Acidul valproic

Acidul valproic

Acidul valproic produce efecte asupra neuronilor izolati similare cu cele ale fenitoinei si etosuximida. La concentratii terapeutice relevante, valproatul inhiba descarcarile repetitive induse de depolarizarea neuronilor din maduva spinarii cobaiului. Actiunea este similara cu cea a fenitoinei si carbamazepinei si pare a fi mediata de un timp prelungit de recuperare de la inactivare a canalelor ionice de Na⁺ voltaj-dependente. Acidul valproic nu modifica raspunsul normal la GABA.

Acidul valproic produce de asemenea o scadere slaba a potentialului prag la nivelul canalelor de Ca, observatie facuta pe neuronii extrasi din nodulii ganglionari Impreuna, aceste actiuni pot contribui la eficenta acidului valproic impotriva convulsiilor partiale si tonico-clonice.

Desi valproatul nu are nici un efect asupra raspunsurilor la GABA, acesta creste cantitatea de GABA care poate fi recuperat din creier dupa ce medicamentul a fost administrat la animale. In vitro, valproatul poate stimula activitatea enzimelor implicate in sinteza GABA (acid glutamic decarboxilaza), inhiband enzimele ce degradeaza GABA (GABA transaminaza).

Farmacocinetica

Acidul valproic este absorbit rapid si complet dupa administrarea orala. Picul sanguin se atinge la o ora dupa formele cu absorbtie gastrica si 3-7 ore dupa formele enterosolubile. Timpul de injumatatire 8-15 ore la adult si copil, dar se reduce la pacientii care iau si alte medicamente antiepileptice, la nou-nascut fiind de aproximativ 20 de ore. Volumul aparent de distributie pentru valproat este de aproximativ 0.2 l kg.

95% din cantitatea de acid valproic este metabolizata hepatic, mai putin de 5% fiind excretata nemodificat in urina. Metabolizarea hepatica se produce in principal de catre enzimele UGT si oxidazele B. Valproatul prezinta un substrat pentru CYP2C9 si CYP2C19, dar metabolismul de aceste enzime reprezinta o parte relativ minora de eliminare a acesteia. Unii metaboliti ai medicamentului in special acidul 2-propil-2-pentenoic si acidul 2-propil-4-pentenoic, sunt aproape la fel de potenti anticonvulsivanti ca si compusul parinte. Cu toate acestea, numai acidul 2-en-valproic se acumuleaza in plasma si creier la un nivel semnificativ pentru a controla crizele.

Farmacotoxicologie

Cele mai comune intalnite reactii adverse sunt:

fenomene hepatotoxice grave care apar uneori la tratament prelungit

hemoragii

somnolenta sau hiperexcitabilitate

tulburari motorii

alopecie

crestere in greutate

hipersalivatie

deprimarea maduvei hematoformatoare

voma

diaree

Farmacoterapie

In epilepsie este eficent in marele rau epileptic, micul rau epileptic, crize mioclonice. Poate fi administrat simultan cu alte anticonvulsivante

Se poate administra si in tratamentul absentelor de tip petit mal, simple sau complexe.

Farmacoepidemiologie

Acidul valproic este contraindicat in intoleranta la valproat, afectiuni hepatice, copii mai mici de 2 ani datorita riscului ridicat de aparitie a unor afectiuni hepatice grave. Este de asemenea contraindicat in sarcina si alaptare.

Interactiuni medicamentoase

Antiacidele cresc efectele acidului valproic de aceea se recomanda administrarea lor la cel putin o ora dupa valproat. Salicilatii potenteaza actiunea, recomandandu-se utlizarea altor analgezice-antipiretice.

Carbamazepina scade efectul anticonvulsivant. Administrarea concomitenta a clonazepamului poate precipita instalarea statusului epilepticus, de aceea nu se asociaza niciodata aceste 2 substante.

Acidul valproic inhiba metabolizarea altor substante medicamentoase care constituie substrat pentru enzimele citocromului P2C9, printre care fenobarbitalul si fenitoina, efectul acestora fiind potentat de asocierea cu acidul valproic.

Farmacografie

Mod de prezentare:

Capsule: 150mg, 300 mg, 500mg.

Capsule cu eliberare prelungita: 150mg, 300 mg.

Comprimate 200mg.

Comprimate gastrorezorezistente: 150mg, 200 mg, 300mg.

Comprimate retard: 300mg, 600mg.

Comprimate cu eliberare prelungita: 300 mg, 500mg.

Minicomprimate cu eliberare prelungita: 500mg,1000mg.

Sirop: 50 mg/mL; 200mg/5 mL; 300 mg/5 mL; 57,64 mg/mL.

Posologie:

Tratamentul convulsiilor partiale complexe: la adulti se incepe cu o capsula de 300 mg de 2-3 ori/zi (la mese), crescand la 2-3 zile, dupa nevoie, pana la doza utila, obisnuit 3-4 capsule/zi (15-30 mg/kilocorp).

Adulti si copii mai mari de 10 ani: 10-15 mg/kg/zi in monoterapie. Se creste cu 5 mg pe kg pe saptamana pana cand convulsiile sunt controlate, sau cand apar efecte secundare, maxim pana la 60 mg/kg pe zi.

Daca doza zilnica totala depaseste 250 mg, trebuie impartita in doze mai mici.

Absente convulsive simple sau complexe: initial: 15 mg/kg/zi marind doza la intervale de o saptamana cu 5-10 mg/kg/zi pana cand convulsiile sunt controlate sau pana apar efectele secundare. Doza recomandata este de 60mg/kg/zi.

Profilaxia migrenelor: 250mg de 2 ori pe zi, desii unii pacienti necesita pana la 1000 mg zilnic.