Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Particularitati ale proceselor cognitive la deficientii vizulali

Particularitati ale proceselor cognitive la deficientii vizulali



UNIVERSITATEA „BABES – BOLYAI” CLUJ - NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA: PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA

IDD

REFERAT



PARTICULARITATI ALE PROCESELOR COGNITIVE LA DEFICIENTII VIZULALI

Palierul cognitiv al personalitatii este format din cognitia primara, care cuprinde senzatiile si perceptiile si are ca produs reprezentarile, acestea din urma fiind procesul intermediar de legatura cu cognitia superioara, care cuprinde gandirea si imaginatia.

Toate cele cinci procese psihice enumerate, adica senzatia, perceptia, reprezentarea, gandirea si imaginatia stau la baza capacitatii de invatare, la randul lor gasindu-si conditii optime de dezvoltare, dar si de corectare-compensare in activitatea constienta, in invatarea organizata.

In activitatea cognitiva senzatiile si perceptiile nu functioneaza separat, ci constituie impreuna o functie psihica unitara senzorial-perceptiva, pe care se bazeaza cognitia primara.De aceea ele sunt abordate impreuna , iar stimularea si terapia lor se face printr-o interventie unitara. Daca in conditii obisnuite de dezvoltare fenomenul dependentei de senzatii a celorlalte procese cognitive poate trece neobservat , in situatiile speciale de blocare, diminuare sau suprimare a capacititii de a avea un anume tip de senzatie, indeosebi senzatii vizuale, dependenta dezvoltarii cognitive de starea aenzatiilor devine absolut evidenta.

Capacitatea mai mare sau mai mica a fiecarui individ de-a avea senzatii este sensibiliatea , acesta fiind diferita de la o persoana la alta.

La copii cu deficiente senzoriale partiale, ambliopi, un interes deosebit prezinta sensibilitatea reziduala a analizatorului lezat, antrenarea acestei sensibilitati si dezvoltarea sa sistematica in activitatea de invatare.In acest demers un rol important revine mijloacelor tehnice de protezare, utilizarii unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice, care sa faciliteze receptarea informatiei scolare) precum si exercitiilor sistematice menite sa stimuleze sensibilitatea analizarorului lezat si sa asigure o mai buna colerale functionala cu analizatorii valizi.

La copii cu deficiente sensoriale profunde, adica orbi, la care nu sunt posibile masuri de protezare, devin necesare masurile vizind stimularea sustinuta a functionarii celorlalti analizatori, cu ajutorul carora se realizeaza „umplerea” golului informational creat.De asamenea este necesara stimularea dezvoltarii limbajului verbal, in ambele sale variante (orala si scrisa), precum si prevenirea aparitiei si consolidarii unor tulburari secundare in planul dezvoltarii intelectuale, afective si, in general, in planul structurarii personalitatii.

Cand deficienta nu se grefeaza pe afectiuni difuze ale sistemului nervos central , exista numeroase cazuri de activare compensatorie a functionarii celorlalti analizatori.Astfel exista numeroase persoane nevazatori, despre care se spune ca ar avea un al saselea simt, care-i ajuta sa evite obstacolele fizice neasteptate. In realitate printr-o permananta concentrare a atentiei si prin exercitiu indelungat, acesti nevazatori isi formeaza si isi mentin capacitatea de a detecta, prin sensibilitatea crescuta a pielii miinilor si a fetei, micile diferente de miscare si de temperatura ale aerului la apropierea de un zid, de o masina intr-un loc neprevazut sau de orice alt obstacol neasteptat. De asaemenea, in acest proces este implicata sensibilitatea kinestezica, prin care nevazatorul detecteaza caracteristicile terenului pe care se deplaseaza, inclusiv aparitia unor noi elemente, care pot sa reprezinte „semnale de alarma” referitoare la posibilele modificari ce au avut loc de la ultima prezenta in zona respectiva.

In acest proces complex de orientare si adaptare permanenta la schimbarile ce se produc in lumea inconjuratoare, un rol compensator insemnat revine nu numai sensibilitatii crescute a analizatorilor valizi, ci si atentiei, aflata in permanenta stare de alerta, memoriei, care trebuie sa retina numeroase detalii – fara semnificatie pentru persoane vazatoare – si capacitatii de a receptiona prompt, de a analiza si intelege semnificatia semnalelor primite din mediul inconjurator.

In toate aceste situatii, explicatia performantelor senzoriale deosebite se gaseste in scaderea treptata, pe baza exercitiului zilnic, a pragurilor sensibilitatiilor implicate, deci in cresterea acestei sensibilitati, atat in sensul sau absolut, cat si a celui deferential. Cunoscand aceasta realitate , in activitatea scolara organizata cu elevii cu deficiente senzoriale, un loc important trebuie sa revina preocuparii pentru dezvoltarea si mentinerea unei sensibilitati optime a analizatorilor valizi.



Perceptia este definita ca un proces cognitiv primar, de reflectare a obiectelor si fenomenelor in totalitatea insusirilor lor, in momentul cand acestea actioneaza asupra analizatorilor nostri.Calitatea perceptiei va fi ,deci, dependenta, atat de caracteristicile reale ale obiectelor si fenomenelor perecepute, cat si de starea in care se afla , in momentul dat analizatorii implicati in actul perceptiv, ca, de altfel, de starea generala a persoanei care percepe, precum si de preocuparile si interesele sale.

La copii ambliopi, in conditiile vederii slabe, ritmul perceptiei vizuale este mult mai lent, aceasta datorandu-se caracterului foarte minutios al explorarii, parcurgerii in intregime a conturilor si revenirii de mai multe ori asupra acelorasi puncte de reper.Mircea Stefan evidentieaza faptul ca, cu toate acestea , „materialul perceput vizual este cuprins nu intr-o imagine globala initiala ci parcelar, succesiv, intr-o investigatie comparabila cu pipaitul”([1] pg.267). De altfel copii slab-vazatori manifesta adesea tendinta cu valoare evident compensatoare, de a insoti sau, in unele cazuri, de a inlocui explorarea vizuala printr-o investigatie tactil-chinestezica. Elevii ambliopi trebuie sa depuna si un efort suplimentar de concentrare, de mobilizare a experientei anterioare, pentru a fi in masura sa opereze cu imagini vizuale.

Perceptia copiilor cu deficienta partiala de vaz este lipsita, in mare masura de caracterul instantaneu si de automatizare. Datorita particularitatiilor activitatii perceptive, datorita limitarii zonei de lucru a ochiului, precum si datorita receptiei vizuale afective, la copii ambliopi imaginea perceptiva ramane in mare masura imprecisa, parcelara, cetoasa, ceea ce are repercusiuni negative si asupra memoriei vizuale operationale si asupra structurarii perceptiv – motorii a spatiului grafic.

Reprezentarea este , dupa cum se stie , un rezultat al experientei si invatarii senzorial-perceptive, avand o pozitie intermediara intre perceptie si gandire.Reprezentarile sunt imagini secundare ale realitatii, pe care o reflecta cu un anumit grad de generaliotate si selectivitate.Ne reprezentam nu numai obiecte si fenomene, ci si procese, actiuni, relatii.Daca reprezentarile de obiecte si fenomene stau la baza constituirii notiunilor concrete si, deci, la baza unei mari parti a vocabularului la copii, reprezentarile de procese si actiuni sunt puternic implicate si in operatiunile gandirii.

La copii deficienti indiferent de categoria caruia acestia ii apartin, toate aspecteleale interactionarii reprezentarilor sunt afectate.Cauzele obiective ale acestor fenomene trebuie cautate in acele trasaturi prezente cum sunt limitarea accesuluila informatie, inactivismul cognitiv si pasivitatea sau dinpotriva, activismul haotic si precipitarea in desfasurarea activitatilor de invatare.

La copii cu deficiente de vaz, specificul procesului de formare a reprezentarilor, precum si modul concret de manifestare decurg din faptul ca este afectata baza organica si fiziologica a procesului respectiv, fie printr-o lezare partiala, fie prin scoaterea totala din functionare a analizatorului coresponzator. In acelasi timp particularitatile reprezentarilor sunt determinate si de faptul ca, aproape instantaneu cu instalarea deficientei, organismul afectat raspunde prin reactii compensatorii, adica atat prin mobilizarea eventualei sensibilitati reziduale a analizatorului lezat, cat si prin restructurarea schemelor functionale si de interactiune a analizatorilor.Astfel la copii cu deficiente de vaz reprezentarile concrete vor inregistra o peferinta pentru utilizarea reprezentarilor auditive sau tactil-chinestezice.

Este de mentionat si faptul ca stare starea reprezentarilor la deficienti sensorial depinde de momentul instalarii deficientei.Astfel la copii orbi din nastere reprezentarile vizuale lipsesc cu desavarsire, in timp ce la copii care au pierdut vederea mai tarziu pot fi pastrate anumite asemenea reprezentari, ele fiind cu atat mai clare si mai precise cu cat afectiunea s-a produs mai tarziu.In asemenea situatii „un obiectiv important al scolii il reprezinta organizarea in asa fel a activitatiilor de invatare, incat reprezentarile reziduale respective sa fie conservate cat mai temeinic pentru a putea fi implicate si utilizate in cat mai multe scheme si structuri cognitive noi ([2], pg.37).

Dificultati accentuate la deficientii senzorial prezinta formarea acelor reprezentari complexe, care in situatie de normalitate, implica masiv tocmai sensibilitatea pierduta.La deficientii de vaz sunt puternic afectate reprezentarile spatiale, de miscare, de orientare, in care in mod obisnuit componenta vizuala joaca un rol central. Este evident ca in cazul elevilor nevazatori sunt necesare masuri educativ-terapeutice sistematice, menite sa asigure substituirea componentei vizuale prin exersare maxima a sensibilitatii chinestezice si vibrotactile si prin implicarea masiva a controlului auditiv.

Uneori pot avea loc dezechilibre pseudocompensatorii intre nivelul dezvoltarii reprezentarilor si cel al altor functii psihice cu care aceasta interactioneaza.Astfel la copii nevazatori in conditiile lipsei reprezentarilor vizuale, dar si a unei educatii gresite, se poate produce o dezvoltare excesiva a vocabularului oral, fara insa a avea o suficienta acoperire in reprezentari concrete de spatiu, de timp, de miscare, de orientare.


O situatie similara poate fi constatata si la copii cu deficiente partiale de vedere. Astfel la copii ambliopi poate apare un decalaj intre reprezentarile efectiv existente si cunoasterea verbala.Unii elevi cunosc bine denumirile obiectelor si ale detaliilor lor, dar nu recunosc obiectele ca atare.

Calea eficienta de combatere a acestui fenomen este antrenarea sistematica a deficientului vizual la activitati practice manuale, de joc, de autoservire si de munca, de deplasare si orientare in spatiul inconjurator, de participare la viata obisnuita a vazatorilor in familie, in scoala, in comunitate.

Gandirea in cazul copiilor cu deficiente senzoriale fara complicatii de alta natura, exista premise favorabile pentru o evolutie normala a gandirii, a capacitatiilor intelectuale, in general. Aceste premize trebuie valorificate insa de timpuriu, in sensul initierii cu promtitudine a masurilor terapeutice vizand stimularea mecanismelor compensatorii, care sa diminueze sau chiar sa anuleze consecintele negative ale deprivarii senzoriale specifice.

Atunci cand masurile respective lipsesc sau sunt initiate tardiv, astfel incat se pierd perioadele optime de formare a achizitiilor perceptiv-motrice si a functiei semiotice, implicata in limbaje, inclusiv in limbajul verbal, intarzierea in dezvoltarea intelectuala si aparitia unor particularitati negative la nivelul gandirii sunt iminente.

La elevii nevazatori atunci cand acestia sunt privati de o educatie adecvata in perioada anterioara scolaritatii, reprezentarile inexacte, uneori chiar false, datorate limitarii dramatice a informatiei senzoriale si chiar a experientei motrico-kinestezice, vor da nastere unor notiuni la fel de lacunare, favorizand dezvoltarea unei gandiri predominant verbala, subreda sub aspectul continutului intuitiv-practic si al suportului operational si indepartata, in mare masura, de realitatea inconjuratoare.O astfel de gandire nu va putea indeplini nici rolul sau de compensare asupra consecintelor deficitului senzorial-perceptiv, rol pe care-l joaca cu succes in conditiile unei educatii adecvate, organizata la timpul oportun.

La copii cu dificultati partiale de vedere cercetatorii nu au reusit sa evedentieze trasaturi specifice legate de scaderea posibilitatilor vizuale si nu a fost confirmata nici ipoteza unei mobilitati mai reduse a proceselor intelectuale, ca urmare a presupusei sporiri a inertiei activitatii nervoase superioare. In schimb pot aparea dificultati in formarea si coordonarea schemelor senzomotorii. De asemenea dificultati apar in selectarea imaginilor perceptive, ceea ce se restrange negativ asupra eficientei comparatiilor cu imagini vizuale, aceste comparatii desfasurandu-se adesea dupa criterii nesmnificative. In principiu insa, la elevii ambliopi, dezvoltarea intelectuala , in conditii adecvate de educatie, se desfasoara normal.

In ceea ce priveste copii care si-au pierdut vederea intr-o perioada mai tarzie a ontogenezei obiectivul stimularii gandirii trebuie urmarit in stansa legatura cu efortul depus pentru pastrarea activa si cat mai indelungata a reprezentarilor vizuale initiale.

Imaginatia ca si gandirea , imaginatia este mai mult sau mai putin afectata. Insuficientele imaginatiei se pot datora absentei sau diminuarii accentuate a unor modalitati senzorial-perceptive si, prin urmare, dificultatilor in dobandirea informatiei cognitive a celei nemijlocite la deficientii de vaz.

Insa in conditii favorabile de mediu si de educatie, imginatia poate sa nu fie puternic afectata si poate sa joace un rol compensator, mai ales in sensul stimularii unor capacitati de creatie in artele plastice, in muzica.

Bibliografie

1. STEFAN, M., Educarea copiilor cu vedere slaba (ambliopi), (1981), E.D.P,, Bucuresti,

2. RADU, GH., (coord), Introducere in psihopedagigia scolarilor cu handicap, (1999), Ed. Pro Humanitate, Bucuresti,





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




MAMITELE
Modificari ale laptelui de la san
Cistoscopia
Homeostazia - fluide si electroliti
SOLUTII PENTRU APLICARE ENDONAZALA (RHINOGUTTAE)
Cancerul de san si genele BRCA - caile genetice ale APARITIEI CANCERULUI
Fisura anala - tratament cu plante medicinale
Schizofrenia




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu