ABILITARE CURRICULARA

Disciplina : Educatie muzicala

Nr . ore :40 ore

Saptamana I

I . Studierea documentelor oficiale legate de locul si rolul ocupat de disciplina educatie muzicala in sistemul actual de invatamant . Reforma curriculara .

- Planul cadru pentru clasele I-XII (citire si interpretarea planului cadru pe orizontala si verticala);

- Cicluri curriculare : de achizitii fundamentale - grupa pregatitoare,cl . I si a II-a;

Ciclu de dezvoltare - clasele III-VI;

Ciclu de observare si orientare - clasele VII-IX;

Ciclu de aprofundare - clasele X-XI;

Ciclu de specializare - clasele XII-XIII .

- Mentionarea obiectivelor majore pentru fiecare ciclu curricular .

- Aria curriculara (discipline,numar de ore)

- Curriculum national - 1999 - vizeaza :

- descentralizarea invatamantului

- flexibilitatea deciziilor curriculare la nivelul unitatii scolare

- noua viziune didactica in elaborarea manualelor scolare

- stimularea la elevi a unei motivatii sustinute pentru invatatura .

- Curriculum nucleu (trunchi comun)

- Curriculum la decizia scolii (C . D . S . )urmareste largirea ofertei de invatare . Componente :

a) extinderea

b) aprofundarea

c) curriculum optional - monodisciplinar (la nivelul disciplinei)

- interdisciplinar (la nivelul ariei curriculare)

- transdisciplinar (la nivelul mai multor arii curriculare)

- Plaja orara .

- Structura unui curriculum :

a) obiective cadru/competente generale (pentru cl . IX-XII);

b) obiective de referinta/competente specifice;

c) activitati de invatare;

d) continuturi;

e) standarde curriculare de performanta .

- Exercitii de citire si interpretare a unei programe (clasa a V-a

- obiectivele cadru (pentru cl . V-VIII);

- obiective de referinta (pentru fiecare obiectiv cadru);

- exemple de activitati de invatare;

- continuturi (practica muzicala, limbaj muzical, elemente de cultura muzicala);

- sugestii pentru repertoriul de cantece, de auditii;

- standarde de performanta .

- Interferente intre obiectivele de referinta/competente specifice si continuturi pentru fieca-

re an de studiu (fiecare continut vizeaza cel putin un obiectiv de referinta/competenta specifica) .

II . Metodologia aplicarii noului curriculum . Proiectarea demersului didactic .

- Proiectarea demersului didactic este activitatea desfasurata de profesor care consta in anticiparea etapelor si a actiunilor concrete de realizare a predarii . Presupune :

lectura personalizata a programei;

planificarea calendaristica;

proiectarea secventiala (a unitatilor de invatare sau a lectiilor) .

- Unitatea de invatare - caracteristici :

este unitara din punct de vedere tematic;

sta la baza lecturii personalizate a programelor;

este componenta de baza in alcatuirea planificarii calendaristice;

se desfasoara in mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;

se finalizeaza prin evaluare .

- Lectura personalizata reprezinta conceptul central al proiectarii didactice . Instrumentul de lucru este unitatea de invatare . Lectura personalizata exprima dreptul profesorului - ca si al autorului de manual - de a lua decizii asupra modalitatilor pe care le considera optime in cresterea calitatii procesului de invatamant (predare-invatare-evaluare), implica o raspundere personala,tine cont de conditii si cerinte concrete si are scriptic o prezentare particulara .

Programele claselor I-IX (XIII) se citesc "pe orizontala",in urmatoarea succesiune :

OBIECTIV  OBIECTIVE CONTINUTURI ACTIVITATI

CADRU DE DE

REFERINTA  CONTINUTURI INVATARE

- Unitatile de invatare sunt axate pe urmatoarele sfere de deprinderi,care sunt determinate de gruparea continuturilor, potrivit specificului lor :

Cantarea in colectiv (vocala si instrumentala);

Melodia;

Ritmul;

Interpretarea;

Timbrul muzical .

- Detaliere de continut reprezinta subiectul fiecarei lectii .

MOMENT DE EVALUARE :

Grupati in unitati de invatare detalierele de continut (subiectele) pentru manualul edu-

catie muzicala clasa a. . .

BIBLIOGRAFIE :

Curriculum national pentru aria curriculara ARTE, SNPC,Bucuresti,1999

"Ghid metodologic pentru aplicarea programelor scolare din aria curriculara ARTE pentru clasele I-XII,C . N . C . ,Bucuresti,2002 .

SAPTAMANA a II-a

I . Realizarea planificarii calendaristice

Clasa a VI-a :

Clasa a X-a :

Precizare : Unitatea de invatare "Cantarea in colectiv" nu poate lipsi din nici o planificare anuala sau semestriala, deoarece ea asigura,prin numarul de ore alocate :

insusirea repertoriului de cantece pentru acel an de studiu;

verificarea vocilor elevilor pentru activitatile de ansamblu coral;

spatiu de timp necesar pentru insusirea repertoriului de piese vocale sau instrumentale

pentru serbarile semestriale;

timp alocat pentru realizarea unei minime practici instrumentale .

Acest document se intocmeste la inceputul anului scolar si se inainteaza conducerii scolii . El are menirea de a asigura viziunea globala asupra demersului didactic dintr-un an scolar . Planificarea calendaristica anuala poate fi defalcata pe cele doua semestre .

II . Currriculum la decizia scolii

Structura este (asemanatoare cu structura standard a unei programe):

1 . Argument

2 . Obiective de referinta/competente specifice

3 . Continuturi

4 . Propuneri de auditii (unde este cazul)

5 . Propuneri de repertoriu de cantece (unde este cazul)

6 . Matrice de evaluare

7 . Sugestii metodologice (unde este cazul) .

Curriculum-ul la decizia scolii cuprinde urmatoarele tipuri :

a)      Curriculum aprofundat vizeaza aprofundarea obiectivelor de referinta ale curriculum-ului nucleu prin diversitatea activitatilor de invatare in numarul maxim de ore prevazut de plaja orara a unei discipline . Aprofundarea se aplica numai in cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reusesc sa atinga nivelul minimal al obiectivelor prevazute .

b)      Curriculum extins urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din curriculum-ul nucleu,prin noi obiective de referinta si unitati de continut,in numarul maxim de ore prevazut de plaja orara a unei discipline . Se parcurge programa in intregime,inclusiv elementele marcate cu asterix .

c)      Curriculum optional (vezi explicatiile din saptamana I)

Elaborarea unei programe de optional:

1 . Argumentul ½ - 1 pagina,motiveaza cursul propus de :nevoi ale elevilor,ale comunitatii locale,formarea unor competente de transfer .

2 . Obiectivele de referinta/competentele specifice vor fi formulate dupa modelul din programa nationala,dar nu vor fi reluari ale acestora .

3 . Continuturile cuprind informatii care vor fi introduse,combinate si recombinate intre ele si cu altele invatate anterior . Aceste informatii vor fi un mijloc pentru formarea intelectuala a elevilor .

4 . Modalitatile de evaluare cuprind tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus (probe orale,practice,scrise,referat,portofoliu,tema de lucru interactiva in clasa,observarea sistematica a elevilor) .

Un obiectiv de referinta poate fi evaluat prin una sau mai multe probe de evaluare . Exemplu :

"Ghid metodologic "C . N . C . ,2002,pag . 58-59

Curriculum optional "Muzica si natura",clasa a VII-a (a VIII-a),O . R . 4 "sa recunoasca fragmente muzicale programatice"este evaluat prin proba scrisa (portofoliu),pe care elevii il vor realiza acasa si in clasa prin proba tema de lucru in clasa interactiva, care implica lucrul in grup,in colectiv,exprimarea opiniei personale,activitati finalizate printr-o proba scrisa .

Sugestii metodologice :

Avand in vedere latura preponderent practica a disciplinei educatie muzicala,recomandam practicarea urmatoarelor activitati de invatare propice unor C . D . S-uri optional :

- participarea la spectacole muzicale (recitaluri . opera,opereta,balet,concerte);

participarea la concertele educative pentru elevi;

auditia (partiala sau integrala);

redarea vocala si/sau instrumentala a temelor muzicale;

exersarea limbajului specific muzicii;

realizarea unor interferente cu alte arte : artele plastice,literatura,arhitectura,arta dansului,cinematografia .

realizarea unor "produse muzicale"si prezentarea lor in public : jucarii muzicale,scenarii muzicale cu recuzita,serbari,concursuri muzicale .

Va prezentam un model de C . D . S . optional, pentru clasa a V-a (a VI-a) cu tema "Muzica si lumea copiilor"

CURRICULUM OPTIONAL - EXEMPLUL 1

"Muzica si lumea copiilor" - clasa a V-a (a VI-a)

ARGUMENT:

Prezentul optional ofera elevilor sansa de a-si forma capacitati de transfer din literatura,artele plastice,creatia populara sau propria experienta de viata din perioada copilariei in muzica . Lumea mirifica a copiilor reprezinta sursa de inspiratie pentru toate artele .

De aceea, cunoasterea creatiei muzicale in acest domeniu reprezinta un capitol important, asemanator celui literar sau al artelor plastice .

Avand suport tematic clar,acela al lumii copiilor,elevul are posibilitatea intelegerii si constientizarii cu mai multa usurinta a unor elemente de limbaj muzical,cu atat mai mult cu cat unele dintre ele sunt propria lui inventie .

Interpretarea si auditia sunt mijloacele permanente si prioritare in realizarea prezentei programe,contactul cu muzica fiind astfel asigurat si oferind totodata posibilitatea unor analize si comparatii(respectand parametrii obiectivelor operationale pentru clasele respective)intre lucrari apartinand unor genuri muzicale diferite,precum si intre lucrari muzicale si literare .

In timp,elevii vor dobandi capacitatea de a constientiza ce tezaur de valori si resurse umane reprezinta lumea lor,a copiilor,de a lupta pentru apararea ei,de a o da de exemplu maturilor,de a-i inchina mici creatii .

OBIECTIVE DE REFERINTA: ACTIVITATI DE INVATARE:

La sfarsitul anului scolar elevul va fi capabil:

sa diferentieze auditiv diferite genuri de mu- - auditia muzicala;

zica legate de lumea copiilor(canonul,rugaciu- - comentarea genului de muzica din

nea muzicala,creatii din folclorul copiilor,poves- care face parte auditia;

tea muzicala,basmul muzical,creatii corale si

instrumentale

sa interpreteze vocal,fluent si expresiv,la uni- - exercitii de cultura vocala;

son sau in aranjamente instrumentale simple,can- - interpretare vocala la unison,indivi-

tece apartinand unor diferite genuri muzicale le- duala,in grup,in colectiv;

gate de lumea copiilor;   interventii instrumentale simple;

sa evidentieze continutul tematic(destinatia - jocul cu cantec;

cantecului)prin miscare si alte forme de exprima- - cantecul cu joc;

re,precum si mesajul pieselor muzicale audiate - comentarea mesajului transmis;

sau interpretate;

sa comenteze rolul expresiv al interpretarii si - comentarea mijloacelor muzicale

orchestratiei specifice pentru redarea frumosului

din lumea copiilor;

- exprimarea si comentarea legaturii

dintre mesajul transmis si utilizarea

unor instrumente muzicale;

sa recunoasca fragmente muzicale programa- - receptarea unor teme muzicale su-

tice gestive;

- receptarea unor cantece inspirate

din lumea copiilor;

sa-si exprime preferintele muzicale argumen- - comentarea lucrarilor muzicale a-

tandu-le udiate sau interpretate;

- participarea la concerte tematice .

CONTINUTURI:

canonul;

rugaciunea muzicala;

creatii din folclorul copiilor(cantece,jocuri,numaratori,etc . )

cantecul de leagan;

povestea muzicala;

basmul muzical;

cantece de muzica usoara .

AUDITII:

S . Prokofiev - "Petrica si lupul"

P . I . Ceaikovski - "Spargatorul de nuci"(fragmente)

C . S . Saens - "Carnavalul animalelor"

Al . Zirra - "Capra cu trei iezi"

W . A . Mozart - "Cantec de leagan"

Folclorul copiilor - Numaratori

REPERTORIU DE CANTECE:

Frere Jacques - canon francez

Auras,pacuras - folclorul copiilor

Luna noua - folclorul copiilor

Barza,barza - folclorul copiilor

Acul harnic - folclorul copiilor

Ala,bala   - folclorul copiilor

Unca,donca - folclorul copiilor

Rugaciunea la intrarea in clasa - D . G . Kiriac

Rugaciunea la iesirea din clasa - D . G . Kiriac

Inger,ingerasul meu - folclorul copiilor

Inger,ingerasul meu - D . Alexandrescu

Cantec de leagan - dupa M . Tanase

Cantec de leagan - I . Croitoru

Cantec de leagan - I . D . Chirescu

Cantec de leagan - W . A . Mozart

Cantec de leagan - F . Schubert

Cantec de leagan - J . Brahms

La oglinda - T . Popovici

Copilul si floarea - J . Brahms

Cantecul gamei - R . Rogers

Lautarii - R . Krauss

Inca o zi - C . Dumitriu

Copilarie - Muzakis

Sa cante copiii - L . Profeta

Suflet de copil - E . Deda

O lume minunata - M . Constantinescu

Trecea fanfara militara - T . Popa

	MATRICE DE EVALUARE
Obiective de referinta	Instrumente de	evaluare
	Proba orala	Proba practica
O . R . 1	x	x
O . R . 2		x
O . R . 3	x	x
O . R . 4	x
O . R . 5	x	x
O . R . 6	x

MOMENT DE EVALUARE :

Elaborati (in linii mari) un curriculum optional pentru elevii de gimnaziu (clasa si tema va fi aleasa de d-voastra) .

BIBLIOGRAFIE :

Curriculum national,SNCP,Bucuresti,1999 .

"Ghid metodologic pentru aplicarea programelor scolare din aria curriculara ARTE pentru clasele I-XII",CNC,Bucuresti,2002 .

SAPTAMANA a III-a

Proiectarea unitatii de invatare

Parcurgerea programei si realizarea obiectivelor/competentelor corespunzatoare ei, impum o

proiectare a unitatilor de invatare,realizata la timpul corespunzator prevazut de planificare (inainte de saptamana de inceput destinata respectivei unitati) .

Etapele proiectarii unei unitati de invatare raspund la urmatoarele intrebari:

In ce scop voi face? = Identificarea obiectivelor/competentelor

Ce voi face?  = Selectarea continuturilor

Cu ce voi face? = Analizarea resurselor

Cum voi face?  =Determinarea activitatilor de invatare

Cat s-a realizat?  = Stabilirea instrumentelor de evaluare

Cu ce voi face? = Resurse

Cantecul colectiv Melodia Ritmul Interpretarea Timbrul muzical

Cantecul Toate vizeaza practica muzicala

Auditia

Exercitiul

Joc

Resurse:

Cantece (manual sau culegeri);

Auditii (aparatura audio-video);

Exercitii muzicale;

Jocuri muzicale;

Instrumente muzicale si jucarii muzicale;

Mijloace audio-video;

Caiete speciale .

Tot in categoria resurselor mai intra:

Ora de clasa;

Sala de clasa;

Resurse umane (profesorul,elevul,etc)

Cum voi face? = Activitati de invatare

Trebuie sa aiba un caracter practic . Exemplu de traseu maximal al activitatilor de invatare pentru fiecare continut (nu este obligatoriu) .

Intuire auditiva;

Aplicare;

Operare (improvizatie,creatie);

Exersare;

Recunoastere auditiva .

Cat s-a realizat? = Instrumente de evaluare

Proba orala;

Proba practica;

Proba scrisa (test,referat,portofoliu);

Tema de lucru interactiva in clasa;

Observarea sistematica a elevilor .

Prezentam in continuare proiectul unitatii de invatare "MELODIA",clasa a VI-a (18 ore)

MATRICE DE EVALUARE

Dupa momentul in care se face evaluarea exista mai multe tipuri de evaluare in contextul reformei educatiei muzicale actuale:

Evaluarea initiala sau predictiva are rolul de a diagnostica starea initiala,predispozitia elevilor,

se poate face prin probe si teste muzicale cu baremuri minimale,medii si maximale .

Ea stabileste si elementele procesului didactic,intr-o succesiune logica,in vederea atingerii obiectivelor . Se face la inceputul anului scolar,a unui ciclu curricular .

Evaluarea continua,formativa presupune o verificare pas cu pas a cunostintelor si deprinderilor

muzicale si extramuzicale . Este cea mai eficienta evaluare,realizata pe secvente mici,controlabile,permite evaluarea tuturor elevilor,vizeaza ameliorarea rezultatelor invatarii,valorifica potentialul de care dispun elevii,conduce la perfectionarea continua a stilului si a metodelor proprii de invatare,sprijina toate nivelurile de inteligenta si capacitate muzicala,creaza un nou tip de relatie - de cooperare - intre profesor si elevi,permite in final autoevaluarea .

Evaluarea sumativa se practica fie pe etape medii de timp(la sfarsitul unei unitati de invatare)fiela sfarsitul anului,verificand gradul de asimilare periodica a materiei .

Pentru acest motiv ea nu poate da informatii complete asupra stadiului etapizat al invatarii .

Evaluarea sumativa inventariaza,selecteaza,ierarhizeaza prin calificativ/nota .

Instrumentele de evaluare sunt:

a)      intrebare/raspuns oral;

b)      intrebare/raspuns practic muzical prin redare vocala/instrumentala;

c)      expunerea orala/scrisa a unei teme restranse (proba de verificare,raspuns la tema curenta);

d)     proba scrisa de dicteu muzical;

e)      proba practica de descifrare vocala (instrumentala) a unei partituri muzicale;

f)       chestionar cu itemi;

g)      chestionar cu intrebari cu alegere multipla (M . C . Q . );

h) referatul cu teme centrate pe sinteza unor forme muzicale,stiluri de interpretare/compozi-tie, analiza armonica,orchestrala a unei piese,prezentarea unor biografii;

j) portofoliul ca si referatul se realizeaza dupa o perioada de studiu mai indelungata,semestru

an scolar) . Se compune dintr-un set de produse (texte,partituri,documente,dovezi iconice,audio - vizuale) care reprezinta munca si punctul de vedere al elevului (studentului) in legatura cu o tema data .

Indiferent de momentul in care este realizata si de instrumentele de evaluare alese (de regula combinate),evaluarea se face in baza unor descriptori de performanta,care traduc in final in calificative/ note ce trebuie sa stie,cat trebuie sa stie elevul sa faca - obiectivele de referinta - pentru 3 nivele:

- minim, notele 5 - 6;

- mediu, notele 7 - 8;

- maxim, notele 9 - 10 .

Pentru ca in componenta claselor exista si elevi distonici si disritmici (ce trebuie si ei sa fie evaluati),recomandam realizarea unor descriptori de performanta pentru aceste categorii de elevi,in care sa predomine latura instrumentala a executiei,citirea ritmica a unor pasaje indicate de profesor, comentarea auditiilor realizate,exprimarea orala sau in scris a parerilor personale,evidentierea legaturii dintre muzica si textul literar,realizarea unor scenarii pentru serbari scolare sau spectacole muzicale .

In notarea fiecarei probe din setul (bateria) necesar evaluarii unei teme,recomandam sa se aplice tehnica asa numitelor "credite transferabile" . Daca un elev, dintr-un set de patru probe a esuat

la trei,dar a realizat una la nivel minim,mediu,optim,aceasta din urma sa fie transferata la o a doua ascultare ca proba luata si notata in setul altei teme supuse evaluarii .

Observatia sistematica si comunicarea permanenta,incurajarea in practica muzicala a inerentelor greseli de intonatie si executie instrumentala, vor sterge eventualele granite create artificial de faptul ca actul interpretarii muzicale nu da imediat cea mai mare satisfactie .

Fiecare unitate de invatare se finalizeaza cu o matrice de evaluare care evidentiaza preponderenta probelor practice (ex: sa intoneze,sa interpreteze,sa sustina instrumental prin acorduri simple un cantec,sa descifreze un cantec,sa realizeze mici scenarii cu regie si cu recuzita corespunza-

toare,sa participe la concursuri muzicale in clasa,sa construiasca un program de serbare,sa inveteze un raspuns melodic la o intrebare,etc) .

Metode de invatamant utilizate in educatia muzicala

Metode de invatamant utilizate in educatia muzicala:

1 . Dialogul :de examinare,de tip euristic,dezbatere

2 . Demonstratia didactica

3 . Descoperirea didactica

4 . Observatia didactica

5 . Expunerea :povestirea didactica,explicatia didactica,prelegerea

6 . Problematizarea

7 . Studiul cu cartea

8 . Modelarea didactica

9 . Studiul de caz

10 . Simularea (psihodrama)

11 . Instruirea programata

12 . Algoritmizarea

13 . Exercitiul - clasificate dupa finalitate,scop,sarcini .

Procedeele sunt instrumente de lucru prin care se introduce o metoda,care slujesc metoda .

Demersuri didactice:

Demersul didactic inductiv porneste de regula dela prezentarea a cel putin 3 ex . pentru problema muzicala studiata,analizarea lor,extragerea regulii (concluzia) . Demersul didactic inductiv domina procesul de predare - invatare - evaluare la disciplina educatie muzicala . El trebuie sa tina cont de varsta elevilor,de subiectul propus,de nivelul clasei,de timpul alocat,de informatia anterioara a elevilor . Exemple de subiecte ce pot fi predate prin acest demers :"Semnele de alteratie","Tonalitate Sol major"(din unitatea de invatare "Melodia",clasa a VI-a)"Sincopa pe timp","Contratimpul pe timp","Anacruza" (din unitatea de invatare "Ritmul"pentru aceeasi clasa) . Lista exemplelor poate fi continuata .

Demersul didactic deductiv stabileste urmatorul traseu . Pornind de la regula (concluzie)se parcurge drumul invers,din secventa in secventa,pana la particular . Exemple de subiecte ce pot fi predate utilizand demersul didactic deductiv:"Suita . Rapsodia" .

Demersul didactic prin analogie-comparatie porneste de la elemente asemanatoare,analoge,re- alizandu-se un transfer de informatie si reguli deja cunoscute de elevi . Exemple de subiecte ce pot fi predate folosind acest demers didactic il reprezinta predarea tonalitatilor major - minore .

BIBLIOGRAFIE :

"Ghid metodologic pentru aplicarea programelor scolare din aria curriculara ARTE pentru clasele I-XII",CNC,Bucuresti,2002 .

"Metodica predarii educatiei muzicale in gimnaziu si liceu",Gabriela Munteanu,Ed . SIGMA,Bucuresti,1999 .

"Ghidul profesorului de educatie muzicala",Gabriela Munteanu,Ed . SIGMA,Bucuresti,1999 .

SAPTAMANA a IV-a

Proiectul de lectie

Precizare : Proiectarea unui subiect trebuie sa vizeze transformarea lui in final intr-o activita- te creativa,intr-un scenariu care sa implice participarea plenara a elevilor .

Metodele si procedeele utilizate trebuie sa contribuie la recreerea,simularea in real a unui act

muzical . Foarte importanta in acest sens este empatia .

Proiectul didactic trebuie sa fie in mana profesorului debutant, sau in mana oricarui profesor un important instrument de lucru (daca este gandit si elaborat corespunzator) .

El trebuie sa cuprinda toate elementele necesare unui act de predare- invatare- evaluare gan-

dit eficient .

Sugeram o urmatoare structura de proiect didactic, intr-o inlantuire logica si eficienta a mo-

mentelor ce il compun :

PROIECT DE LECTIE

Scoala... .   Data.... . .

Clasa... . .   Durata... . .

Nivel : Slab/Bun/Foarte bun (intonativ si intelectual)

Unitatea de invatare :..... .

Detaliere de continut (subiectul lectiei) :

Tipul lectiei : transmitere de cunostinte si formare de deprinderi/consolidare/recapitulare/evaluare/

mixta (cel mai des intalnit tip de lectie),cat si varianta de lectie

Premise : (practice si teoretice)

Obiective de referinta : (preluate din Curriculum-ul disciplinei educatie muzicala)

Obiective operationale : (cu proba pentru fiecare obiectiv operational)

Resurse :

Metode de invatamant folosite : (in functie de demersul didactic ales)

Matrice de evaluare:

Descriptori de performanta : (stabiliti pe cele trei nivele,minim,mediu,maxim),pentru elevi cu capacitate de intonare justa cat si pentru elevii disfonici si disritmici .

Urmeaza desfasurarea secventelor didactice, cu activitatea profesorului,activitatea elevilor,resurse,modalitati de evaluare,buget de timp .

Va prezentam doua exemple de proiectare didactica :