Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » diverse » personalitati
Emil Brumaru - biografie

Emil Brumaru - biografie



Emil Brumaru

n 1939, jud. Tighina (Basarabia)

profeseaza fara entuziasm cativa ani medicina

paraseste medicina, se stabileste la Iasi, primeste un post de corector la revista Convorbiri literare

volume: Versuri (1970)



Detectivul Arthur (1970) (cupr. ciclurile: Detectivul Arthur, Sapte cantece naive pentru parfumat gura, Julien Ospitalierul)

Julien Ospitalierul (1974)

Cantece naïve (1976) (cupr. poeme preluate din vol. anterioare si poeme noi)

Adio, Robinson Crusoe (1978)

Dulapul indragostit (1980)

Ruina unui samovar (1983)

Dintr-o scorbura de morcov (1998)

agreat de toti cei care detestau estetica oficiala

“In versurile sale, Emil Brumaru descrie, elogiaza si glorifica un stil de viata abandonat si aproape uitat de contemporani. Este vorba despre un «altadata» pentru a carui reconsituire recurge la amintiri din copilarie, la vestigii pastrate in oraselele de provincie, la carti si, bineinteles, la imaginatie. Ambianta domestica si patriarhala evocata astfel nu are nici o legatura cu ceea ce se intampla in jurul poetului in perioada afirmarii sale (deceniul opt), perioada de citadinizare fortata si ostentativa, de incalcare cinica a dreptului fiecarei personae la intimidate, de propaganda zgomotoasa […]” (Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane 1941-2000, Bucuresti, Ed. Masina de scris, 2005, pg. 854)

“In locul blocurilor cu multe etaje sunt aduse in prim-plan, in poeziile lui Emil Brumaru, bucatarii de vara, camari sau sufragerii vetuste, cu draperii trase la ora amiezii. In locul multimilor cuprinse de un dinamism de parada, apar indivizi solitari care se joaca cu bile de cristal sau ajuta furnicile sa treaca pragul dintr-o camera in alta.” Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane 1941-2000, Bucuresti, Ed. Masina de scris, 2005, pg.854)

- inactualitatea poeziei sale la acea vreme (sfidare la adresa autoritatilor vremii)

sensibilitate “retro” in raport cu prezentul

lume pe care adeseori o evoca din perspective copilului

se pricepe sa se copilareasca

evocarea seninatatii si a lipsei de griji din copilarie

candoare jucata

“si-a pastrat copilaria intr-un flacon de crystal, ca pe o licoare pretioasa”

copilul din poezia lui Emil Brumaru stie - si se bucura – ca este copil (Rugaciunea detectivului Arthur II)

stiinta a placerii specifica maturului

bucatarie metafizica

poet al unui spatiu inchis, al tihnei, ambiantei, sigurantei, familiaritatii, si al altuia deschis, al noutatilor si al primejdiei

elogiaza deliciile domesticului, “descrie” un spatiu intim

“Poetul lauda intr-o stare de beatitudine veranda, magazia, camara, incinta intunecoasa a dulapurilor cu haine. Dar el merge si mai departe in aceasta directie, cuibarindu-se in unghere inaccesibile oamenilor «seriosi», cu o fantezie limitata”. (Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane 1941-2000, Bucuresti, Ed. Masina de scris, 2005, pg. 857)

atinge culmea intimitatii( ex. Exclamatie, Elegie), lirica liliputana

1970 Versuri – vol. debut – predomina poeme “realiste”, in care se descriu senzatii (Adormind) (primul Emil Brumaru – dovada unei neobisnuite capacitati perceptive, vazand si infrarosiile, auzind si ultrasunetele, este “realist”)

exista si un al doilea Emil Brumaru (fantezist si livresc) care “plictisit sa mai stea cu atentia treaza si sa mai inregistreze ce se intampla in jur, se lasa in voia fanteziei “ (Detectivul Arthur)

in etapa “realista” reprezentarile au un fior metafizic (Elegie)

“Spatiul bucatariei este in poezia lui Emil Brumaru un spatiu metafizic. Chimia alimentelor capata o irizatie misterioasa, devine o alchimie.” Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane 1941-2000, Bucuresti, Ed. Masina de scris, 2005, pg.857)

la el spatiul intim nu inseamna claustrare si asceza. Are un sens erotic, adeseori pervers (A doua elegie a detectivului Arthur) (jocul impreunarii erotice are loc in avantajele oferite de un loc ascuns, adapostit)

exista si un amestec ale “etapelor” (trece de la atitudinea de observator al realitatii la aceea de inventator ludic al propriei sale realitati)

“Ca si Mircea Ivanescu, Emil Brumaru a reusit sa faca celebri (cu ajutorul unor poeme diafane si nu al unor romane masive! ) o suita intreaga de “eroi”: detectivul Arthur (preluat dintr-o carte pentru copii de altadata si reconditionat liric), Julien Ospitalierul, Reparata-cea-cu-trei-sani, Glycera si altele. Fiecare cu trasaturi distinctive. Detectivul Arthur este galant si declanseaza la fiecare pas, spre gratioasa lui surprindere, intamplari de vis (de o frumusete baroca), Julien Ospitalierul pare parfumat cu esenta de melancolie si profeseaza un devotament fara margini (un crestinism estetizat) fata de orice fiinta, oricat de umila, si fata de orice obiect, oricat de ieftin. Reparata este «frumoasa fara corp» sau, dimpotriva, cu un corp al tuturor posibilitatilor, ivita parca dintr-un corn al abundentei erotice […] Glycera isi afirma o fire suav capricioasa si o cruzime delicata” (Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane 1941-2000, Bucuresti, Ed. Masina de scris, 2005, pg.858)



marionete fata de care poetul isi ia o distanta ironica

urma de gravitate existentiala incepe sa dispara iar literatura se transforma intr-un joc de-a literatura (Mic tratat despre placerea de a bea bostani ca mierea)

original, greu de stabilit cu ce alt autor se aseamana

are in versuri o claritate visatoare (ca la Eminescu care ramane in schimb grav si responsabil, chiar atunci cand se joaca)

ironizeaza uneori actul artistic

de multe ori parodia ii iese in mod involuntar

muzicalitate interioara, arta a persuasiunii (care nu se intalneste decat la hipnotizatori)

creeaza dependenta

motivul camarii cu fructe ( intalnit si la Ion Pillat)

umor neologistic (G. Toparceanu)

solemnitate parodica (Ion Minulescu)

estetica uratului (Arghezi)

alte similitudini: M. Sorescu, S. Foarta, Leonid Dimov, Gheorghe Azap

cultul desuetitudinii

umor delicat

reverie calma de a trai si de a visa

erotism obsesiv

spirit ludic angelic

tehnica de versificatie desavarsita

Detectivul Arthur, Cintece naive

detectivul Arthur urmareste consecintele fanteziei celei mai libere, pune intrebari

detectivul Arthur - alter-ego-ul sau

“Activitatea sa e legata nu ca in romanele politiste de descoperirea unei realitati secrete, ci se escamotarea realitatii «prozaice». Prin urmare e un…antidetectiv, mai curand un Pierrot sentimental. Crezul sau estetic-ironic genereaza (ca si la prietenul sau fidel Julien Ospitalierul) un cult al faptului desconsiderat, al fragmentului, al umilitatii specioase, intr-o existenta asemenea celei a lui Gregor Samsa din Metamorfoza ce s-ar fi adaptat conditiei sale de uriasa insecta” (Gheorghe Grigurcu, Poeti romani de azi Cartea Romaneasca, pg.448)

elementele unei lumi animaliere: fluturii beau catifea, cateii mananca dantele, motanii viseaza „carnea suava de fluturi”, fluturii „scot tipete si zburda”

lume mirifica, senzualitate

zabava in decorativ

imaginea amantilor ce se bat cu lichioruri

poezia dulapurilor misterioase, practicata nu numai la modul nostalgic-olfactiv, ci si prin exacerbare suprarealista a simturilor

lentoarea lucrurilor, aromelor se transmite si personajelor

poezia gesturilor casnice, a lucrurilor casnice insotite mereu de un aer halucinant


momente anecdotice (ieseam din cinematograful.

comprimandu-si proportiile, erosul se zbenguie intr-o lume de fluturi si portocale, de palarii si solnite (Cantec naiv)

inclinare catre placeri senzuale, trupesti

carnaval de senzatii

se plaseaza la nivelul unui estetism al „minorului”

o salvare a „universului boabei si al faramei”

provincialism

fior al spaimei (Cintec de copil)

violente in reprezentari suave („m-a muscat un crin de suflet”)

cultivator al ororilor delicate, al desfraului imagistic

seductie, basm

cadenta baladesca preluata pentru complexul sonor (Balada crinilor care si-au scris frumos)

Versuri

-poezie a fructelor, legumelor, bucatelor, sentimentala

-poezia mirosurilor de tot felul, izurilor grele, parfumurilor suave

-poezia simturilor aromite, amortite, a somnolentei animale („feciorele se incurcau in gene, motanii se frecau de damigene”)

-evocari sentimentale marcate ici colo de cate o ironie

- fantasticul gratios si delicat ca la Dimov („ieri a venit un cerb a gara”)

- poezie a concretului, de sugestii olfactive, tactile, a suavului dematerializat, ingerii ratacesc printre legume sau se izbesc de peretii materiali ai lucrurilor

„Impregnate de miros de ienibahar si de bulion, ele apartin totusi unui trubadur. In loc de a aborda iubita la balconul clasic, Emil Brumaru o solicita la bucatarie. In locul buchetelor pasionale, i se ofera «pipere patimase». Si, cu toate acestea, declaratia amoroasa nu aluneca in caricatura, caci unei senzualitati i se substituie alta: o foarte convingatoare stare de transa «domestica» strecoara poezia in incaperi unde indeobste nu are acces” (Gheorghe Grigurcu, Teritoriu liric, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1972 pg. 236)

accente de brutal, tentatii carnale

asociaza gratiosul cu scarbosul

poezia bazata pe stil, chiar pe un exces de stil

construirea prin asociatii eufonice si semantice in genul celor care insotesc anumite jocuri de copii, refrene vesele

caracter ludic ce exprima o mare bucurie, virtuozitate poetica

asociatii neasteptate, uneori socante in gen neoavangardist, cum ar fi „cintam la pilaf”, „trece pif-paful serat”

-lirism al „universului mic”

-lirism aparent minor cu aer de divertisment

-patos al absurdului

- intuitia principiului vital chiar daca aparent e poezia roadelor si legumelor, a interioarelor

„Imaterial si angelic, ingenuu, impulsul erotic domina aceasta poezie de voluptati serafice, atingand fabulosul prin amplificarea proportiilor. Puritatea este descoperita in vetust si in mizer, pe calea unei comuniuni franciscane poetul simte freamatul erotic insinuat sub cele mai umile aparente; iar senzualitatea, desi totalitara si patimasa, este nu mai putin suava, de o gratie divina” (Mircea Iorgulescu, Scriitori tineri contemporani, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1978, pg. 39)

- ascunderea – miscarea esentiala, sunt cautate interioarele si incaperile sub protectia carora se produc inocente „orgii”

Julien Ospitalierul

-fantezia ironica, joc

- umo si tandrete

- poeme scrise in proza

- se observa finetea si originalitatea acestei poezii, melodie naiva si trista, sentimentala poezia aceasta incepe ca un melc

- universul predilect ramane acel domestic si traditional, de ograzi, obiecte banale, insa pitoresti, butoiase sau legume suave, patrunjelul, mararul , ceapa, in camere palpaie sufletul vechilor mobile, al cestilor stralucitoare de portelan



- secretul lui Julien Ospitalierul este secretul artei

- descoperirea fantasticului in domesticitatea umila

- absurditate ca la Leonid Dimov („melcul cel mic cu muget lin iubea in taina..”)

- Fintina lui Julien Ospitalierul- sens adanc

- saparea unei fantani in mijlocul casei si ritualul scoaterii apei. Cu toate precautiunile, lichidul se altereaza prin contactul cu galeata si cana. Julien se decide a cobori el insusi de fiecare data in fantana, chemat de o patima ciudata pt apa

asaltarea realitatii surprinzand totul cu ironie, sarcasm, detasare

adeziune la grupul oniric. „Paradoxal, Emil Brumaru impaca, prin aderarea la grupul oniric modelul idilic cu cel utopic, reprezentarea idilismului in poemele sale este una constient si riguros cultivata, ca o asumare livreasca a acestui construct imaginar”( Rodica Ilie, Emil Brumaru, monografie, antologie comentata, receptare critica, Ed. Aula, pg 10)

„eul modern se retrage intr-un imaginar protector, matricial, insa, pentru a nu consona in registrul artificiosului cu realitatea sociala”

eu cautator de senzualitati si erotism

mereu in relatie cu peisajul

in unele poeme reface lumea paradisiaca a coexistentei umanului cu vegetalul si zoomorful

regresia inspre timpul fara curgere, in atemporal

„Dispersia acvaticului echivaleaza cu vidul eteric pe care dureros il dezvaluie si il suplineste, vegetalul si lumea clocaitoare a micilor vietati asigura participarea la o existenta larvar-elementara a beatitudinii originare, focalizand energia la polul rasturnat, al Pamantului, ca matrice producatoare, ca forta generatoare” (Rodica Ilie, Emil Brumaru, monografie, antologie comentata, receptare critica, Ed. Aula, pg 13)

aromatizare cu ritmuri cosmice

creeaza o fictiune, reface o realitate ideala a imaginarului domestic, combinarea uman - obiectual

Bibliografie:

Alex Stefanescu, Istoria literaturii romane 1941-2000, Bucuresti, Ed. Masina de scris, 2005

Alexandru Ruja, Printre carti, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2006

Al. Cistelecan, Poezie si livresc, Cartea Romaneasca, 1987

Gheorghe Grigurcu, Poeti romani de azi Cartea Romaneasca, 1979 (pg. 448-456)

Gheorghe Grigurcu, Teritoriu liric, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1972 (pg. 236-241)

Gheorghe Grigurcu, Existenta poeziei, Cartea Romaneasca, 1986

Ecaterina Mihaila, Limbajul poeziei romanesti neomoderne, volumul I, Bucuresti, Ed. Eminescu, 2001.

Ecaterina Mihaila, Semiotica poeziei romanesti neomoderne, Cartea Romaneasca, 2003.

I. Negoiteascu, Scriitori contemporani, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994

Mircea Iorgulescu, Scriitori tineri contemporani, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1978 (pg. 38-40)

Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, Ed. Cartea Romaneasca

Nicolae Manolescu, Literatura romana postbelica. Lista lui Manolescu, 1. Poezia, Ed. Aula, 2001

Marian Victor Buciu, Avangarda si neoavangarda in literatura romana, , Tipografia Universitatii din Craiova, 2006 (pg.88-90)

Marian Victor Buciu, Panorama literaturii romane in secolul XX, I. Poezia, Scrisul Romanesc, Craiova, 3003

Romulus Bucur, Poeti optzecisti (si nu numai) in anii '90, Ed. „Paralela 45” (pg.37-39)

Eugen Barbu, O istorie polemica si antologica a literaturii romane de la origini pina in prezent, Poezia romana contemporana, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1975.

Rodica Ilie, Emil Brumaru, monografie, antologie comentata, receptare critica, Ed. Aula





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu