie motivați. Motivarea insa nu asigura realizarea sarcinilor postului,ci obținerea de performanța.

Chiar daca ordoneaza bugetele cu mai mare atentie si renunta la anumite beneficii non-financiare, companiile trebuie sa continue sa investeasca in comunicarea cu angajatii, o forma de motivare care se poate dovedi un mare castig in contextul crizei.

Managerii trebuie sa-și asume responsabilitați și sa comunice clar si direct care este situația firmei, care este impactul crizei, ce schimbari se produc, care sunt asteptarile firmei, precum si deciziile legate de salarizare si siguranta locurilor de munca

De asemenea, managerii companiilor trebuie sa ia in considerare una dintre cele mai importante investitii - confortul la locul de munca.O investitie de o mie de euro in confort are efect de cinci ori mai mare decat o mie de euro dati angajatului pentru a-i cheltui in afara locului de munca. Confortul crește productivitatea angajatilor, ii face sa vina cu placere la birou.In opinia consultantului, un loc de munca foarte confortabil, modern, neieșit din comun, este un factor motivant puternic si un beneficiu extra-salarial important.

Starea de spirit a liderilor insa ii poate motiva sau demotiva pe angajați in aceste momente. La nivel moral, liderii ar trebui sa arate incredere, sa le vorbeasca angajaților despre soluțiile și planurile de viitor. Sta in puterea lor sa mute focusul de la ce este rau la ce trebuie facut ca sa fie bine. Este foarte important ce vad angajații la liderii lor. Starea de spirit a liderilor ii poate motiva sau demotiva pe angajați.

Conform teoriei motivarii, factorii motivaționali sunt pozitivi. Ei ne fac sa ne depașim valoarea medie pe care o avem cu toții in condiiii normale de viața și de lucru. Atunci cind exista factori perturbatori, personali sau profesionali, acționam cu toții sub valoarea medie.

'Criza ne aduce de la valoarea minima la valoarea medie, dar nu ne face sa depașim aceasta valoare medie. De aceea, in perioadele de criza se simte o creștere a celor care funcționeaza sub randamentul lor mediu, creștere care poate ajunge la acest nivel mediu. Pentru a-și motiva oamenii sa iși depașeasca valoarea medie, liderii trebuie sa mute focusul catre idei noi, catre creativitate.

Bibliografie:

Suport de curs, Forța de munca, resursele umane,capitalul uman in gindire și acțiune, Aurel Negucioiu ,profesor al Universitatații Creștine "Dimitrie Cantemir" din București

Sergiu Negut, director executiv al Centrului Medical Unirea "Ziarul Financiar";30 Ianuarie 2009

Mihaela Dinca,Evenimentul Zilei,ediția 9.10.2008

www.standard.ro, Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara

www.standard.ro, Adrian Izvoranu,Directorul Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR)

Sorin Pislaru, Ziarul Financiar, ediția 27.09.2008, pag 15

Sursa Mediafax ,declarație a presedintelui CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu

www.newz.ro

www.regielife.ro

Contribuții& metode de realizare ale referatului

Acest referat reprezinta ultimul capitol din lucrarea mea de licența, intitulata Recompensele banești,principala pirghie de motivare a resurselor umane, realizata sub indrumarea Conf Doctor Carmen Cașovschi. 

In primul capitol al referatului , intitulat Contextul actual al crizei economice financiare in Romania, am incercat sa conturez o imagine asupra crizei economice din Rominia. Ca și surse de inspirație, am folosit suportul de curs al lui Aurel Negucioiu profesor al Universitatații Creștine "Dimitrie Cantemir" din București, intitulat Forța de munca, resursele umane,capitalul uman in gindire și acțiune, -paragraful 2-.In continuare am folosit citeva idei din "Ziarul Financiar", ediția din data de 30 Ianuarie 2009, articol al lui Sergiu Negut, director executiv al Centrului Medical Unirea , iar in penultimul paragraf al acestei pagii o afirmație a Mihaelei Dinca,Evenimentul Zilei,ediția 9.10.2008.

In capitolul 2 , Efecte ale crizei financiare in cadrul IMM-urilor, majoritatea ideilor le-am prelucrat de pe www.standard.ro(declarații ale Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara, precum și ale lui Adrian Izvoranu,Directorul Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR)). Pe pagina 5 citat din Sorin Pislaru, Ziarul Financiar, ediția 27.09.2008, pag 15, precum și de pe pagina de internet a agenției Mediafax, o declarație a lui Presedintele CNIPMMR(pag 6).

In continuare am folosit informații de pe pagina de internet www.regielife.ro , precum și de pe pagina de internet a facultații Ioan Cuza, ASE, Iași, unde am dat o nota personala informațiilor, și am incercat sa conturez importanța recompensarii adecvate a salariaților din Rominia pe timp de criza financiara.