Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
SUPRAVEGHEREA ZOONOZELOR TRANSMISE PRIN LAPTE

SUPRAVEGHEREA ZOONOZELOR TRANSMISE PRIN LAPTE



Supravegherea zoonozelor transmise prin lapte

1. Metode de supraveghere a bolilor zoonotice cu transmitere prin lapte

Laptele este un aliment de baza al omului, iar datorita compozitiei sale chimice si caracterelor sale fizice, ofera conditii foarte bune pentru dezvoltarea si multiplicarea microorganismelor.

Laptele poate fi extrem de usor contaminat prin diversi factori in toate fazele pe care le parcurge de la obtinerea lui prin muls, in timpul prelucrarii sau la consumator.

Riscul primar il constituie animalul bolnav sau purtator, laptele obtinut de la aceste animale, fiind deja contaminat.



Principalele boli care se pot transmite direct prin lapte sunt : tuberculoza, bruceloza, listerioza, shigeloza, yersinioza, stafilocociile, streptocociile, campilobacterioza, febra Q, encefalita Vernoestivala etc.

Pericolul mare intervine atunci cand boala evolueaza subclinic, fara manifestari evidente, in asa fel ca laptele infectat provenit de la animalele bolnave si nedepistate este amestecat cu cel bun, contaminandu-l si pe acesta.

O mare parte dintre mamite evolueaza subclinic, stafilocociile sau streptocociile, precum si leziunile cauzate de bacili ai tuberculozei cantonate la nivelul ugerului, fiind greu de diagnosticat, fara un examen atent.

Pentru a elimina aceste pericole este necesar sa se efectueze controale periodice pentru depistarea mamitelor subclinice, iar animalele care prezinta modificari, cat de mici, ale ugerului, sa fie eliminate de la muls si tratate.

Se stie ca, in general, laptele trece inainte de prelucrare sau consum printr-un proces de pasteurizare (de diferite tipuri sau pur si simplu este fiert), operatiune prin care bacteriile sunt distruse daca se respecta normele tehnologice privind temperatura si presiunea.

Pericolul mare, in cazul contaminarii primare, il reprezinta faptul ca in cadrul unor tehnologii traditionale (la stana), laptele nu sufera procese de pasteurizare sau fierbere, acesta fiind introdus direct in fabricatie, distrugerea microorganismelor fiind lasata pe procesele fermentative. Sunt anumite microorganisme insa, care nu sunt distruse de procesul fermentativ, cum ar fi Lysteria, care se transmite, prin intermediul branzeturilor la om.

Factorii contaminanti intervin, in anumite momente, de-a lungul lantului productie-consum, iar pentru o analiza eficienta aceste momente au fost denumite puncte critice.

Pentru a mentine sub control calitatea si igiena laptelui in intreaga lume functioneaza o serie de organisme, care se ocupa de crearea cadrului legislativ privind siguranta alimentului, implicit a laptelui.

Activitatea organismelor internationale cu atributii privind asigurarea securitatii alimentului (structuri centrale)

OMS este o agentie a Natiunilor Unite abilitata in vederea protejarii sanatatii publice. Organizatia recunoaste ca nutritia si siguranta alimentului este un drept al fiecarui individ si de aceea rolul acesteia privind securitatea alimentului este sa protejeze consumatorul impotriva expunerilor acestuia la diversele pericole, ce pot aparea cu ocazia consumului de alimente.

Prin Art. 2 (u) al Statutului OMS, acesteia i se da mandatul sa dezvolte, sa stabileasca si sa promoveze standarde internationale cu privire la aliment. Astfel, unul dintre cele mai importante roluri ale OMS este acela de a elabora normative, incluzand monitorizarea factorilor de risc asupra sanatatii si analiza acestora in cadrul managementului sanatatii publice in asociere cu consumul de alimente.

Din programul curent privind siguranta alimentului se detaseaza urmatoarele arii de activitate :

a) Stabilirea de standarde internationale

In rezolutia OMS nr. 16.42 din Mai 1963, a 16-a Reuniune Mondiala de Sanatate a aprobat stabilirea impreuna cu FAO a programelor pentru standardele alimentului. Astfel, impreuna, cele doua organisme au stabilit Comisia Codex Alimentarius ca organ principal. Comisia este aceea, care elaboreaza standardele privind siguranta alimentului.

b) Monitorizarea factorilor de risc pentru sanatate

OMS are o lunga experienta in acordarea de asistenta in ceea ce priveste monitorizarea factorilor de risc pentru sanatate pe langa Comisia Codex Alimentarius si catre tarile membre in relatia cu factorii de risc asupra sigurantei alimentului.

Expertii Comisiei pentru aditivi alimentari (JECFA), cei ai parteneriatului FAO / OMS si cei ai Comisiei pentru supravegherea reziduurilor si pesticidelor (JVMR) sunt recunoscuti ca reprezentand prima linie in monitorizarea riscurilor.

In particular, OMS este responsabil de evaluarile toxicologice.

Monitorizarea riscurilor privind hazardul microbiologic in alimente a fost identificat ca o prioritate de lucru a Comisiei Codex Alimentarius, iar cea de-a 32-a intalnire a Comitetului Codex privind igiena alimentelor (CCFH) a elaborat o lista cu agentii patogeni, care prezinta riscuri in ceea ce priveste securitatea alimentara.

Ca un raspuns OMS, FAO si OIE au convocat o intalnire cu experti, care sa stabileasca riscurile microbiologice si sa le monitorizeze (JEMRA) si au adoptat totodata un program de lucru pentru analiza hazardului microbiologic asupra alimentelor in statele membre.

OMS si OIE acorda, de asemeni, o serie de consultatii privind dezvoltarea metodelor de monitorizare si a programelor de siguranta a alimentului pentru alimentele produse prin procedee biotehnologice.

c) Creerea si sustinerea unor programe privind analizarea riscurilor

OMS a promovat conceptul de analiza a riscurilor ca un program pentru dezvoltarea politicilor de sanatate publica, referitor la siguranta alimentului si ingredientelor.

Conceptul de analizare a riscurilor cuprinde trei etape :

- monitorizarea riscurilor;

- managementul riscurilor;

- comunicarea riscurilor.

Incepand din 1995, OMS si FAO alaturi de OIE au promovat procesele consultative privind monitorizarea si evaluarea acestor riscuri, procese care sunt intr-o continua schimbare, necesitand o permanenta adaptare la cerintele pietei si la globalizare.

d) Supravegherea zoonozelor alimentare de origine animala si alte activitati

Unul din principalele obiective ale OMS este sa reduca impactul global al bolilor infectioase, inclusiv al celor transmise prin alimente. Telul poate fi atins prin implementarea sistemelor de detectie a zoonozelor alimentare si a sistemelor de combatere, in cazul epidemiilor la nivelul global si respectiv national.

Urmatoarele tipuri de obiective, care caracterizeaza activitatea OMS in acest sens, sunt :

Implementarea sistemelor de verificare si combatere a epidemiilor la nivel national, prin care informatia sa fie rapid culeasa, prelucrata si redistribuita in teren, continand masurile cele mai bune pentru combaterea epidemiei respective. Pentru aceasta, in prezent, sunt folosite sistemele nationale existente prin care sunt culese datele necesare. Acest sistem poate interveni si in alte situatii deosebite, cum ar fi contaminarea chimica sau de alta natura.

Stabilirea unor sisteme de supraveghere global a epidemiilor prin procedee de laborator. Aceasta implica creerea unei retele de laboratoare dotate la cel mai inalt nivel, care sa asigure capacitatea de monitorizare si analiza. De exemplu : sistemul GSS (Global Salm-Surv), care se refera la supravegherea globala a salmonelelor, este un sistem unitar care permite identificarea si testarea salmonelelor. De asemenea, aceste laboratoare au un rol important in determinarea rezistentei antimicrobiene.

De asemeni, OMS si OIE se preocupa de imbunatatirea sistemelor de supraveghere a bolilor din aceasta categorie, infiintand laboratoare, acolo unde acestea nu exista si modernizandu-le pe cele existente.

e) Asistenta tehnica

OMS si OIE acorda asistenta tehnica guvernelor in eforturile acestora privind sprijinirea populatiilor in ceea ce priveste siguranta alimentului si nutritiei.

Eforturile includ pregatirea personalului necesar in vederea supravegherii si asigurarii igienei de baza in procesul de productie al alimentelor, in care se regaseste si programul de supraveghere a retelelor comerciale si a pietelor.

De asemeni, se acorda asistenta tehnica necesara privind implementarea HACCP, inspectia alimentelor si analiza alimentelor.

OMS si OIE acorda asistenta guvernelor nationale privind dezvoltarea si implementarea legislatiei specifice alimentelor, sistemelor de monitorizare a acestora si combaterea zoonozelor datorate consumului de alimente.

Activitatea organismelor internationale cu atributii privind asigurarea securitatii alimentului (structuri regionale)

La nivel regional, precum si la nivel de tara functioneaza birouri ale OMS, FAO si OIE, unde se desfasoara urmatoarele activitati :

dezvoltarea si adaptarea la nivel national a programelor privind siguranta alimentului;

ajutor privind dezvoltarea resurselor umane in ceea ce priveste domeniul sigurantei alimentului, inclusiv inspectia alimentului, aplicarea sistemului HACCP, evaluarea riscurilor si supravegherea epidemiilor;

promovarea si dezvoltarea standardelor alimentare nationale si a codurilor de practica, bazate pe Codex Alimentarius;

transmiterea informatiilor si materialelor educationale referitoare la siguranta alimentului;

colaborarea cu guvernele nationale si comunitatile nationale in ceea ce priveste dezvoltarea si implementarea strategiilor de preventie si control a epidemiilor cu origine alimentara si alte urgente;

identificarea colaboratorilor si partenerilor care au disponibilitatea sa investeasca in programele de securitate a alimentelor.

De curand, Biroul Regional European al OMS si-a extins numarul de membri de la 15 la 23, elaborand noi strategii privind siguranta alimentului.

Comitetul Regional al OMS pentru Europa a abordat recent tema referitoare la relatia dintre alimente si sanatatea omului si costurile pe care le implica apararea acesteia.

Prin adoptarea FNAP (Food and Nutrition Action Plan - Planul de actiuni privind alimentele si nutritia) a fost creata o strategie unica, care prevede creerea unor sisteme de interrelatie intre domeniul nutritiei, siguranta alimentului si siguranta aditivilor alimentari si nealimentari.

O directiva similara a fost luata si de catre Consiliul Director al PAHO (Organizatia de Sanatate Pan Americana).

Rolul si responsabilitatile altor agentii

Activitatea OMS privind securitatea alimentului se desfasoara in mai multe departamente. In afara organismului atributiile sunt integrate si in concordanta cu celelalte organisme, care au activitati similare :

a) FAO (Food and Agriculture Organization)

FAO lucreaza impreuna cu guvernele pentru a promova dezvoltarea agriculturii si a zonei rurale si pentru elaborarea de standarde pentru alimente, managamentul mediului inconjurator si conservarea resurselor genetice.

Asistenta tehnica a FAO se regaseste sub forma de proiecte, care contin solutii la problemele fundamentale ale saraciei si foamei si strategii privind calitatea si siguranta alimentului.

De-a lungul timpului, intre OMS si FAO, s-au stabilit legaturi de asistenta si colaborare. Ca un exemplu al acestei colaborari interorganisme mentionam elaborarea Codex Alimentarius.

b) FAO / OMS - Comisia Codex Alimentarius

Comisia Codex Aliemntarius (CAC) este un organism interguvernamental infiintat in anul 1962, cu rolul de a stabili standarde internationale privind alimentele.

Obiectivele principale sunt acelea de a proteja sanatatea consumatorilor si de a asigura preparari corecte a alimentelor.

Aceste obiective sunt duse la bun sfarsit prin initiativa, indrumare si coordonare privind prepararea si standardele alimentului.

Codex Alimentarius a devenit punctul de referinta al standardelor internationale ale alimentului.

Comisia pentru Codex Alimentarius a infiintat un forum pentru dialog, avand in vedere importanta sarcinilor privind siguranta alimentului si importanta sensibilizarii populatiilor, referitor la pericolele care pot aparea atunci cand nu sunt respectate conditiile de preparare a alimentului pentru asigurarea sigurantei si calitatii.

Codex Alimentarius este privit de catre WTO (World Trade Organization) ca o banca de informatii pentru legislatiile specifice nationale privind siguranta alimentului.

In anii trecuti, importanta Comisiei Codex Alimentarius a fost marita de catre WTO prin acordarea autoritatii de a elabora standarde internationale, cu care sa fie armonizate standardele nationale ale alimentului.

c) OIE - Oficiul International de Epizootii

Organismul a fost infiintat, in anul 1924, prin semnarea unei Conventii de catre 28 de tari. In prezent, in OIE sunt membre 162 de tari.

Oficiul este coordonat de catre un comitet international constituit din delegati ai tarilor membre. Biroul central isi are sediul in Paris, fiind condus de un Director General, care coordoneaza urmatoarele comisii : Comisia Administrativa, Comisia Regionala si Comisia Tehnica.

Principalele obiective ale activitatii desfasurate de OIE sunt :

- stabilirea statutului bolilor animalelor si garantarea transparentei privind evolutia acestor boli in intreaga lume;

- preia, analizeaza si retransmite in teren informatiile stiintifice sanitare veterinare;

- furnizeaza si promoveaza informatii privind controlul bolilor la animale;

- garanteaza securitatea sanitara in intreaga lume prin elaborarea de reguli internationale privind sanatatea animalelor si securitatea produselor acestora.

Activitatile OIE sunt sustinute prin web-ul www.oie.int, e-mail, diverse periodice si publicatii, cum ar fi : Buletin OIE, Manualul de Standarde pentru teste de diagnostic si vaccinari, Codul International privind sanatatea animalelor, Codul International privind sanatatea animalelor acvatice si altele.

OIE intretine relatii de colaborare cu alte 20 organisme internationale de pe toate continentele.

d) Uniunea Europeana

In Ianuarie 2000, Comisia Europeana a adoptat o Carte Alba a sigurantei alimentului, care isi propune o mai mare coordonare si integrare intre siguranta alimentului si cele mai moderne posibilitati de protectie a sanatatii omului.

De asemeni, aceasta isi propune sa restabileasca increderea consumatorului in siguranta alimentului si sistemele de control.

Strategiile din Cartea Alba includ :

infiintarea unui nou organism numit Autoritatea Europeana pentru Alimente (EFA), incepand cu anul 2002;

revizuirea legislatiei in vederea imbunatatirii acesteia, in asa fel ca aceasta sa devina mai coerenta, comprehensiva si reactualizata;

grabirea intrarii in vigoare a legislatiei alimentului;

implicarea reala a procesatorilor in siguranta alimentului.

Autoritatea pentru Aliment va trebui sa devina un reper stiintific de referinta pentru Uniunea Europeana, contribuind la ridicarea nivelului de incredere a consumatorilor in aliment si la cresterea gradului de protectie a acestora.

O mai mare transparenta la toate nivelele privind politicile de siguranta a alimentului este o alta idee, care se desprinde din Cartea Alba.

e) (OECD) Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare

In cadrul OECD a fost infiintat asa numitul Ad Hoc Grup of Food Safety (Grupul Ad Hoc pentru siguranta alimentului). Acest grup se implica in efectuarea de studii privind biotehnologia si alte aspecte legate de siguranta alimentului.

Principalele solicitari catre acest grup sunt :

cercetari stiintifice privind modul cum guvernele pot conduce si adapta propriile sisteme de siguranta a alimentului;

cresterea interesului pentru contaminarile microbiene ale alimentelor si altor produse agricole, obtinute prin metode de biotehnologie;

modalitatile de corelare intre sistemul de siguranta a alimentului si protectia sanatatii omului in relatie cu folosirea biotehnologiei si impactul asupra mediului;

analiza riscurilor in legatura cu nerespectarea prevederilor sigurantei alimentului de catre procesatori si in retetele comerciale.

f) Comisia G8

Organizeaza consulatii si reuniuni la diferite nivele, care au tematici referitoare la biotehnologii si siguranta alimentului.

g) (UNEP) Comisia pentru mediul inconjurator de pe langa Natiunile Unite

UNEP cerceteaza si implementeaza metodele uzuale privind dezvoltarea, tehnologiile si procesele de prelucrare ale surselor naturale, in asa fel ca acestea sa nu afecteze sanatatea omului si a mediului inconjurator.

O latura importanta a activitatii acestei comisii este reprezentata de cercetarea privind riscul contaminarii alimentelor si modalitatile de contaminare a acestora, in asa fel ca alimentul sa nu afecteze sanatatea oamenilor.

De asemeni, traseaza jaloanele privind cadrul legislativ referitor la protectia mediului si contaminarea acestuia si implicit legislatia referitoare la siguranta alimentului.

Prioritatile majore privind activitatea organismelor internationale cu atributii in domeniul sigurantei alimentului

a)     Hazardul microbiologic asociat cu alimentele

Una din atributiile organismului central al OMS consta in adunarea informatiilor privind hazardul microbiologic asupra alimentului.

b) Supravegherea zoonozelor de natura alimentara in relatie cu alte activitati

Supravegherea acestui tip de boli implica culegerea de date referitoare la mortalitatea si morbiditatea oamenilor pe diverse planuri : local, regional, global.

Supravegherea globala trebuie sa tina cont de caracteristicile epidemiologice, de incidenta si de raspandirea acestui tip de boli. Fara aceste date ar fi aproape imposibil sa se implementeze programe pentru siguranta alimentului.

c) Hazardul chimic asociat cu alimentul

Guvernele trebuie sa-si ia masurile necesare pentru protejarea consumatorului impotriva contaminarii chimice a alimentelor.

Metodologiile si alte instrumente, care pot sta la indemana guvernelor, sunt elaborate de catre organismele sus mentionate.

d) Biotehnologia si aplicatiile sale in producerea alimentelor

Creerea de comisii mixte consultative FAO - OMS - OIE, care sa studieze impactul biotehnologiilor asupra sigurantei alimentului au dus la creerea unui cadru legislativ bine structurat, care asigura folosirea in siguranta a noi procedee tehnice de procesare, a noi ingredinte sau adjuvanti, fara a periclita sanatatea omului.

e) Reglementarea sigurantei alimentului

Fiecare program national de siguranta a alimentului are la baza principiile si standardele regulamentelor elaborate de forurile internationale si sunt armonizate cu acestea.

Programele de siguranta a alimentului sunt in stransa legatura cu prevederile Codex Alimentarius.

f) Comunicarea

Este foarte important ca intre toate organismele, indiferent de nivelul la care se afla, sa existe o permanenta comunicare pe toate caile avute la dispozitie. Aceasta comunicare trebuie sa se faca in ambele sensuri; dinspre organismul central catre producator-consumator si invers, aceste legaturi fiind mentinute de organizatiile si structurile de la nivele regionale si respectiv locale.

In Romania, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentara si M.A.P.D.R. sunt organismele care promoveaza legislatia sanitara veterinara privind siguranta alimentului, deci si a controlului calitatii si igienei laptelui.

Pana in prezent, au fost elaborate si aprobate un numar de 19 acte normative in concordanta cu prevederile legislatiei europene.

2. Siguranta alimentului - trasabilitatea

Implicarea medicului veterinar in supravegherea calitatii laptelui materie prima pe principiul trasabilitatii

Termenul trasabilitate este un neologism des utilizat in diferite contexte specifice din domenii ca protectia mediului, plantelor, consumatorilor, termenul deriva din cuvantul latinesc tractus, participiul trecut al verbului trahere, care inseamna a trage.

Increderea consumatorilor in securitatea alimentelor a scazut considerabil in ultima perioada, datorita episoadelor de imbolnavire la om, cum ar fi imbolnavirile cu E. Coli, Salmonella, BSE si altele.Datorita acestori expuneri la un numar mare de pericole se insista pentru imbunatatirea politicilor privind securitatea alimentelor, unul din principii fiind Farm to table, cu alte cuvinte de la ferma la masa consumatorului, principiu valabil atat pentru producator cat si pentru autoritatile care efectueaza controlul.

Pornind de la definitia trasabilitatii ca posibilitate a identificarii si urmaririi unui aliment in cazul nostru laptele, a unui animal destinat pentru productia de alimente, a unui furaj pentru hrana animalelor, sau a unei substante ce este sau urmeaza a fi incorporate intr-un aliment sau in hrana pentru animale, este prezentata implicarea medicului veterinar in supravegherea calitatii laptelui materie prima pe principiul trasabilitatii.

Trasabilitatea trebuie stabilita in toate etapele productiei, procesarii si distributiei, realizandu-se in dublu sens, cunoscuta ca sintagma – from stable to table (En), de l`etable a la table (Fr), legatura dintre furca si furculita, reprezentand elementul important al conceptului siguranta alimentului.

In realizarea acestui deziderat, un rol esential buna comunicare si respectiv colaborare intre parteneri, respectiv producatori de furaje, fermieri, veterinari, personal din laboratoare, procesatori, comercianti, consumatori.

Trebuiesc stabilite si cunoscute in detaliu toate verigile lantului de productie si consum, producerea furajelor, cresterea animalelor, identificarea si inmatricularea acestora, igiena mulsului, colectare lapte, transport lapte, procesare, etichetare, comercializare, preparare si consum.

Responsabilitatile veterinarilor sunt ample supravegherea epidemiologica permanenta prin intocmirea si realizarea unui program de monitorizare, control si eradicare a bolilor, interventia rapida si eficienta in orice situatie, identificarea si inregistrarea animalelor, monitorizarea si supravegherea intregului lant de productie – consum, implementarea si respectarea Noului pachet de igiena si a celorlalte reglementari, avand ca rezultat siguranta alimentelor.

R CE nr. 852/2004 (igiena alimentelor), transpusa prin HG nr. 924/



R CE nr. 853/2004 (igiena alimentelor de origine animala), transpusa prin HG nr. 954/2005

R CE nr. 854/2004 (controlul oficial al alimentelor de origine animala), transpusa prin HG 955/2005

R CE nr. 822/2004 (controlul official al alimentelor si furajelor), transpusa prin HG. Nr. 925/2005

Cerintele fundamentale privitoare la alimente si furaje sunt cuprinse in Regulamentul CE nr. 178/2002 transpusa partial prin Legea nr. 150/2004,revizuita si cu modificarileulterioare la care se face adesea referire ca Legea Generala a Alimentelor.

La aceste reguli de baza se adauga legi specifice privind alimentele si furajele pe domenii specifice cum ar fi nutritia animala inclusiv furajele medicamentate, igiena alimentelor si furajelor, zoonoze (boli transmisibile de la animale la om), subproduse de origine animala, reziduuri si contaminanti, controlul si eradicarea bolilor cu impact asupra sanatatii publice, etichetarea alimentelor si furajelor, pesticide, aditivi alimentari, vitamine, saruri minerale, apa potabila, alimente tratate cu radiatii ionizante, alimente noi sau organisme modificate genetic.

Deci sistemul trasabilitatii a fost implementat avand drept scop supravegherea sanatatii animalelor, care sa furnizeze informatii referitoare la masurile si controlul bolilor, precum si pentru industria producatoare de alimente, sa furnizeze informatiile necesare prin care sa se descopere si sa se retraga de pe piata produsele neconforme.

Toate informatiile privind aplicarea procedurilor de management al sigurantei alimentelor, trebuie sa fie disponibile permanent pentru controlul oficial, asigurand o trasabilitate adecvata

Evidentele privind efectivele de vaci cu lapte au un rol important in posibilitatea imbunatatirii componentei genetice, prin selectia si cresterea unor animale cu productivitate mare de lapte, impunandu-se criterii de evaluare a fermelor de animale producatoare de lapte ce urmaresc respectarea cerintelor sanitare veterinare.

Sistemul de identificare si inregistrare a animalelor si a exploatatiilor de animale este extrem de important constituind fundamentul pentru orice sistem de trasabilitate privind animalele sau produsele de origine animala.

Sistemul National de Identificare si Inregistrare a animalelor are drept scop supravegherea transmiterii bolilor la animale prin controlul miscarilor si asigurarea sigurantei alimentelor prin respectarea conceptului “ from stable to table “.

Sistemul de identificare este usor de aplicat prin crotaliere (aplicarea marcii auriculare), de citit si asigura identificarea in baza de date atat a animalului cat si a fermei sau exploatatiei.

Pentru a realiza o cat mai buna trasabilitate a animalelor, un sistem de inregistrare trebuie sa dea urmatoarele informatii minimale:

mijloacele de identificare a animalelor

formularele de identificare, miscare si declarare eveniment

carte de exploatatie

pasaport in cazul bovinelor

registru de exploatatie

baza de date

Sistemul de inregistrare a animalelor trebuie sa fie, cu alte cuvinte ca un puzzle, in asa fel ca atunci cand toate piesele sunt prezente sa poata fi reconstituit intregul.

Efectuarea controalelor oficiale privind hrana pentru animale si verificarea conformitatii acesteia cu legislatia se face in baza Regulamentului nr. 822

Pentru garantarea sigurantei hranei pentru animale trebuie sa se respecte urmatoarele cerinte

hrana pentru animale nu va fi pusa pe piata sau administrata in hrana animalelor, decat daca este sigura

fiecare sarja de furaj trebuie identificata

fiecare component care intra in componenta furajului trebuie identificat

examene de laborator – program strategic si autocontrol

- utilizarea Planului Operational de urgenta in domeniul nutritiei animale.

Operatorii din industria hranei pentru animale trebuie sa colaboreze cu autoritatile, in vederea eliminarii oricarui risc produs de hrana pe care o furnizeaza, asigurand astfel trasabilitatea catre producator si invers.

I.         Verificarea conditiilor in care este obtinut laptele crud materie prima

Controlul starii de sanatate a animalelor

supravegherea zoonozelor, in special a celor cu transmitere prin lapte

supravegherea patologiei glandei mamare, efectuarea de teste periodice pentru depistarea mamitelor subclinice si eliminarea de la muls a animalelor bolnave

controlul respectarii timpului de asteptare in cazul in care animalele au fost supuse unui tratament medicamentos cu remanenta

tratamente corecte si administrate la timp si respectarea cu strictete a principiilor de farmacovigilenta

Controlul igienei exploatatiei

Laptele trebuie sa provina din ferme si exploatatii inregistrate si verificate. Criteriile de evaluare a fermelor de animale producatoare de lapte urmaresc respectarea conditiilor de autorizare sanitara veterinara, respectand conditiile constructive, igienice, conditiile de bunastare si protectie a animalelor, de supraveghere epidemiologica, de igiena sanitara veterinara a spatiilor destinate mulsului si a echipamentelor de muls, a spatiilor destinate depozitarii laptelui materie prima pana la centrul de colectare si sau procesare.

elemente de constructie usor de igienizat si intretinut

podea inclinata pentru drenarea dejectiilor

ventilatie adecvata

iluminare adecvata

apa potabila

actiuni DDD, efectuate corespunzator si la timp

instruirea personalului

proceduri scrise pentru fiecare sector de activitate in parte cu desemnarea persoanelor responsabile.

Controlul igienei mulsului

Echipamentele si utilajele trebuiesc confectionate din materiale care nu transfera laptelui substante care pun in pericol sanatatea omului, nu modifica constituentii naturali ai laptelui si nu afecteaza caracteristicile organoleptice ale acestuia. Sunt confectionate din materiale usor de igienizat, rezistente la coroziune.

Personalul lucrator care manipuleaza laptele crud trebuie sa fie in stare perfecta de igiena, sa-si spele mainile imediat inaintea activitatii de muls si sa le pastreze curate pe toata durata mulsului, sa poarte echipament de protectie curate si de preferat de culoare deschisa. Persoanele care lucreaza in acest sector trebuie sa faca dovada prin examene medicale la zi, ca nu exista nici un impediment de natura medicala pentru efectuarea acestor actiuni.

Ugerul trebuie igienizat perfect inaintea mulsului

igiena echipamentelor si utilajelor

igiena ugerului

igiena personalului

igiena colectarii si pastrarii laptelui pana la livrare

II.       Verificarea cerintelor speciale pentru centrele de colectare a laptelui

igiena echipamentelor si ustensilelor

igiena echipamentelor de racire

igiena spatiului (teste de sanitatie)

controlul apei

controlul prin examene de laborator al laptelui crud materie prima

controlul evidentelor si a AMC

controlul instalatiilor de centrifugare sau orice instalatie de purificare fizica a laptelui, in cazul in care aceasta operatiune se realizeaza in centrul de colectare

III.     Verificarea conditiilor pentru transportul laptelui

autorizarea mijloacelor de transport

amenajarea rampelor de spalare – dezinfectie

controlul modului cum sunt igienizate si dezinfectate mijloacele de transport (evidente)

dotarile mijloacelor de transport in scopul pastrarii laptelui la o temperatura optima pe toata perioada transportului

IV.            Verificarea conditiilor generale de igiena pentru unitatile de tratare si unitatile de procesare

Spatii tehnologice

paviment din materiale rezistente, necorodabile, usor de igienizat

canalizare eficienta (calibrata corespunzator

plafoane usor de igienizat

pereti din materiale rezistente, netede, lavabili

usi din materiale necorodabile

iluminat corespunzator

ventilatie adecvata

grupuri sanitare suficiente si dotate corespunzator (toalete, vestiare, facilitati)

utilaje, instalatii, echipamente care sa permita buna desfasurare a procesului de productie, dotate cu dispozitive corespunzatoare de control, pentru a se garanta indeplinirea obiectivelor (ex. controlul temperaturii)

Materia prima

autorizarea sanitara veterinara a mijloacelor de transport

mijloacele de transport trebuiesc pastrate curate, protejate impotriva contaminarii, putand fi igienizate si dezinfectate corespunzator, nu trebuie sa fie utilizate pentru transportul altor materii decat produsele alimentare, evitarea risc de contaminare prin mentinerea alimentelor la temperaturi corespunzatoare cu monitorizarea acesteia

analize primare la receptia laptelui materie prima

criterii pentru laptele crud

Provenit de la vaci → produse tratate termic

N.T.G. la 30 sC – 100 000 ufc/ml (media pe o perioada de doua luni cu 2 probe pe luna)

NCS – 400 000/ml (3 luni cu o proba pe luna)

Provenit de la vaci → produse netratate termic

N.T.G. la 30sC – 50 000ufc/ml

Fara reziduuri de antibiotice, pesticide si medicamente de uz veterinar peste limitele admise ( Ordinul 147/2004)

Conditii de sanatate si igiena

a). Starea de sanatate

- inspectia preoperationala si operationala

- echipament de lucru

- controlul sanatatii personalului lucrator

- educatia sanitara a personalului

- manipularea igienica a produselor ( este interzis accesul persoanelor bolnave in zona de manipulare sau in contact cu alimentele,cum ar fi leziuni infectate, infectii ale pielii, abcese sau diaree - risc de contaminare

b). Separarea zonelor si produselor

Operatorii din industria alimentara au obligatia de a implementa un sistem de identificare si de monitorizare riscurilor posibile, prin implementarea unor proceduri permanente bazate pe principiile HACCP. Un rol important il are instruirea profesionala permanenta a personalului, specifice sectorului sau de activitate

In timpul desfasurarii procesului de productie este interzisa incrucisarea intre operatiuni, echipamente, personal,ventilatie, etc., deci fluxul tehnologic trebuie sa se desfasoare liniar, fara intersectari pe flux. Pe baza unei analize de risc se face separarea intr zone, fiecare respectand conditiile proprii de functionare, conform procedurilor stabilite.

separarea zonelor umede de cele uscate

identificarea spatiilor si a recipientelor

separarea materiei prime de produsele finite

restrictionarea circulatiei persoanelor intre sectoare

c). Ambalarea,etichetarea si marcarea produselor

- ambalajele trebuie sa fie confectionate din materiale acceptate in industria alimentara

- controlul periodic al conformitatii ambalajelor

- etichetarea, marcarea sa se faca in conformitate cu legislatia sanitara veterinara in vigoare, continand toate elementele de identificare care sa asigure TRASABILITATEA

- marca de identificare

aplicata in fabrica, lizibila, vizibila,

numele tarii sau cod RO, CE produse in Romania,

numarul de autorizare al unitatii (sau indicarea locului de pe ambalaj) de forma ovala

Aplicare : pe produs, ambalaj, tiparita pe o eticheta fixata de produs sau pe ambalaj, sau o placuta din material rezistent , pachete mari identificare pe container sau pachet, livrare in vrac documente cu informatiile necesare

d). Depozitarea

- separarea depozitelor (materii prime, produse finite, ambalaje)

- depozitarea paletizata cu respectarea distantelor

- realizarea temperaturilor de pastrare si inregistrarea gragica a acestora

e). Controlul temperaturilor de pastrare si a tratamentelor termice

- sistemul triplu de control al temperaturii (electromecanic, mercur, termograme)

- intretinerea si verificarea AMC

- instalatii de pasteurizare si sterilizare

- sistemul de termostatare

- camerele de racire

- depozitare produse tratate termic

f). Controlul potabilitatii si calitatii apei


- sursa adecvata de apa potabila – evitarea contaminarii alimentelor (Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile( Directiva Consiliului nr. 98/83/CE);

- apa nepotabila - incendii, pentru producerea de aburi, printr-un sistem separat, bine identificat fara reflux in sistemele de apa potabila.

- apa - racirea containerelor dupa tratamentul termic sa nu constituie o sursa de contaminare pentru alimente (calitate)

g). Controlul daunatorilor

- prezenta daunatorilor

- aplicarea programului DDD

- depozitarea si evidenta substantelor utilizate

- evidenta actiunilor si rezultatelor DDD

h). Controlul deseurilor de origine alimentara

- deseurile alimentare indepartate cat mai repede posibil

- trebuie sa fie depozitate in containere inchise

- spatiile de depozitare a deseurilor curate si libere de daunatori

- deseurile trebuie sa fie eliminate in mod igienic si protejand mediul

i). Laboratorul uzinal

- autorizarea sanitara veterinara a laboratorului

- dotarea laboratorului cu aparatura si reactivi

- compartimentarea laboratorului

- analize fizico – chimice

- analize microbiologice

- instruirea periodica a personalului din laborator

- calibrare, verificare AMC

- evidente si monitorizare

j). Documente

- Schita unitatii

- Diagrama fluxului tehnologic pentru fiecare produs

- Implementarea programului HACCP

- Monitorizarea PCC

- Programe de igienizare si rezultatele probelor de sanitatie

- Programe de instruire a personalului

- Evidenta marcilor si a etichetelor

- Harta cu distributia apei si punctele de recoltare

- Programul si rezultatele atestate prin buletine de analiza la probele recoltate conform Programului strategic

- Programul si rezultatele examenelor de laborator conform Programului de autocontrol

- Documente de monitorizare a temperaturilor

- Documente ce au insotit materia prima

- Programul actiunilor DDD si eficienta acestora

- Programul de control al apei si rezultatul examenelor de laborator

Alimentele si hrana pentru animale pusa pe piata trebuie sa respecte conditiile de igiena prevazute in legislatia sanitara veterinara in vigoare reprezentat prin Noul Pachet de igiena, sa fie etichetata sau identificata intr-un mod adecvat pentru a facilita trasabilitatea prin intermediul documentatiei sau informatiilor in conformitate cu cerintele si prevederile specifice.

Pentru realizarea unui comert civilizat este important atat informarea si educarea comerciantilor cat si a consumatorilor, acestia din urma putand oricand sa se informeze despre calitatea produselor achizitionate, ramanand la latitudinea lor sa aleaga produsul in functie de calitate sau de criterii personale.

Operatorii din industria alimentara si a hranei pentru animale, trebuie sa fie capabili sa identifice originea si sursa care a furnizat un aliment, hrana pentru animale, un animal pentru productia de alimente, sau orice substanta ce urmeaza a fi incorporata intr-un aliment sau in hrana pentru animale. Pentru acest scop, agentii si operatorii trebuie sa dispuna de sisteme si proceduri care sa le permita ca la solicitarea autoritatilor competente sa puna la dispozitie aceste informatii, justificate prin documente concrete.

Medicul veterinar contribuie esential la obtinerea laptelui materie prima de calitate, un lapte bun calitativ se poate obtine doar de la un animal sanatos si furajat corespunzator

Colaborarea intre crescatori, procesatori si medicul veterinar, este o conditie fundamentala in reusita implementarii sistemului de trasabilitate in vederea unei bune supravegheri si gestionari a unei situatii epidemiologice.

In concluzie, trasabilitatea este un sistem cu un scop bine definit, prin care se asigura reconstituirea intregului proces de productie, de la materia prima la produsul finit si invers.

3. Metode de analiza a laptelui

Una dintre cele mai importante componente a programului de supraveghere a bolilor infectioase cu transmitere prin lapte si in special a bactreiozelor este reprezentata de supravegherea prin analize de laborator a laptelui si produselor din lapte.

Planul Strategic national stabileste numarul de probe si frecventa cu care acestea trebuiesc recoltate si afluite catre laborator. In afara de probele stabilite prin Programul sus mentionat Laboratorul analizeaza probe trimise in programul de autocontrol de catre producatorii de lapte sau procesatori.

Pentru o buna desfasurare a activitatii laboratorului au fost stabilite anumite proceduri cu referire la :

Modul de recoltare al probelor

Documentele care trebuie sa insoteasca proba

Receptia probelor

Gestionarea probelor

Fluxul pronbelor in cadrul laboratorului

Metodele de analiza ( care pot fi standard sau rapide)

Modul de interpretare al rezultatelor

Emiterea buletinelor de analiza

Responsabilitatile medicilor veterinari si asistentilor din laborator

Raspunsul catre solicitant

In cadrul acestui capitol voi descrie cateva proceduri care stau la baza activitatii in laborator si cateva metode standard pentru analizele pe lapte.

De asemeni voi face o analiza statistica a rezultatelor obtinute in Laboratorul Sanitar Veterinar Caras Severin pentru lapte si preparate din lapte

MANAGEMENTUL PROBELOR

RECEPTIA PROBELOR

Pentru probele recoltate in cadrul Programului strategic si Programului de autocontrol receptia se face de catre un salariat cu atributii speciale, sens in care procedeaza la:

verificarea procesului verbal de prelevare sub aspectul corectitudinii intocmirii lui ;

verificarea probelor din punct de vedere cantitativ pentru analizele care se solicita;

verificarea modului de ambalare a probelor pentru identificarea eventualelor deteriorari ale ambalajelor la ambalare sau pe timpul transportului ;

inregistrarea probelor in registrul de receptie

aplicarea pe procesul verbal de prelevare a unei stampile special confectionate inscriind numarul probelor, data si semnatura de primire In afara orelor de program, probele vor fi receptionate de catre ofiterii de serviciu, respectiv paznici, care de asemenea vor aplica pe copia notei de insotire aceeasi stampila.

respingerea probei daca aceasta nu corespunde ca si cantitate, mod de ambalare si prezentare, mentionand in registrul de receptie neconformitatea. In acest caz recoltarea probei se repeta.

Pentru probele recoltate de catre clienti, receptia se face de catre acelasi salariat cu acelasi

loc si program de lucru.

La receptie se controleaza corespondenta dintre datele din comanda sau din procesul verbal de prelevare si proba prezentata , conformitatea ambalarii si cantitatii probei cu necesitatile analizei solicitate. Daca rezultatul receptiei este necorespunzator, proba se restituie persoanei care a prezentat-o, se inregistreaza in registrul de receptie neconformitatea si anunta clientul verbal asupra aspectelor de neconformitate.

La nivelul profilelor de diagnostic se face o alta inregistrare in registrul de diagnostic.

Acestea sunt de asemenea codificate

ESANTIONAREA PROBELOR

In general esantionarea este efectuata de medicii veterinari si uneori de procesatori sau proprietarii de animale. Esantioanele trebuie sa fie reprezentative atit in cazul produselor alimentare de origine animala prin raportare la cantitatea totala a lotului (trecuta in procesul verbal de prelevare probe) cat si in cazul furajelor sau probelor biologice.

Pentru probele de produse alimentare de origine animala in laborator se efectueaza de obicei esantionare secundara in vederea efectuarii de analize multiple in functie de solicitarile clientului. Esantioanele trebuie sa fie reprezentative din punct de vedere cantitativ in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare sau metodelor omologate astfel incat acestea sa nu constituie posibila cauza de neconformitate.

MANIPULAREA PROBELOR

Probele receptionate sunt manipulate astfel :

Probele receptionate sunt dirijate catre profilele de diagnostic de catre personal special desemnat in cutii confectionate din inox si supuse ulterior procesului de sterilizare prin autoclavare. Aceasta se face dupa un program prestabilit cu respectarea stricta a traseului, evitandu-se deteriorarile, contaminarile sau eventualele intersectari ce ar putea genera neconformitati.

Manipularea probelor se face cu multa grija, presonalul laboratorului fiind instruit in acest sens. In cazul in care analiza nu poate fi efectuata in perioada de timp recomandata, probele se conserva. Responsabilitatea gestionarii probei in laborator,din momentul receptiei pana in momentul emiterii buletinului de analiza, revine responsabilului de incercari.

PASTRAREA CONTRAPROBELOR

Contraprobele se pastreaza depozitate in conditii corespunzatoare dupa cum urmeaza:

fiecare proba este insotita de o eticheta pe care este specificat;

numar din registrul de receptie ;

denumirea produsului;

data analizei;

termenul de pastrare.

Dupa expirarea termenului de pastrare, probele sunt eliminate si se incheie proces verbal de distrugere.

Contraprobele se pastreaza o perioada de timp definita cu scopul de a repeta anliza de laborator in caz de comentarii din partea clientilor sau a altor accidente nedorite. Contraprobele provin din esantioanele de probe. Sunt considerate contraprobe esantioanele extrase din probele care au fost trimise in urmatoarele scopuri: confirmare de diagnostic, expertiza de diagnostic, supravegherea in caz ca unele probe sunt pozitive si este necesara repetarea acestora. Incadrarea in categoria contraproba se face de catre responsabilul de profil.

Pastrarea contraprobelor se inregistreaza in registrul de analize.

RESPONSABILITATI

SEFUL DE LABORATOR

Verifica activitatea de manipulare si receptie;

Instruieste personalul privind modul de manipulare, receptie si depozitare a probelor;

EXECUTANTUL DE ANALIZEI

Receptioneaza si inregistreaza probele in registrul de evidenta a analizelor chimice;

Gestioneaza probele.

PERSOANA RESPONSABILA DE RECEPTIA PROBELOR

verificarea procesului verbal (comenzii) de prelevare sub aspectul corectitudinii intocmirii lui ;

verificarea probelor din punct de vedere cantitativ pentru analizele care se solicita;

verificarea modului de ambalare a probelor pentru identificarea eventualelor deteriorari ale ambalajelor la ambalare sau pe timpul transportului ;

inregistrarea probelor in registrul de receptie

aplicarea pe procesul verbal de prelevare a unei stampile special confectionate

INREGISTRARI

Registrul de evidenta a analizelor chimice;

Rapoarte de analiza ( buletin de analiza)

Etichete.

METODE DE ANALIZA

DETERMINAREA NUMARULUI DE BACTERII COLIFORME DIN LAPTE SI PRODUSE LACTATE

Procedura stabileste prezenta sau absenta unei incarcaturi bacteriene coliforme in produsele cercetate in vederea stoparii vinderii produsului, fiind pericol pentru sanatatea consumatorului.

Aceasta procedura cuprinde directive generale pentru determinarea numarului cel mai probabil (NPP) de bacterii coliforme, din produsele destinate consumului uman, sau hranei animalelor dupa incubare la 30o, 35o sau 37oC in mediu lichid, temperatura respectiva facand obiectul unei intelegeri intre partile interesate (temperatura 35o sau 37o este retinuta atunci cand scopul numararii tine de domeniul sanatasii publice). Metoda se aplica urmatoarelor produse:

Lapte crud

Lapte pentru consum

Lapte praf

Produse lactate praf pentru copii

Produse lactate acide (iaurt, smantana fermentata, lapte batut, kefir, sana)

Iaurt cu fructe

Smantana dulce pentru frisca si frisca batuta

Branzeturi proaspete din lapte praf pasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branzeturi proaspete din lapte praf nepasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branza proaspata din zer (Urda)

Branza maturata in saramura din lapte pasteurizat



Branza maturata in saramura din lapte nepasteurizat

Branza fermentata cu pasta tare (svaiter), semitare (moeciu), moale (Camembert, taga, nasal)

Branzeturi cu pasta filata (cascavaluri), afumate si neafumate

Branzeturi fermentate

Unt

Margarina cu lapte

Inghetata, torturi de inghetata

Praf de inghetata

Lapte concentrat cu zahar

DETERMINAREA DE ESCHERICHIA COLI DIN LAPTE SI PRODUSE LACTATE

Procedura stabileste prezenta sau absenta unei incarcaturi bacteriene cu E. coli in produsele cercetate in vederea stoparii vinderii produsului, fiind pericol pentru sanatatea consumatorului.

Aceasta procedura cuprinde directive generale pentru determinarea numarului cel mai probabil (NCP) de E. coli din produsele destinate consumului uman sau hranei animalelor prin tehnica de cultivare in mediu lichid dupa incubare la 35o sau 37oC (aceasta temperatura facand obiectul unei intelegeri intre partile interesate), apoi la 45oC. Metoda se aplica urmatoarelor produse:

Lapte crud

Lapte pentru consum

Lapte praf

Produse lactate praf pentru copii

Produse lactate acide (iaurt, smantana fermentata, lapte batut, kefir, sana)

Iaurt cu fructe

Smantana dulce pentru frisca si frisca batuta

Branzeturi proaspete din lapte praf pasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branzeturi proaspete din lapte praf nepasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branza proaspata din zer

Branza maturata in saramura din lapte pasteurizat

Branza maturata in saramura din lapte nepasteurizat

Branza fermentata cu pasta tare (svaiter), semitare (moeciu), moale (Camembert, taga, nasal)

Branzeturi cu pasta filata (cascavaluri), afumate si neafumate

Branzeturi fermentate

Unt

Margarina cu lapte

Inghetata, torturi de inghetata

Praf de inghetata

Lapte concentrat cu zahar

DETERMINARE DE SALMONELLA DIN LAPTE SI PRODUSE LACTATE

Procedura stabileste prezenta sau absenta unei incarcaturi bacteriene din genul Salmonella in produsele cercetate in vederea stoparii vinderii produsului, fiind pericol pentru sanatatea consumatorului.

Aceasta procedura stabileste metoda orizontala de identificare a germenilor din genul Salmonella din produsele destinate consumului uman sau alimentatiei animalelor. Metoda se aplica urmatoarelor produse:

Lapte crud

Lapte praf

Produse lactate praf pentru copii

Produse lactate acide (iaurt, smantana fermentata, lapte batut, kefir, sana)

Iaurt cu fructe

Smantana dulce pentru frisca si frisca batuta

Branzeturi proaspete din lapte praf pasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branzeturi proaspete din lapte praf nepasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branza proaspata din zer

Branza maturata in saramura din lapte pasteurizat

Branza maturata in saramura din lapte nepasteurizat

Branza fermentata cu pasta tare (svaiter), semitare (moeciu), moale (Camembert, taga, nasal)

Branzeturi cu pasta filata (cascavaluri), afumate si neafumate

Branzeturi fermentate

Unt

Margarina cu lapte

Inghetata, torturi de inghetata

Praf de inghetata

Lapte concentrat cu zahar

DETERMINAREA NUMARULUI DE BACILLUS CEREUS DIN LAPTE SI PREPERATE DIN LAPTE

Procedura stabileste prezenta sau absenta unei incarcaturi bacteriene cu Bacillus cereus in produsele cercetate in vederea stoparii vinderii produsului, fiind pericol pentru sanatatea consumatorului.

Aceasta procedura cuprinde directive generale pentru determinarea numarului de unitati formatoare de colonii (UFC) de microorganisme prin metoda numararii coloniilor la 30o C. Metoda se aplica urmatoarelor produse:

Lapte crud

Lapte pentru consum

Lapte praf

Produse lactate praf pentru copii

Iaurt cu fructe

Smantana dulce pentru frisca si frisca batuta

Branzeturi proaspete din lapte praf pasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branzeturi proaspete din lapte praf nepasteurizat (cas, telemea proaspata)

Inghetata, torturi de inghetata

Praf de inghetata

Lapte concentrat cu zahar

DETERMINARE DE LISTERIA MONOCYTOGENES DIN LAPTE SI PRODUSE LACTATE

Procedura stabileste prezenta sau absenta unei incarcaturi bacteriene cu L. monocytogenes in produsele cercetate in vederea stoparii vinderii produsului, fiind pericol pentru sanatatea consumatorului.

Aceasta procedura cuprinde directive generale pentru determinarea L. monocytogenes la temperatur de 30o 37oC in produsele alimentare destinate consumului uman. Metoda se aplica urmatoarelor produse:

Lapte pentru consum

Lapte praf

Produse lactate praf pentru copii

Smantana dulce pentru frisca si frisca batuta

Branzeturi proaspete din lapte praf pasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branzeturi proaspete din lapte praf nepasteurizat (cas, telemea proaspata)

Branza proaspata din zer

Branza maturata in saramura din lapte pasteurizat

Branza maturata in saramura din lapte nepasteurizat

Branza fermentata cu pasta tare (svaiter), semitare (moeciu), moale (Camembert, taga, nasal)

Branzeturi cu pasta filata (cascavaluri), afumate si neafumate

Branzeturi fermentate

Margarina cu lapte

Lapte concentrat cu zahar

DETERMINAREA SPECIILOR TERMOTOLERANTE DE CAMPYLOBACTER PENTRU LAPTELE CRUD

Procedura stabileste prezenta sau absenta unei incarcaturi bacteriene din genul Campylobacter in produsele cercetate in vederea stoparii vinderii produsului, fiind pericol pentru sanatatea consumatorului.

Aceasta procedura cuprinde directive generale pentru detectarea germenilor din genul campylobacter, din produsele destinate consumului uman, dupa incubare la 42oC in mediu lichid, temperatura respectiva facand obiectul unei intelegeri intre partile interesate. Metoda se aplica urmatoarelor produse:

Lapte crud

DETERMINAREA NUMARULUI TOTAL DE GERMENI AEROBI DIN LAPTE SI PRODUSE LACTATE

Procedura stabileste prezenta sau absenta de microorganisme aerobe in produsele alimentare si hrana animalelor cercetate in vederea stoparii vinderii produsului, fiind pericol pentru sanatatea consumatorului.

Aceasta procedura cuprinde directive generale pentru determinarea numarului total de germeni (microorganisme aerobe) prin metoda numararii coloniilor la temperatura de 30o C. Metoda se aplica urmatoarelor produse:

Lapte crud

Lapte pentru consum, Lapte UHT

Lapte praf

Produse lactate praf pentru copii

Smantana dulce pentru frisca si frisca batuta

Lapte concentrat cu zahar

RESPONSABILITATI, BULETINE DE ANALIZA

RESPONSABILITATI

Responsabilul profilului de diagnostic

Primeste coma nda, contractul sau oferta pentru determinari

Nominalizeaza responsabilul de incercari

Informeaza in scris factorii raspunzatori atunci cand se constata neconformitati,

solicitand remedieri.

Responsabilul de incercari

Inregistreaza proba in registru de evidenta a analizei

Valideaza rezultatul incercarii si il inregistreaza

Confirma rezultatele incercarii, prin semnarea si stampilarea buletinului de analiza

Executantul lucrarii

Verifica functionarea mijloacelor de incercare si/sau masurare

Executa incercarile conform regulilor de procedura si standarde

Inregisreaza rezultatele intermediare, calculele si rezultatele finale in caietul sau

Comunica orice defectiune intervenita la mijloacele de incercare si/sau masurarea si observatiile cu privire la comportarea probei de analizat.

MOD DE INREGISTRARE SI PREZENTARE A REZULTATELOR

Registre de evidenta a analizelor

Probele insotite de fisa eliberata de la biroul de receptie probe sunt inregistrate in registrul de evidenta a analizelor ce contine rubricatia specifica.

Inregistrarile asistentului medical de laborator

Probele inregistrate in registrul de evidenta a analizelor sunt repartizate de catre responsabilul de incercare asistentului veterinar. Acesta inregistreaza probele in caietele de lucru ce contin datele referitoare la procedura specifica, standardul de lucru sau metoda omologata, echipamentele de lucru, precum si rezultatele intermediare obtinute. Dupa obtinerea datelor finale, responsabilul de incercare inregistreaza in registrul de evidenta a analizelor, rezultatul, dupa care se intocmeste buletinul de analiza.

Buletinul de analiza

Se intocmeste in conformitate cu procedeele PC- 13 anexa 1 referitoare la raportarea rezultatelor . Buletinele de analiza sunt intocmite de responsabilii de incercare si verificate de responsabilii de compartiment in trei sau patru exemplare ( in functie de situatie) dintre care unul se pastreaza in laborator iar celelalte sunt preluate de la Biroul receptie probe de catre medicul veterinar care a intocmit procesul verbal de recoltare, procesator ( in cazul probelor recoltate in cadrul programului de autocontrol) iar un exemplar se dirijeaza catre serviciul de igiena si sanatate publica din cadrul D.S.V. In situatii particulare, rezultatele sunt validate in registrul de analiza si sunt transmise telefonic de catre asistentul de la receptie probe, inregistrandu- se data, ora si numele persoanelor care au transmis si primit rezultatele analizelor.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Sclera
BOALA HODGKIN (B.H.)
COMPONENTELE SUSPENSIILOR
NURSINGUL COPILULUI VENTILAT MECANIC
Rinofaringita si Faringita acuta si cronica - trateaza cu plante
MALNUTRITIA (DISTROFIA) SUGARULUI SI COPILULUI MIC
ROLUL ALELELOR HLA-B IN SUSCEPTIBILITATEA GENETICA PENTRU DZ TIP 1 PENTRU POPULATIA DIN ROMANIA
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR STAFILOCOCICE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu