Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » gradinita
Importanta amenajarii spatiului educativ in gradinita si dezvoltarea imaginatiei

Importanta amenajarii spatiului educativ in gradinita si dezvoltarea imaginatiei


IMPORTANTA AMENAJARII SPATIULUI EDUCATIV IN GRADINITA SI DEZVOLTAREA IMAGINATIEI

Se vorbeste de 'situatie creativa' dar si de climat creativ - ceea ce cuprinde totalitatea particularitatilor ambientale - atat materiale cat si psihosociale care pot influenta creativitatea.

Daca la varsta prescolara, copilul trebuie sa beneficieze de o ambianta riguros structurata si un rol oarecum imperativ de conducere din partea familiei, in perioada scolaritatii mici, raporturile isi indulcesc contururile.

Familia trebuie sa stimuleze inca de la cea mai frageda varsta, initiativa si independenta intelectuala si de actiune a copilului, libertatea de comunicare, dorinta de a pune intrebari.

Ori de cate ori este posibil imaginatia copilului trebuie sa aiba camp liber de desfasurare.

Creativitatea nu este apanajul exclusiv al personajelor geniale care au facut epoca prin creatiile lor ci a oricarei persoane care a probat o 'experienta creativa' respectiv care a ajuns la rezultate noi, originale dar a caror problema este strict individuala.
Adaptarea si integrarea copilului este facilitata de joc pentru ca acesta contine in sine tot ceea ce ii trebuie eului pentru a se manifesta novator, intr-o maniera strict personala.



In climatul ludic, copilul are posibilitatea nu numai de a adanci cunoasterea si de a pune ordine in experienta personala pe planul cunoasterii, al afectivitatii si vointei de a face mereu apel la ceea ce cunoaste empiric.

In acest climat copilul capata incredere in fortele proprii, incat orice actiune, indiferent de continutul ei concret antreneaza la exersare viata psihica in ansamblu, inclusiv fortele creative existente.

La varsta prescolara prezenta unei imaginatii bogate la copil ne obliga sa tinem cont de acest aspect. Imaginatia este componenta principala, miezul creativitatii. Celelalte componente: motivatia, dorinta de a crea, ca si perseverenta, efortul voluntar, se pot mai putin cultiva in viata particulara. Studii intreprinse arata ca stimularea creativitatii expresive in copilarie e deosebit de importanta pentru cristalizarea capacitatilor creatoare, in special in domeniul artelor si nu numai.

Se poate crea o atmosfera de joc pe tot parcursul zilei prin realizarea unor activitati placute si interesante atat pentru copii cat si pentru educatoare, prin implicarea activa a copilului in procesul de invatare si prin asigurarea unor posibilitati de optiune pentru copii astfel incat acestia sa poata initia propriile activitati de invatare si prin manifestarea atitudini relaxante in interactiunile cu copiii.

O maniera constienta de desfasurare a unor asemenea activitati pe parcursul zilei o constituie impartirea salii de grupa in zone sau arii de interes denumite zone (arii) de stimulare sau centre de activitate ludica.

Ariile de interes sunt zone din sala de grupa ce corespund anumitor activitati pentru care prescolarii manifesta in mod tipic interes: cuburi, activitatea de roluri, carti, jocuri de masa, exercitii senzoriale, activitati-jocuri de cunoastere, muzica, desen. Copiii au posibilitatea de alege sa participe la activitatile din zona care ii intereseaza in momentul respectiv. Educatoarea planifica si asigura activitati adecvate in fiecare zona, schimbandu-le frecvent, pentru a realiza obiectivele programei ce se refera la obtinerea anumitor modificari in capacitatile si interesele copiilor. Activitatile din fiecare zona asigura copiilor multe posibilitati de a invata prin actiune, de a invata prin joc.

Etape in amenajarea mediului educational (ariilor de stimulare):

Cunosterea grupei de copii si cunoasterea fiecarui copil in parte(evaluarea initiala);

Cunoasterea resurselor si inventarierea lor;

Planificarea ariilor de stimulare si adecvarea activitatilor in concordanta cu activitatile cu grupa intreaga de copii (elaborarea planificarii);

Amenajarea diferitelor arii si dotarea lor cu materialele necesare(amenajarea);

Cunoasterea ariilor impreuna cu copiii(stabilirea obiectivelor si regulilor la fiecare arie);

Activitatile pe arii de stimulare (programul zilnic si evaluarea permanenta);

Varierea materialelor, echipamentelor si schimbarea ariilor (reamenajarea);

Apelul la colaboratori externi(parteneriatul cu familia si comunitatea).

Arii de stimulare:

1. Constructii

2. Arte (muzica, desen)

3. Stiinte

4. Senzoriale

5. Biblioteca

6. Jocuri de masa

7. Nisip si apa

- Zona de constructie - este spatiul cel mai frecventat de copii pentru ca jocul de constructie ofera posibilitati multiple de dezvoltare a copilului. Trebuie gasite ilustratii de cladiri, sate, orase, ferme, care sa fie asezate pe perete in zona respectiva la nivelul privirii copiilor, pentru a stimula jocul.


- Zona 'Biblioteca' este un loc linistit, confortabil, unde copiii pot sa se retraga pentru a se relaxa si a se bucura de lumea cuvantului scris.

- Zona 'Arte ' unde lucrul cel mai important este procesul de creatie. Aceasta arie de stimulare este bine sssa fie organizata in locuri corect luminate si spatioase pentru ca nici un copil sa nu-i stanjeneasca pe ceilalti, iar pe pereti sa sa prevada spatii cu dispozitive necesare pentru expunerea lucrarilor. Copii sa fie incurajati sa exploreze si sa manipuleze materialele dupa bunul lor plac, pentru a putea obtine lucrari originale.

La temelia disponibilitatilor pentru expresii de tip creativ stau intensitatea trairilor emotionale corelate cu nevoia de actiune, de constructie in plan practic-emotional. Perioada cautarii unor modalitati de autoexprimare pe cale grafica-figurala coincide cu varsta prescolara de 'educabilitatea creativitatii pe baza antrenamentului creativ' este o realitate confirmata de numeroase cercetari.

- Zona "Stiinte" conceputa gen laborator, astfel incat copilui sa-i permita insusirea de cunostinte diverse .De exemplu, in anotimpul primavara, aici isi gasesc locul: planse, seturi di imagini, pasari impaiate, jocuri cu imagini legate de primavara, ghivece, pahare, ladite, tavi cu seminte aflate in diverse stadii de incoltire, crengute inmugurite, infrunzite, flori etc. Deosebit de important este ca in cadrul acestei arii de stimulare sa fie amenajat un colt al noutatilor, unde se introduc zilnic sau periodic materiale noi ce vor fi prezentate sub forma unor surprize.

Ariile de stimulare se aleg in functie de tema propusa, activtatile pe domenii experientiale, cunostintele copiilor. Alegerea individuala presupune dreptul fiecarui copil de a-si alege, la un moment dat , jocul sau o alta activitate preferata(sa deseneze, sa ingrijeasca plantele etc.).

Activitatile desfasurate in grupuri mici de copii presupun ca interesele, dorintele mai multor copii sunt indreptate spre acelasi joc/activitate. Sunt unele activitati pe care le desfasoara educatoarea in mod direct cu anumiti copii care au nevoie de exercitii si de indrumare suplimentara.

Ele prilejuiesc realizarea unui invatamant diferentiat cu copiii care intampina greutati in invtare, pe de o parte, sau vizeaza dezvoltarea unor aptitudini, pe de alta parte. Constitue un bun mijloc pentru educarea initiativei, a spiritului de independenta, a perseverentei, disciplinei, pot fi desfasurate cu grupuri mici sau individual iar, tema acestora poate fi aleasa de educatoare sau de copii. Prezinta avantajul dezvoltarii fiecarui copil in raport cu preferintele si posibilitatile lui individuale. Materialele si spatiile puse la dispozitie de educatoare nu se aleg la intamplare, aceasta are in vedere cunostintele si deprinderile ce urmeaza sa fie consolidate sau cele care trebuie insusite in scopul pregatirii unei activitati comune.

Organizarea centrelor pe grupuri mici necesita o atenta selectionare a continutului de cunostinte, priceperi si deprinderi. In activitatile desfasurate pe centrele de activitate copiii au prilejul sa puna intrebari, sa discute, sa contribuie cu idei proprii, sa fie independenti, sa ia initiativa, sa investigheze, sa aiba capacitatea de a se descurca in situatii dificile, sa-si aleaga grupa de copii, sa se manifeste liber in functie de interesele lor. Grupele pot fi omogene sau neomogene, permanente sau ocazionale.In cazul grupelor neomogene, aceasta forma de organizare favorizeaza pe copiii mai slabi, asupra lor exercitandu-se influenta pozitiva a grupului, copiii fiind timizi se adreseaza pentru lamurirea unei probleme mai curand colegilor decat educatoarei. E bine sa-i obisnuim sa-si solutioneze problemele impreuna, dar si in mod independent deoarece copiii discuta intre ei si au posibilitatea de a investiga, de a analiza, de a compara si generaliza, de a-si restructura si largi cunostintele anterioare.

Este importanta estetica amenajarii spatiilor de joaca. Estetica imbina armonios frumosul cu functionalul, ocupandu-se totodata cu amenajarea cat mai placuta a mediului ambiant in care copilul se joaca, invata, munceste, sau se odihneste.

Copiii petrec o mare parte a timpului in gradinita in ambianta jucariilor si a celorlalte obiecte. Acest cadru are o mare valoarea emotional-estetica. Traind si invatand intr-un asemenea mediu, copilul in jocul sau va cauta sa dea obiectelor confectionate de el valente estetice. In acest fel in gradinita incepe educatia estetica a copiilor si in acelasi timp se dezvolta creativitatea.

Pentru a nu produce monotonie, este necesar ca periodic cu ajutorul si la propunerea copiilor sa se gaseasca si alte modalitati de amplasare a colturilor. Este necesar ca mediul ambiant sa fie functional si placut, luminat in mod corect pentru a influenta pozitiv starea psihica a copilului. Copiii sanatosi, aflati in crestere, sunt foarte activi. Ei au nevoie de spatiu si de prilejuri pentru a se misca si a se juca. Tinand cont de aceste lucruri clasa trebuie aranjata in functie de ariile de stimulare, de interes, bine definite. In proiectarea spatiilor trebuie utilizata din plin imaginatia pentru a folosi obiectele si materialele pe care le avem la indemana. Spatiile trebuie delimitate, restructurate utilizand paravane scunde, rafturi, panouri care sa le asigure copiilor confort.

In cadrul ariilor de stimulare se impune respectarea urmatoarelor reguli :

Sa vorbeasca in soapta;

Sa nu fie mai mult de 5-6 copii la o arie;

Sa duca treaba la bun sfarsit ;

Sa nu deranjeze celelalte centre ;

- Sa stranga dupa ce a terminat, sa pastreze curatenia, sa puna la loc materialele ;

Sa verbalizeze ce a facut.

Avantajele invatamantului in ariile de stimulare:

  • Se realizeaza in bune conditii educatia sociala a copiilor;
  • Prescolarii isi insusesc unele tehnici de cercetare ;
  • Ofera mai multe posibilitati de manifestare a copilului ;
  • Treptat, copiii ajung sa descopere legitati (legaturi cauzale intre elementele lumii inconjuratoare) ;
  • Traiesc emotii provocate de reusita ;
  • Stimuleaza atentia si spiritul critic;
  • Copiii sunt mai activi;
  • Se realizeaza cooperarea sociala;
  • Faciliteaza solidaritate intre membrii;
  • Influenteaza trasaturi morale pozitive (perseverenta);
  • Traiesc puternice emotii in legatura cu reusitele proprii;
  • Dezvolta curajul de a cere lamuriri, de a-si spune parerea.

Jocul este extrem de important pentru copil. El ofera prilejurile cele mai bogate prin care copilul poate invata experimentand activ. Copiii trebuie sa se ridice, sa se miste, sa fie activi ,implicati, oferindu-le oportunitatea pentru a-si utiliza imaginatia.
Daca un copil impreuna cu alti parteneri de joaca face o constructie, el invata sa colaboreze cu ceilalti, sa exprime si sa accepte idei, sa fie original. Prin munca si joaca se dezvolta imaginatia copilului. Pentru copil, jocul este munca, este creatia, iar adultii nu trebuie sa minimalizeze nici aceasta activitate, nici seriozitatea cu care este indeplinita de cei mici.

Rolul educatorului este de a organiza situatiile de joc in asa fel incat sa ofere copiilor o paleta variata de alternative. Alegerile pot include cuburi, coltul casutei, activitati plastice, teatru de papusi.

A lucra cu copiii in cadrul ariilor de stimulare inseamna ca educatoarele au cateva responsabilitati fundamentale, dintre care putem mentiona obligatia de:

- a respecta fiecare copil

- a crede ca fiecare copil poate reusi .

- a fi cinstit, a admite eventualele greseli

- a asculta si a nu trada confidentele

- a fi consecvent si impartial

- a astepta mult de la copii

- a aprecia eforturile individuale

- a pretui diferentele si asemanarile .

- a crea o atmosfera de lucru stimulativa

- a participa la momente comice sau distractive.

Atmosfera in care sunt predate adevaratele valori trebuie sa promoveze autonomia si gandirea independenta, nu simpla supunere. Pentru a-i ajuta pe copii sa dobandeasca experienta in luarea deciziilor si pentru a-i determina sa o faca ori de cate ori este nevoie, trebuie sa le dam cat mai multe ocazii in viata de zi cu zi, sa hotarasca ei insisi. Copiii trebuie sa invete sa foloseasca materialele in mod corespunzator pentru a asigura reusita. Activitatile de liniste si de audiere trebuie urmate de activitati interactive, de jocuri de miscare si discutii.
Copiii trebuie incurajati sa-si planifice timpul. Cei care sunt educati in acest mediu vor putea sa rezolve in mod creativ probleme si vor sti sa ia decizii eficiente.

Adultului ii revine sarcina de a-i incuraja interesul pentru informatie, aceasta stand la baza dezvoltarii imaginatiei careia copilul ii gaseste destule mijloace de exprimare.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.