Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » familie » etica deontologie
Etica in mijlocul tuturor problemelor

Etica in mijlocul tuturor problemelor




Etica in mijlocul tuturor problemelor

La o prima vedere, etica profesionala ne apare a fi un concept utilizat doar de filozofi, de idealisti si care isi poate gasi cu greu locul intr-o institutie sau intr-o intreprindere. Privind mai in profunzime ceea ce se intampla in jurul nostru, intelegem ca trebuie sa ne revizuim aceasta perceptie eronata influentata de imaginea pe care ne-o ofera cu usurinta media si sa acceptam ideea necesitatii obiective a eticii in cadrul intreprinderilor si organizatiilor.

Daca ar fi sa dam crezare analizelor vehiculate astazi, ar trebui sa admitem ca etica este prima calitate citata pentru asigurarea noului management public al secolului XXI. Inca de la inceputul anilor ’90 s-a inregistrat o crestere a asteptarilor populatie in materie de civism, de probitate si de integritate. In context, a aparut un numar impresionant de legi si regulamente care tind sa limiteze abuzurile si in care etica joaca un rol determinant inlauntrul criteriilor de evaluare extra-financiara a intreprinderilor si organismelor.

Aceste tendinte au determinat cautari noi in doctrina si in filozofie pentru a defini etica, a-i intelege toate sensurile posibile si a le utiliza in functie de domeniul fundamental al activitatii intreprinderii, institutiei sau organizatiei.




In eforturile de reafirmare si stabilire a detaliilor cu valoare practic-aplicativa, se porneste, asa cum am vazut deja, de la termenul grecesc „ethos”, confundat initial cu cel de morala etica. Pe parcurs, traditiile filozofice au precizat conceptul dandu-i statutul de reflectare asupra moralei. Finalitatea eticii consta in stabilirea semnificatiilor normelor si examinarea binefacerilor sale asuprea moralei in legatura directa cu viata umana. Acest sens al cercetarilor asupra eticii, prin care se urmareste relansarea avantajelor care pot fi desprinse in beneficiul activitatii institutiilor, organismelor si intreprinderilor este de data mai recenta si se bazeaza pe libertate .

In orice tip de analiza asupra eticii, se pleaca de la intentia umanista fundamentata de ideea de bine. Insa, conceptul absolut al aticii ramane o notiune fluctuanta, prizoniera uneia sau alteia dintre culturi, ale uneia sau alteia dintre epoci. S-a pus intrebarea daca etica mai trebuie perceputa ca un drum pavat cu toate intrebarile posibile derivate din ideea de bine, sens in care si morala poate fi inteleasa ca un ansamblu de prescriptii universale care serveste drept cadru de reflectie. In fine, credem ca unul dintre scopurile eticii va putea fi, spre exemplu, acela de a indica masura in care o finalitate moralmente necesara poate justifica mijloacele moralmente pedepsibile si daunele sale colaterale.

Cotitura decisiva in definirea eticii a survenit in momentul in care s-a incercat stabilirea unei legaturi cu aplicarea ei in interiorul unei intreprinderi sau institutii, ca element al managementului acestora. Pentru aceasta, etica a trebuit sa revitalizeze un set de valori, de principii, de credinte care condus conduita oamenilor si care fundamenteaza o buna sau o rea cale de actiune.

Astazi, noi credem ca mult mai corect este sa concepem etica aplicata in institutii si organisme sociale ca pe o atentionare asupra responsabilitatilor si asupra semnificatiei actelor conducatorilor si executantilor. Pentru noi este clar ca notiunea de responsabilitate decurge intrinsec din problematica eticii profesionale. Vizand si urmarind permanent valorile eticii profesionale si ale asumarii responsabilitatii individuale se poate renunta la usurinta si la indiferenta, pentru a se ajunge la indeplinirea indatoririlor, la imbunatatirea calitatii serviciilor. Constientizand astfel lucrurile, intreprinderea sau institutia isi scurteaza drumul spre performanta, spre lucrul bine-facut. Ceea ce este in joc pentru fiecare individ si pentru constiinta sa, este simpla legitimare morala a activitatii sale in cadrul organizatiei.

Daca din punct de vedere teoretic lucrurile sunt simple, aplicarea practica este mult mai dificila, pentru ca nu se poate trece prea usor peste prejudecatile inerente in aprecierea necesitatii asimilarii ei. Criticii acestei conceptii afirma ca etica este proprie celor slabi, naivilor sau idealistilor care nu cunosc nimic din problematica din teren. In fond, etica nu ramane decat un cuvant abstract care transpare doar in discursurile pompoase. Reticentii, cei mai redutabili, afirma chiar ca etica nu este decat un raport de comunicare, un argument de marketing demagogic, care este incompatibil cu lumea facerilor sau cu lumea administrativa si chiar se opune performantei. Din moment ce legatura dintre capitalism, democratie si justitie este implicita, nu cumva etica reprezinta o iluzie pe care o cred numai spiritele simple, involuate ? Acestei intrebari incercam sa-i aducem replicile si argumentele cele mai simple pentru a demonstra contrariul.

De aceea, vom apela la o sintagma cu care vom mai opera de-a lungul acestei lucrari si anume etica aplicativa, care explica in ce masura etica intervine cotidian in viata unui organism fie el politic, economic, administrativ, cultural s.a. In fapt, etica poate fi aplicata in toate domeniile, de aceea ne propunem sa le regrupam in cinci grupe, astfel: respectul persoanei umane, protectia mediului si resurselor, raporturile cu banii, luarea in considerare a valorilor culturale si, in fine, sinceritatea in transmiterea informatiilor .

Este evident ca, fiecare dintre aceste domenii ocupa un loc diferit, corespunzator actorului luat in considerare. Putem percepe intreprinderea sau institutia ca un centru al unei serii de sfere concentrice, reprezentand diferitele dimensiuni ale lumii inconjuratoare. Problemele de etica intalnite difera in raport cu terenul studiat. La periferia intreprinderii, principiile care intervin si tentatiile corespund acestui nivel: clientii, furnizorii (incercari de frauda); bancile (transparenta); fiscal (fraudele financiare); inspectorii de munca (inselaciuni); administratiile locale (coruptia); presa (manipulare) sau mediul (poluare, deversari, tratarea deseurilor organice sau industriale). Apoi, la nivelul urmator, apar asteptarile de ordin social, cum ar fi infiintarea unor centre culturale sau de invatamant, de cluburi sportive sau pur si simplu nevoia de a participa direct la viata sociala locala. Ultima sfera, la nivel planetar, include in special relatiile concurentiale neloiale si schimbarile cu tarile emergente, precum si teme cum ar fi respectarea conditiilor de munca si de securitate in tarile in curs de dezvoltare, munca adolescentilor si copiilor si ajutorul formarii sau dezvoltarii.

Fata de multiplicarea situatiilor pe care le intalnim, va trebui sa identificam si actorii care practica principiile eticii, pentru ca, fata de chestiunile abordate anterior, va exista cel putin cate o persoana care va arbitra, va alege si va actiona. Mai mult, avem in vedere si situatiile in care, chiar afisand modestie (falsa sau nu), oricine se poate insela asupra capacitatii proprii de actiune. In fine, s-a demonstrat ca o serie de persoane practica un fel de putere etica.

Un ministru, sau un membru al cabinetului sau, un lider de sindicat, un director de intreprindere sau de organizatie sau un jurnalist pot imbraca haina responsabilitatii fata de etica. Acest caracter individual, care imbraca etica, pune probleme in ceea ce priveste cultura individului nou venit, succesul personal sau carierismul.



In cadrul institutiei sau intreprinderii, s-ar putea percepe ca doar directorii sau ceilalti conducatori sunt interesati de etica, cu toate ca implicarea lor ramane neglijabila la nivelele inferioare ale piramidei ierarhice. Exemplul tipic este cel al celui situat la nivelul mediu al managementului, torturat zilnic de indicatorii de performanta, care lasa putin loc manifestarilor si consideratiilor de ordin etic.

Ceea ce este important, in final, este ca, fara indoiala, comportamentul unei intreprinderi va fi o subsumare a ceea ce ansamblul personalului care lucreaza face, cum isi stabileste el alegerile si modul de actiune, zi de zi. Actionarii unei intreprinderi reprezinta, si ei, la randul lor, o entitate determinanta pentru etica, in sensul in care ei pot decide asupra performantelor individuale si colective. Chiar si un conducator cu convingeri extrem de pronuntate va trebui sa se plieze imperativelor actionariatului.

Vom incerca sa ne amintim cateva dintre problemele importante de ordine etica subliniate, din ce in ce mai frecvent, de media in ultimul timp.

Valorizarea personalului ramane, indiferent despre cine este vorba, pe primul plan. Din momentul angajarii si pana in momentul plecarii dintr-o institutie sau intreprindere, colaboratorul se afla in relatie cu fel de fel de probleme de etica. In primul rand, intervin discriminarile pe timpul recrutarii, fie ca sunt de ordin sexual, rasial, religios, social, fizic sau de sorginte educationala, orice minoritate ramanand tinta potentiala. Aceasta prima zona de inechitate suporta diferente salariale. Competenta si performanta nu sunt singurele criterii luate in considerare pentru realizarea sau promovarea personalului, fiecare persoana luand contact, in ascensiunea sa profesionala, cu zonele unde oxigenul eticii este mai rarefiat, unde avem de a face cu sisteme de alianta si cu retele. Conditiile de lucru si de securitate, precum si formarea personalului reflecta preocupari de ordin etic determinante pentru decidenti.

Reconversia permanenta a personalului, pe care institutia sau intreprinderea nu poate sa-l mai pastreze, reprezinta, de asemenea, o prioritate a managementului si a celor vizati, deopotriva. Decidentul trebuie sa ia in considerare orice solutie alternativa mai inainte de a concedia personalul . O ultima problema legata de personalul unei organizatii se refera la comportamentul si atmosfera relatiilor dintre colaboratori. Modul de comunicare este, dupa parerea tuturor, fundamental intr-o organizatie. Obisnuinta coercitiei, subiectele tabu, presiunile tacite, spre exemplu, sunt semnalul unui real disconfort pentru problematica etica. Dimpotriva, respectarea cuvantului dat si posibilitatea de a dialoga raman elementele constructive ale eticii profesionale. Ori ele decurg in mare parte tocmai din cultura organizationala .

O alta problema curenta, inerenta pentru problematicele de ordin etic, este denumita abuzul de bunuri sociale. Aceasta se regaseste in faptul pe care il releva oricare dintre problemele de etica. Efectiv, in teoria pura, orice chemare de catre un conducator a unei femei din serviciul sau, ar putea insemna un abuz de bunuri sociale. Etica intreaba aici normele dreptului aflate la frontierele fragile ale acceptabilului si inacceptabilului. Fara indoiala ca intr-o asemenea situatie imprevizibila, o solutie inteligenta poate salva aparentele, chiar daca pe fond este ilicita. Ceea ce trebuie sa retinem, dintr-o asemenea situatie, este ca etica presupune, destul de frecvent, reale cazuri de analiza de constiinta. Lucrurile care sunt oferite decidentului se arata de o complexitate pe care teoria nu va putea sa le intrevada sau sa le formuleze niciodata.

Ajungem, astfel, la necesitatea instituirii unor legi ale prioritatilor. Sunt situatiile complexe pe care viata le ridica in fata decidentilor si care contin contradictii intre mai multe principii morale legitime. Sa luam exemplul unui director de intreprindere care ia la cunostinta ca activitatea acestuia are efecte nefaste asupra mediului inconjurator. El se afla plasat intre problematica sociala (inchizand ochii la riscul potential distructiv) si cea de mediu (inchiderea fabricii si concedierea personalului). Suntem siguri ca persoana in cauza nu doreste, in mod absolut, nici una nici alta, insa, conflictul logic, dar care nu este ierarhizat, conduce la esuarea constiintei, astfel incat decidentul nu mai poate folosi sensul moral cel mai oportun. El plonjeaza intr-o dilema din care nu poate iesi decat apeland la metoda, clarificand principiile si ordinea prioritatilor, de la cauza la efect, intelegand si utilizand prioritatile.

O alta situatie care se cere depasita in materie de etica este rezistenta sa la codificare. Etica nu se preteaza la reglementare si la normare, intrucat suscita si precede adeseori tot ceea ce este continuu. Nu credem ca un comportament etic poate fi redus la o stricta studiere si examinare a dreptului si a catorva principii morale.

O alta intrebare staruitoare in ceea ce priveste studiul eticii consta in legaturile care se nasc, limitele sale si conditionarile sale de catre imprejurari diverse. Astfel, raspunsul acuzator de genul „Daca eu nu actionam se ducea totul de rapa …” demonstreaza mai mult o lipsa de imaginatie si de curaj din partea acestuia. In perioadele de functionare normala a unei institutii, o asemenea atitudine poate fi trecuta cu vederea, ca, in momentele de criza, de urgenta sau mai dificile, aplicarea masurilor ce nu sufera amanare poate fi compromisa, iar consecintele pot fi si mai dezastruoase.



Confruntate cu etica institutiei in care lucreaza, cea profesionala, si cu propria lor etica personala, salariatii prefera adeseori, in cazuri de urgenta, sa fixeze ei insisi un obiectiv de performanta, care pune intreaga colectivitate in acord cu el. Atunci cand imi este foame, cred ca va trebui sa fur. Chestiunea nu se pune in situatia cand sunt bogat. In acest caz, etica ca argument de buna constiinta, subordonata unui civism naiv, este sterila si nu ar produce efectele asteptate.

Exista o serie de critici care merg pana la a sustine ca etica unei institutii nu este nimic altceva decat o tehnica de manipulare introdusa de teoria managementului, care consta din a fixa o misiune sau mai multe, fara a motiva salariatii.

Si totusi, in intreaga lume economica, dar si in institutiile statale, societatile si organismele care au apelat la introducerea unor reguli stricte de conduita, pe care incearca sa le respecte, au inregistrat performante si avantaje demne de a fi urmate si de catre altii. Si aceasta, pentru ca ele considera etica drept un obiectiv cert, si nu ideal, care trebuie sa transceada imprejurarilor conjuncturale. Aceste organizatii concep etica drept o conditie sigura a perenitatii lor.

In momentul in care conducatorii trateaza inca spatiul in care actioneaza ca pe un camp de lupta si nu pot apela decat la principii non-etice, atunci viitorul lor este intunecat. Cele mai multe exemple ale esecului ne sunt oferite de mediul economic, dar asemenea caderi se regasesc si in mediul institutional. Analiza post-esec ne arata ca toate acestea au mimat etica si au utilizat metode, procedee sau tehnici nepermise, dezvaluite ulterior si care au stat la baza esecului lor.

Evolutia contextului democratic a determinat si mentine necesitatea eticii. Uitandu-ne in trecut vom constata ca natiunile occidentale au dezvoltat actiuni de pacificare la finele carora ideile liberale si-au gasit locul pana in zilele noastre. In acest model, constrangerile sociale (somajul, precaritatea economica, dreptul la munca, dreptul la protectie sociala) au conditionat politicile decizionale, dar au si pus in discutie liberalismul. Iata pentru ce, in ceea ce priveste problematica etica, a fost mereu nevoie de a reafirma, din punct de vedere moral, credibilitatea modului nostru de a gandi societatea.

In mod corelativ, etica organizatiilor este chemata si ea sa intareasca legislatia, sa sprijine pe legiuitor si institutiile statului in incercarea lor de a asigura functionarea societatii, in limitele unui cadru moral, etic si profesional cat mai coerent posibil. Ceea ce trebuie asezat, mai inainte de orice, este coabilitarea directa a binelui comun si a interesului general cu vointa de a armoniza chestiunile sociale. Este vorba, in opinia noastra, ca etica organizatiilor sa legitimeze autodisciplina si autocontrolul in ceea ce priveste responsabilitatea sociala. Aceasta, intrucat provocarile si nevoile la care raspunde etica profesionala depasesc cu mult efectul unui argument comercial.

Ceea ce se intampla in jurul nostru, ca tendinta actuala si de perspectiva, nu lasa loc unor dubii. In materie de etica, innoirile reprezinta o constanta iar fiecare decizie este noua. Imperativul eticii, mai usor de exprimat, dar si mai dificil de aplicat, este argumentul reusitei generale pe termen lung.



Se stie ca, de-a lungul secolelor, comportamentele umane, conditionate de structuri globale (cutume, dogme, culturi, oportunitati sociale) nu aveau un caracter personal.

In scopul masurarii nivelului respectului personalului fata de organizatie au fost concepute si sunt utilizate norme si instrumente adaptate intreprinderilor si institutiilor publice.

Societatile cele mai tehnicizate, atunci cand decid sa concedieze personalul cu varsta de peste 35 de ani de experienta, pierd un capital de neinlocuit.

Printre altele: este posibil sa facem parte din constiinta semenului nostru sau din ierarhia acestuia ? Se accepta sa criticam ordinele sau sa discutam despre contractele stabilite de conducatori ?







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Paradigme in cercetarea familiei
Casatoria ca fundament al familiei. Motivatii comune ale casatoriei si recasatoriei.
Etica chineza clasica
Etica politieneasca in cateva dintre statele membre ale Consiliului Europei
Generalitati privind codurile de etica ale politiei in spatiul administrativ european
INFRASTRUCTURA ETICA IN ADMINISTRATIA PUBLICA A UNOR STATE CU DEMOCRATIE AVANSATA
Principiile onusiene privitoare la conduita responsabililor cu aplicarea legii
Natura si structura constrangerilor deontologice in conceptia contemporana




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu