Ideea de absolut si conceptia deontologica

Ideea de absolut si conceptia deontologica

Deontologii sunt fermi in a sustine faptul ca normele domeniului analizat sunt absolute si ca oamenii sunt obligati sa le respecte, in pofida oricarei consecinte negative. Totusi, ideea de absolut este, ea insasi, restransa si prezinta cateva rezerve. Am convenit asupra faptului ca limitarea influentei absolute a constrangerilor deontologice porneste de la ipoteza ca ele au o forma restransa si limitativa. In plus, mai trebuie sa adaugam si actiunea directa a acestor norme si sa precizam ca ele se aplica numai acelor lucruri care se constituie in mijloace sau scopuri alese, nu si acelor urmari care decurg direct din actiunile noastre.

Din punctul nostru de vedere, este importanta identificarea unui criteriu de restrangere a gamei de norme deontologice si, cu deosebire, de a face distinctie intre actiunile permise, care produc consecinte negative, si actiunile gresite, care sunt evident interzise. Daca nu se ajunge la aceasta finalitate, teoriile deontologice sunt lipsite de coerenta in ceea ce priveste conflictul grav si iremediabil ce se naste si persista intre obligatii. Apeland la ipoteza des utilizata anterior, vedem ca, urmare a incalcarii normelor deontologice, prin refuzul de a minti o singura persoana pentru a salva alte cinci vieti, orice alta actiune este gresita, iar rezultatul nu este in mod obligatoriu o consecinta a unei actiuni anterioare gresite, proprii sau apartinand altcuiva.

Continuand rationamentul, vom constata ca, practic, daca normele deontologice ar fi absolute, imperative si categorice, nefiind permisa incalcarea lor, adesea oamenii actioneaza gresit, indiferent de ceea ce fac. Filozofii sunt de acord cu existenta unor situatii exceptionale de acest gen, dar ei nu le folosesc pentru subminarea teoriei etice, care, de altfel, este bine intemeiata. Numai ca, dupa parerea noastra, aceasta teorie nu este deschisa deontologiei, intrucat in conditiile in care ansamblul nu este concentrat intr-un fel sau altul, conflictele intre obligatii vor deveni regula si nu exceptia. Nici conceptul de „greseala” nu poate fi privit ca avand o influenta absoluta sau categorica, intrucat, aflat in situatia de a alege intre a minti si a face rau cuiva, un individ trebuie sa aprecieze care dintre cele doua optiuni este mai gresita. De aceea, putem afirma ca ne aflam mai aproape de consecintialism decat de deontologie.