Pancreasul endocrin

PANCREASUL ENDOCRIN

La nivelul pancreasului endocrin se secreta insulina si glucagonul, cu rol major in reglarea metabolismului glucidic. Componenta endocrina a pancreasului nu cantareste mai mult de 25 grame si poate fi evidentiata numai biologic. Tulburarea functionalitatii pancreasului endocrin duce la binecunoscuta boala, diabetul zaharat.

Anamneza

AHC: DZ este o boala care se transmite poligenic, pe acest fond de transmitere genetica, factorii virali si imunologici produc distrugerea celulelor beta cu aparitia DZ.

APP: infectiile virale cu v. urlian, hepatitei epidemice, rubeolei, gripal; au fost incriminati in debutul bolii, in asociere cu predispozitia genetica.

Simptomatologia clinica

• Poliurie: diureza peste 2 litri, diureza osmotica datorita hiperglicemiei cu glicozurie
• Polidipsie: senzatia de sete imperioasa, cu uscaciunea mucoasei bucale, senzatie puternica de sete
• Polifagie: mari consumatori, in special de glucide, totusi ei scad in greutate
• Astenie: scaderea fortei fizice si intelectuale
• Complicatii infectioase sau degenerative: pruritul cu localizare balano-preputiala, vulvara, gangrena unei extremitati.

Examenul obiectiv:

• Manifestari cutaneo-mucoase: pielea si mucoasele sunt uscate datorita poliuriei; leziuni cutanate de grataj datorita pruritului cu suprainfectii; psoriasis; gangrena la nivelul extremitatilor, glosita
• Manifestari nervoase, grupate in neuropatia diabetica: tulburari de sensibilitate, parestezii, amorteli, senzatia de caldura sau raceala a membrelor, etc.; tulburari de reflexe - hiporeflexie; impotenta; tulburari vasomotorii trofice; coma in cetoacidoze diabetice si in hipoglicemii
• Manifestari oculare cu conjuctivite, blefarite, cataracta, tulburari de vedere mergand pana la cecitate
• Manifestari renale: infectii urinare, sindrom nefrotic in cadrul glomerulosclerozei diabetice

Explorari paraclinice:

• Glicemia:se considera ca un bolnav are DZ cand glicemia à jeun este mai mare de 120 mg% la 2 determinari in zile diferite, in aceleasi conditii sau cand glicemia e mai mare de 200mg% in orice moment al zilei la 2 determinari in perioade postprandiale.
• TTGO (testul de toleranta la glucoza): se efectueaza cand glicemia à jeun este intre 100 si 120 mg% si postprandial intre 150 si 200mg%. Se recolteaza sange pentru determinarea glicemiei à jeun, se pune pacientul sa ingere 75 g de glucoza pulvis dizolvata in 300 ml de apa timp de 5 min.; se determina apoi glicemia la o ora si la 2 ore. Daca glicemia à jeun este mai mica de 140 mg% iar la 2 ore este mai mare de 200 mg% semnifica DZ; daca glicemia à jeun este mai mica de 100 mg % iar la 2 ore este sub 140mg% infirma diagnosticul de DZ.

Glicemia à jeun<140mh% iar la 2 h >200mg%=DZ

Glicemia à jeun<100mg% iar la 2 h<140mg%≠DZ

• Glicozuria: apare numai in DZ decompensat
• Cetoza, cetonuria si acidoza: reprezinta cresterea productiei si concentratiei de corpi cetonici in sange si in urina si semnifica o complicatie grava a DZ.

Hipoglicemia: scaderea glicemiei sub 50 mg% iar clinic se manifesta printr-un tablou de suferinte a sistemului nervos central si a reactiilor vegetative de contrareglare