Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
CUM SA NE EDUCAM COPII

CUM SA NE EDUCAM COPII




CUM SA NE EDUCAM COPII

Amenintarea cu pedeapsa nu face decat sa-i intoarca pe copii impotriva parintilor si sa-i determine sa fie neascultatori.

Copiii raspund la violenta prin violenta. Ei pot invata cel mai bine sa-i respecte pe ceilalti nu prin teama, ci prin imitatie.

Copiii care sunt batuti cu severitate sau de care se abuzeaza vor abuza la



randul lor si vor apara comportamentul abuziv.

Copiii expusi violentei fie ii vor uri pe ceilalti, fie se vor uri pe ei insisi.

In trecut, pedeapsa mentinea controlul, dar astazi are efect contrar. Astazi, tendinta copiilor de a reactiona la o educatie bazata pe frica este aceea de a se autodistruge. Majoritatea parintilor nu vor sa-si pedepseasca copiii, dar pur si simplu nu cunosc o alta modalitate la fel de eficienta. Daca am urma perceptul «ochi pentru ochi», in cele din urma toata lumea ar ajunge oarba. Incercarile repetate de a supune vointa unui copil nu-i vor mai motiva dorinta naturala de a coopera. Copiii sensibili au nevoie de intelegerea si recunoasterea suferintelor si luptelor lor. Cea mai mare greseala pe care o poate face un parinte este aceea de a incerca sa incurajeze acesti copii.

Copiilor sensibili trebuie sa li se arate ca nu sunt singurii care sufera. In loc sa-i invatati pe copii ce este bine si ce este rau, invatati-i cum sa gaseasca inauntrul lor aceasta diferenta.

■ Rasplatindu-i pe copii, le veti mari dorinta de cooperare mai mult decat pedepsindu-i. Cu ajutorul unor mici recompense, meseria de parinte devine mult mai usoara. In loc sa vanati si sa va indreptati intreaga atentie inspre greselile copiilor, ar trebui sa incercati sa-i «prindeti» facand lucruri bune pentru care sa-i recompensati.

Cand copiii gresesc, adoptati o atitudine neutra si indiferenta si indreptati-
va entuziasmul si sentimentele pozitive inspre reusitele lor. Majoritatea
parintilor nici macar nu sunt constienti de cat de mult accent pun pe ceea
ce nu fac bine copiii lor.

Daca ii potopim cu delaratii negative, nu ne putem astepta sa coopereze. Dam mai jos o lista de declaratii negative.

Declaratii negative

Nu ti-ai pus cartile la locul lor.

Ceva nu este in regula cu tine.

Esti prea galagios.

Nu fii rau cu sora tal

In camera ta e dezordine.

De cate ori ti-ai uitat jacheta ?

Cand ai de gand sa te maturizezi ?

Nu esti atent la ce-ti spun.

As fi preferat sa fii baiat (fata).

Nu mai visa cu ochii deschisi si uita-ta Ia ce faci !

Nu mai alerga de colo pana colo !

Iarasi faci pe seful.Nimeni n-o sa te placa daca te porti asa !

N-ai facut nimic din ce ti-am spus !

Opreste muzica! Imi da dureri de cap!

Nu esti in stare sa faci nimic cum trebuie !

Nu-i placut sa se joace cineva cu tine ! 

Nu fii prost.

Nu ma pot descurca cu tine !

Nu este decat vina ta.

lata acum cateva exemple de situatii in care copiii au fost « prinsi » purtandu-se bine si cateva modalitati prin care sa le aratati ca ati observat si ca-i apreciati :

Vad ca ai pus cartea la locul ei:

Camera ta araia atat de dragut si de ordonat.

Esti atat de destept.

A fost dragut din partea ta.

Ai facut o treaba buna.

Mi-ai fost de marc ajutor.

E atat de distractiv'sa se joace cineva cu tine.

Te iubesc si ma bucur ca sunt mama ta.

Ai urmat toate '.instructiunile - bravo !

Esti un copil foarte harnic.

Esti un ajutor de nadejde.

Am observat ca i-ai lasat si pe ceilalti sa se joace cu jucariile tale ; a fost foarte politicos din partea ta.

Multumesc de ajutor. Stiu ca pot sa ma bazez pe tine.

Scopul recompensei este sa destepte in copii acea parte a lor dornica sa coopereze.

ex : cand un copil refuza sa se spele pe dinti, spuneti-i: « Daca te duci si te speli acum pe dinti, vom avea timp sa citim trei povesti in loc de una ».

Secretul oferirii recompensei este sa acordati atentie lucrurilor pe care copiii si le doresc cel mai mult si sa le folositi drept recompensa.

Ca sa-i motivati pe copii sa coopereze, cea mai usoara recompensa pe care le-o puteti oferi este aceea ca veti petrece mai mult timp impreuna.

Unii parinti presupun incorect ca, daca copiii sunt buni, ar trebui sa

coopereze imediat. Intelegerea motivului pentru care copilul se opune este suficienta pentru a anihila acest motiv.

Copiii se impotrivesc fiindca au sentimentul ca nu au fost vazuti sau auziti. In spatele impotrivirii copiilor se afla in primul rand supararea, apoi tristetea si apoi frica.

Pentru afirmarea autoritatii este util sa folositi tonul de comanda si sa repetati ordinul cu convingere. Odata folosit tonul de comanda, trebuie sa ramaneti fermi. NU TIPATI LA COPII. Tipatul nu da rezultate.

Inlocuiti comenzile negative cu comenzi pozitive.

Comenzi negative

Comenzi pozitive

Vreau sa nu-ti mai bati sora !

Vreau sa fii dragut cu sora ta

Vreau sa nu mai vorbesti

Vreau sa taci acum.

Vreau sa nu mai pierzi vremea si sa faci curat in camera ta.

Vreau sa faci curat in camera ta imediat.

Nu vreau sa vorbesti asa

Vreau sa fii respectuos si sa vorbesti frumos.


Vreau sa nu te mai impotrivesti.

Vreau sa ma. asculti si sa-ti pui jacheta imediat !

Vreau sa nu mai joci carti si sa te

duci sa te speli pe dinti.  Imediat vreau sa te duci sa te speli pe dinti.

Acordarea pauzelor inlocuieste necesitatea pedepsirii sau lovirii copiilor. Pauzele trebuie folosite ca ultime solutii.

Dupa cateva minute de pauza, toata drama emotionala a copilului va lua brusc sfarsit. In general, timpul necesar unei pauze este de un minut pentru fiecare an Un copil de patru ani va avea patru minute de pauza, unul de sase ani va avea nevoie de sase minute pauza. Dupa paisprezece ani aceste pauze sunt foarte rar necesare.

Daca un copil iti rade in nas si te ignora, atunci este clar ca acesta ti-a scapat de sub control. Daca dupa ce ati repetat o comanda de cateva ori, acesta continua sa se impotriveasca, atunci are nevoie de o pauza.

Uneori copilul are nevoie de un plans zdravan ca sa se simta mai bine.

Nu e suficient sa-ti tratezi copiii de parca ar fi buni si nevinovati, iar o
saptamana mai tarziu sa-i bati pentru ca sunt rai.

Astazi ne confruntam cu incercarea de a reinventa educatia. Metodele   traditionale de educatie si de abordare, care erau potrivite in trecut, nu mai pot fi aplicate copiilor de astazi. Pedeapsa va transforma intr-un dusman de care copilul se ascunde, in locul unui parinte spre care sa se indrepte pentru ajutor.

Copiii isi asculta parintii cand acestia invata cum sa-si asculte copiii.

Ca sa-i ajutam pe copii sa-si stapaneasca sentimentele, trebuie sa ne stapanim propriile sentimente. Daca sunteti incarcati cu nervozitate, depresie, suparare, frica, resentiment, frustrare copiii vor simti si vor absorbi toate aceste emotii negative, ca un burete.

Ori de cate ori parintii tipa, se cearta sau au discutii aprinse, copiii isi asuma o responsabilitate prea mare. Cand parintii se cearta, ar trebui s-o faca intotdeauna in alta camera.

Pentru a obtine cooperarea copilului, folositi « Ai vrea sa » in loc de

« Ai putea sa » ori « Ar trebui sa ».

ex : in loc de mesaj negativ : folositi cerinta pozitiva

Copii, faceti prea multa galagie

Ati vrea, va rog, sa faceti liniste ?

In camera ta este iarasi dezordine

Ai vrea, te rog, sa faci ordine in camera ta ?

Nu se poate sa-mi vorbesti asa !

Te rog, nu vorbi cu mine asa !

Nu-mi place felul incare va purtati cu sora voastra.

N-ar trebui sa-l bati pe fratele tau.

Fiti draguti, va rog, nu va purtati asa cu ea.

Te rog, nu-l mai bate pe fratele tau.

Iarasi ma intrerupi

Ai vrea, te rog, sa nu ma
mai intrerupi ?

Data trecuta ai intarziat. Te rog, vino la timp.

A da explicatii este o modalitate de a renunta la cererile voastre. Copiii invata sa distinga binele de rau, supunandu-se cerintelor voastre, nu ascultandu-va predicile.

Cand copiii inceteaza sa mai asculte, este clar ca le-ati dat prea multe sfaturi. Cand copiii se impotrivesc,   incercati sa va amintiti ca acum este timpul cand au nevoie sa fie ascultati.

Daca parintii nu sunt capabili sa stabileasca limite rezonabile, copiii vor avea pretentii nepotrivite.

Iata zece modalitati de a spune « NU » :

1 .Nu, in momentul acesta sunt ocupat.

2.Nu, acum am alte planuri.

3.Nu, dar poate altadata.

4.Nu, acum am altceva de facut.

5.Nu, asta avem de facut.

6.Nu, acum vreau sa

7.Nu, dar sa facem asta in Joc

8.Nu, acum e vremea sa

9.Nu, planul e urmatorul

10.Nu, acum am nevoie sa fiu putin singur.

Renuntati la explicatii, Ia predici, facand cereri directe.

ex :

Explicatia O modalitate mai buna de a cere

Te-ai uitat prea mult la televizor astazi. Este timpul sa-1 incbizi. Vreau sa faci altceva in timpul tau liber.

Ai vrea sa inchizi televizorul si sa faci altceva ?

De fiecare data cand suntem gata Ai vrea sa-ti pui pantofii intr-un sa plecam Ia scoala, uiti unde iti singur loc, asa mcai sa tu minte Z sunt pantofii. Vreau sa-i pui mereu intr-un loc de unde sa stii sa-i iei.



Am strans in urma ta toata sapta­mana. Vreau sa stangi imediat torul.

Ai vrea, te rog, sa strangi totul

imediat ?

Sunt foarte obosita astazi. Nu ma descurc cu curatenia. Vreau sa-ti speli vasele diseara.

Ai vrea, te rog, sa-ti speli vasele diseara ? Aceasta m-ar face foarte fericita.

Folositi fraza « Hai sa o facem impreuna ! » de cate ori puteti precum si

« Te rog ».

ex : in loc de : folositi :

Pune acest lucru la locul Iui! Hai sa facem ordine in camera.Vrei   sa pui acest

lucru la locul lui ?

Nu vorbi asa cu fratele tau

Hai sa ne amintim sa fim respectuosi !

Vino la masa !

Hai sa mergem sa maneam. Te rog sa vii la masa.

Nu lasa asta acolo !

Hai sa ne punem lucrurile la locul lor.

Nu-ii mai bate sora Te rog sa n-o mai bati pe sora ta. Haide sa incercam sa ne impacam cu totii.

Incheie-te la camasa

Du-te si te spaia pe dinti

inchide televizorul

Hai sa aratam cat mai bine ! Ai vrea, te rog, sa te inchei la camasa ?

Hai sa ne pregatim de culca­re. Te rog sa te speli pe dinti.

Hai sa nu ne uitam prea mult la televizor. Te rog, cand se termina emisiunea, peste ze­ce minute, sa inchizi televizorul !

Vino la masa !

Nu mai vorbi

Hai sa mergem sa mancam. Te rog sa vii la masa.

Hai sa facem liniste si sa o ascultam pe mama.

Foloseste furculita. Nu te juca cu mancarea !

Sa nu uitam bunele maniere. Te rog sa te folosesti de furculita !

lata cateva exemple de cum sa ne indreptam copiii, in loc sa insistam asupra unei probleme si apoi sa-i pedepsim :

in loc de

vom indrepta in mod pozitiv

Nu esti atent la ce spun!

Nu ma pot intelege cu tine. Trebuie sa

Te rog sa fii foarte atent la ce spun!

Vreau sa cooperezi, te rog !

Uita-te cum esti imbracat !

Nu fii prost !

Ai vrea sa-ti pui camasa cea noua ? O sa-ti vina grozav cu pantalonii aceia.

Haide sa mai verificam o data cu atentie !

Nu mai insista  Nu vreau sa mai vorbim despre acest lucru !






Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Formarea imaginilor mintale si rolul lor in strategiile exploratorii tactil-kinestezice
IMPARTIREA (operatia inversa inmultirii)
Introducere in statistica educationala
Plantele ierboase
Rezolvarea problemelor
ACHIZITIA SI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI IN CONDITIILE CECITATII. Rolul comunicarii verbale si al experientei perceptive
PROIECT DE LECTIE Clasa: a XII-a LIMBA SI LITERATURA ROMANA - Simbolismul - George Bacovia
A fi profesor



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu