Dezacord total

Mai degraba dezacord

Mai degraba acord

Acord total

Pentru a invata, trebuie mai intai sa fii plasat in fata unui obstacol ce trebuie depasit.

Pe parcursul invatarii unei notiuni noi, intr-un moment sau in altul survine declicul (intelegerea).

A invata inseamna a reconsidera cunostintele anterioare.

O notiune noua este invatata atunci cand se ajunge, datorita antrenamentului, la reproducerea continutului acesteia.

Se poate invata prin practica ; nu este necesara intotdeauna intelegerea.

A invata inseamna suprimarea unor conceptii anterioare si inlocuirea lor cu conceptii  noi.

Invatarea cea mai temeinica trece print-o faza de perturbare, in care elevul, pus in fata unei situatii-problema, nu stie pe moment cum sa procedeze pentru a o rezolva.

Cand elevii nu inteleg o notiune la momentul dorit, trebuie uneori asteptat ca declicul sa se realizeze cu timpul.

Se invata prin aplicare repetata.

A invata pe de rost este inutil, deoarece a invata inseamna a intelege.

A invata inseamna a integra informatii noi intr-o retea de cunostinte deja existenta.

Fara intelegere, invatarea este superficiala.

La inceputul invatarii, se tatoneaza. Apoi intervine declicul.

S-ar putea spune ca achizitiile anterioare constituie bazele pe care se construieste invatarea ulterioara.

A invata inseamna a repeta noi aptitudini sau cunostinte pana la integrarea acestora.

A invata inseamna a putea inlocui o cunostinta cu alta.

Pentru a invata trebuie sa ne confruntam cu o problema pe care cautam sa o rezolvam.

Nu este intotdeauna necesara trecerea printr-o « faza de intelegere » pentru a invata.

Pentru a invata ceva, este mai intai necesara abandonarea a ceea ce se stia dinainte despre acel lucru.

Invatarea se face pe niveluri de invatare : nu se face la modul   « totul sau nimic ».

Repetitia este esentiala pentru invatare.

Pentru a invata, nu trebuie sa mergem cu viteza sunetului : sa ne asiguram mai intai ca detinem bazele necesare pentru a avansa.

Invatam in mod real atunci cand intelegem.

Pentru a invata, trebuie sa se faca de un anumit numar de ori acelasi tip de exercitii.

Se poate spune ca o notiune noua este invatata atunci cand suntem capabili sa o explicam cu propriile cuvinte.

A invata inseamna a stabili legaturi intre noile informatii si cunostintele anterioare.

Se poate invata fara a intelege, prin experienta.

Unii elevi nu inteleg din prima, dar putem spera ca declicul va surveni.

Pentru a dezvolta competente, copilul trebuie pus in fata unor situatii-problema, care sa provoace un dezechilibru.

Nu este intotdeauna nevoie sa intelegi pentru a invata.

Pentru a invata, trebuie pornit de la ceea ce se stie deja.

A invata inseamna a construi sensuri.

Repetitia nu este necesara invatarii.

Dezacord total

Mai degraba dezacord

Mai degraba acord

Acord total

In dezvoltarea inteligentei, o mare parte se datoreaza ereditatii.

Elevii inteligenti au, in general, o memorie buna.

Discutand ideile proprii cu altcineva, ne dezvoltam inteligenta.

Prin deschiderea si interesul fata de lumea inconjuratoare devenim inteligenti.

Cand citim mult, ne dezvoltam inteligenta.

Inca de la nastere, unii sunt mai inteligenti decat altii.

Cand esti mai putin inteligent, iti trebuie mai mult timp pentru a intelege.

Dezvoltandu-ne cultura generala, ne dezvoltam si inteligenta.

Interactiunea cu oameni competenti ajuta la dezvoltarea propriei inteligente.

Ne nastem toti aproximativ cu aceleasi capacitati intelectuale. Mediul face diferenta.

Nu acumuland din ce in ce mai multe cunostinte ne dezvoltam inteligenta.

Pentru a se dezvolta, inteligenta are nevoie de un climat afectiv favorabil.

Elevii dotati pentru matematica si stiinte sunt adesea mai putin dotati pentru relatiile sociale.

Un elev inteligent este un elev care intelege repede.

Fiecare vine pe lume cu un anumit tip de inteligenta.

Copilul isi va dezvolta din ce in ce mai mult aptitudinile daca adultii cred in inteligenta sa.

Indivizii inteligenti sunt capabili sa memoreze o mare cantitate de informatii.

Ne nastem fiecare cu un anume potential intelectual, ce reprezinta un rezervor de capacitati bine delimitat.

Elevii care au o inteligenta mai degraba literara intalnesc dificultati in domeniul stiintelor.

Nu pentru ca esti mai putin inteligent esti mai lent in intelegere.

O memorie buna este in general un semn de inteligenta.

Numarul de ore pe care elevul trebuie sa le consacre studiului, pentru a avea rezultate bune,   nu depinde de capacitatile sale intelectuale.

Nu pentru ca citim mult ne dezvoltam inteligenta.

Copiii inteligenti nu au nevoie de multe explicatii pentru a intelege.

Cu cat acumulezi mai multe cunostinte, cu atat devii mai inteligent.

Cu cat cadrul didactic isi exprima increderea in capacitatile copilului, cu atat acesta isi va dezvolta inteligenta.

La nastere, dispunem fiecare de un anumit bagaj intelectual care va determina nivelul de studii pana la care putem ajunge.

Cand esti mai putin inteligent, trebuie sa depui mai mult efort pentru a reusi.

Inteligenta se dezvolta in principal datorita stimulilor de mediu.

« Memoria buna » si « inteligenta » nu merg neaparat impreuna.

Nu pentru ca esti inteligent intelegi mai repede decat ceilalti.

Este imposibil sa-ti dezvolti inteligenta, daca nu ai incredere in tine.

Nu prin imbunatatirea culturii generale se dezvolta inteligenta.

Cantitatea de efort ce trebuie depusa de un elev pentru a obtine rezultate bune nu are legatura cu inteligenta sa.

La nastere, exceptand cazurile de handicap sever, toti copiii au acelasi potential intelectual.

Faptul de a avea o memorie buna sau slaba nu are deloc legatura cu inteligenta.

Inca de la nastere, fiecare individ are propriul tip de inteligenta.

Prin propria experienta devenim inteligenti.

Inteligenta este fixata inca de la nastere.

Nu prin interactiunea cu ceilalti devenim mai inteligenti.

Elevii dotati pentru relatiile sociale sunt adesea mai putin dotati pentru matematica si stiinte.

A fi capabil sa memorezi o mare cantitate de informatii nu este o dovada de inteligenta.

Inteligenta se construieste in interactiune cu mediul.

A fi mai lent in intelegere nu este o lipsa de inteligenta, fiecare are propriul ritm.

Fiecare se naste cu un anumit potential de inteligenta care se dezvolta printr-un fenomen de maturizare biologica.

Dezacord total

Mai degraba dezacord

Mai degraba acord

Acord total

Cunostintele stiintifice sunt universale.

Legile si teoriile stiintifice exista independent de om, ele sunt prezente in natura.

O teorie stiintifica nu atinge niciodata adevarul absolut.

Cunostintele stiintifice sunt reflectarea exacta a realitatii.

Cunostintele stiintifice produse sunt influentate de convingerile cercetatorilor, ajungand uneori pe punctul de a fi determinate de acestea.

Cunostintele stiintifice ne sunt transmise in mod direct de catre experti.

Cunostintele stiintifice sunt definitive.

Cunostintele stiintifice depind de contextul in care au fost generate.

Cunostintele trebuie sa fie readaptate de fiecare individ.

Daca doi oameni de stiinta cauta raspunsuri la o aceeasi problema, dar ajung la concluzii diferite, aceasta se intampla pentru ca unul dintre ei (sau amandoi) s-a inselat undeva.

Cunostintele stiintifice sunt supuse unui proces permanent de reconstructie.

Cunostintele stiintifice sunt sigure.

Cunostintele stiintifice pot fi dobandite direct prin simturi, de exemplu prin observarea directa a naturii.

Cunostintele stiintifice sunt provizorii.

Cunostintele stiintifice sunt subiective, deoarece sunt filtrate prin perceptiile si prin criteriile de judecata personale.

Trebuie interpretata natura pentru a elabora cunostinte stiintifice.

Adevarul stiintific exista.

Cunostintele sunt detinute de catre persoanele ce prezinta autoritate.

Cunostintele stiintifice sunt nesigure.

Legile si teoriile stiintifice sunt exterioare omului. Acesta le descopera observand natura.

Cunostintele stiintifice rezulta din analize, din dezbateri, din argumentari,

Cunostintele stiintifice sunt aproximari ale realitatii.

Oamenii de stiinta nu vor ajunge niciodata sa gaseasca adevaratul raspuns la o intrebare. Unele dintre ipotezele lor sunt, totusi, mai plauzibile decat altele.

Cunostintele stiintifice sunt produsul unei activitati umane.

Cunostintele stiintifice sunt obiective.

Cunostintele stiintifice nu ating esenta lucrurilor, ele incearca sa aduca realitatea mai apropie.

Faptele nu vorbesc de la sine. Trebuie interpretate.

Cunoasterea stiintifica reprezinta expresia a ceea ce este in mod real natura.

Cunostintele stiintifice fac obiectul unei reevaluari continue.

Cunostintele stiintifice nu sunt descoperite ca atare prin observarea naturii, ele sunt construite in mod activ prin experimentari.

Oamenii si subiectivitatea lor joaca un rol in elaborarea cunostintelor stiintifice.

Cine spune cunoastere stiintifica spune adevar.

Cunostintele se dobandesc observand lumea care ne inconjoara, ele sunt ca niste fotocopii ale realitatii.

Dezacord

total

Mai degraba dezacord

Mai degraba acord

Acord

total

Un invatamant adecvat poate conduce toti elevii la stapanirea tuturor materiilor predate la scoala.

2. Oricum ar fi cadrul didactic, bun sau rau, el va avea intotdeauna elevi care esueaza in activitatea scolara..

3.Orele petrecute in clasa au o influenta redusa asupra rezultatelor scolare ale elevilor, comparativ cu influenta exercitata de mediul lor familial.

4.Cadrul didactic poate avea o influenta pozitiva asupra  invatarii, chiar daca elevii provin dintr-un mediu care nu pretuieste scoala.

5. Chiar si un cadru didactic bun poate sa nu aiba nicio influenta asupra invatarii.

Chiar si elevii care nu sunt obisnuiti de acasa cu disciplina pot accepta disciplina din clasa.

7. Chiar si un bun cadru didactic va avea intotdeauna elevi demotivati.

8.Chiar si un bun cadru didactic va avea intotdeauna elevi care nu se vor implica in activitatile de la clasa.

9. Chiar si un bun cadru didactic nu-i poate face pe  toti elevii sa se angajeze in sarcinile de invatare.

10.Ceea ce un cadru didactic poate realiza este foarte limitat, deoarece mediul familial al elevului are o mare influenta  asupra implicarii acestuia in indeplinirea sarcinile scolare.

11. Ma simt capabil sa intretin o relatie de incredere cu elevii.

12.Ma simt capabil sa creez un bun climat de lucru in clasa.

13. Ma simt capabil sa remediez in mod eficient problemele de disciplina din clasa.

14. Ma simt capabil sa previn problemele de comportament din clasa.

15.Ma simt capabil sa-i  fac pe elevi sa respecte regulile clasei.

16. Ma simt capabil sa motivez elevii care arata un interes scazut fata de sarcinile scolare.

17. Ma simt capabil sa-i fac pe elevi sa creada in capacitatea lor de a reusi in indeplinirea sarcinilor scolare.

18. Ma simt capabil sa-i fac pe toti elevii sa se implice in mod activ in timpul lectiilor.

19. Ma simt capabil sa-i fac pe elevi sa ramana concentrati asupra unei sarcini, chiar si cand aceasta este dificila.

20. Ma simt capabil sa-i fac pe toti elevii sa atinga obiectivele lectiei.

21. Ma simt capabil sa evaluez cu justete in ce masura elevii au inteles ceea ce le-am predat.

22. Cand un elev nu ajunge sa realizeze in mod corect un exercitiu, sunt in masura sa identific cu precizie sursa dificultatilor sale.

23.Ma simt capabil sa ajut elevii aflati in dificultate.

24. Cand un elev isi insuseste repede o materie noua, acest lucru se intampla, probabil, pentru ca am putut gasi mijloace eficiente de a i-o preda.

25.Ma simt capabil sa trec peste erorile elevilor, pentru a-i ajuta mai bine in invatare.