Diareea virala bovina - boala mucoaselor (bvd-md)

DIAREEA VIRALA BOVINA - BOALA MUCOASELOR (BVD-MD)

Boala este produsa de un Pestivirus din familia Flaviviridae, citopatogen sau necitopatogen, inrudit cu virusul pestei porcine clasice si al bolii Border la ovine.

CARACTERELE EPIZOOTOLOGICE

Receptivitate

La infectia cu virusul DVB-BM sunt receptive:

. taurinele la orice varsta, dar mai sensibile sunt animalele tinere pana la 2 ani, din rase perfectionate;

. bubalinele si, mai rar, cerbul si caprioara;

. porcii, oile, caprele si chiar renii care, de obicei, fac infectii inaparente cu raspuns in anticorpi.

Surse de infectie

in DVB-BM, principalele surse de infectie sunt:

. animalele bolnave cu forme de evolutie aparente;

. animalele care prezinta forme inaparente, latente sau avortate, care, cu toate ca sunt imune, elimina virusul timp indelungat (1-3 luni);

. secretiile nazale, lacrimale si urina, si, intr-o mai mica masura, fecalele;

. animalele cu infectie persistenta, care poarta si elimina virusul toata viata.

Mod si cai de infectie

Virusul DVB-BM se transmite pe diverse cai:

. respiratorie;

. digestiva;

. conjunctivala;

. transplacentara;

. prin transfer de embrioni;

. prin lichidul seminal;

. prin insecte hematofage.

Deseori, intr-o ferma indemna, virusul este introdus prin animalele nou achizitionate care prezinta o infectie persistenta sau o viremie trecatoare si care sunt imunotolerante. Indirect, virusul poate fi transferat dintr-un adapost in altul sau dintr-o ferma in alta pe incaltaminte, pe rotile autovehiculelor, pe uneltele de lucru.

Morbiditate si mortalitate

Valorile morbiditatii si mortalitatii sunt corelate cu forma de manifestare (ca diaree virala sau ca boala mucoaselor) si cu vechimea infectiei.

in forma de evolutie mai grava, de "boala mucoaselor', morbiditatea variaza in limite foarte largi (2-50%), iar mortalitatea este foarte mare (ajunge la 90%). Dar, daca boala evolueaza sub forma de "diaree virala', morbiditatea este deosebit de mare (80-100%), insa mortalitatea are valori mici (~ 10%).

Evolutia bolii

De obicei, DVB-BM evolueaza enzootic, acest mod de evolutie fiind mai pregnant in anotimpul friguros. in focar, virusul difuzeaza intr-o perioada de timp relativ lunga, de 3-4 luni, acesta putand coexista in acelasi efectiv cu alte infectii, virale sau bacteriene.

TABLOUL CLINIC

DVB-BM apare, de obicei, la animalele din efective libere si la cele cu viremie persistenta, care sunt imunotolerante, incapabile sa raspunda prin anticorpi la stimulul antigenic. La animalele libere, indemne, boala poate sa apara la orice varsta, iar la cele cu viremie persistenta si imunotolerante, de la varsta de 6 luni pana la 2 ani.

Perioada de incubatie este de 1-3 saptamani, iar boala evolueaza sub diverse forme: acuta (tipica), fetala (congenitala), cronica si latenta (subclinica).

Forma acuta se caracterizeaza prin:

. febra, stare depresiva;

. jetaj seros, seromucos, mucopurulent;

. pete rosii, rotunde sau alungite pe buze si pe mucoasa bucala si esofagiana care, ulterior, erodeaza (ulcereaza)

. aceleasi leziuni hiperemice si erozive pot fi intalnite si pe pielea interdigitala, mucoasa nazala, pe organele genitale, glanda mamara, in jurul gurii si al ochilor;

. diaree, ce apare la 7-9 zile de la debut, cu miros fetid, de culoare bruna sau gri, cu mucus si cheaguri de sange;

. tenesme, la unele cazuri;

. tuse uscata si persistenta;

. conjunctivita cu secretii lacrimale in cantitate mare;

. opacifierea corneei, la 10% din animalele bolnave;

slabire, deshidratare si moarte dupa o evolutie de 10-14 zile, uneori mai mult.

Forma fetala (congenitala) poate fi prezenta pe toata perioada de gestatie si imediat dupa fatare si se manifesta diferit in functie de momentul producerii infectiei. Se exprima prin:

. moarte embrionara precoce; daca vacile gestante se infecteaza cu virus necitopatogen in prima faza a gestatiei, avorteaza, dar avortul trece neobservat, insa femelele se comporta ca si cum gestatia ar decurge normal;

. avort la primipare, de obicei, tardiv si fatari premature, aspecte care se intalnesc in special in focar primar, concomitent cu scaderea brusca a productiei lactate;

. sindromul vitelului slab aspect care se refera la viteii fatati debili sau bolnavi, ce prezinta diverse manifestari: slabire, greutate in deplasare, dificultate in hranire, apoi tulburari nervoase (mioclonii, incoordonari in mers), orbire si chiar anomalii congenitale grave , si, in final, moartea; o parte din acesti vitei continua sa traiasca, ajung la maturitate sexuala, iar descendentii lor pot prezenta viremie persistenta;

. fatari de vitei clinic sanatosi, dar cu viremie persistenta, care nu se dezvolta corespunzator, iar o mare parte din acestia, dupa cateva luni sau mai mult, pot prezenta forma de boala mucoaselor letala sau diverse alte boli.

Forma cronica sau de viremie persistenta

Evolutia DVB-BM in forma cronica este consecinta infectiei intrauterine dupa a 110-a zi de gestatie, cand inca fetusul nu a devenit imunocompetent, fiind inca imunotolerant, incapabil de a raspunde la stimulul antigenic. in aceasta forma se constata ca:

. fetusul infectat continua sa se dezvolte, femela fata la termen un produs aparent sanatos, dar purtator si eliminator de virus pentru toata viata;

. in perioada urmatoare, animalul ajunge la maturitate sexuala, continua sa se dezvolte normal pe diverse perioade de timp, de obicei, pana la contaminarea si infectia cu o sursa virala citopatogena, si, ca urmare, va face forma de boala mucoaselor, sfarsind prin moarte dupa 3-10 zile de la debut sau chiar dupa saptamani sau luni;

. principalele simptome in forma cronica: reducerea usoara si tranzitorie a secretiei lactate, jetaj nazal si eroziuni bucale, diaree intermitenta, greutate in mers cu schiopatat, alopecie, hipercheratoza, eroziuni si ulcere cutanate etc;

. taurii cu viremie persistenta exprima un indice de fertilitate redus, iar sperma este infectata si cu parametri necorespunzatori.

Forma inaparenta

in DVB-BM, cea mai frecventa forma de evolutie este cea inaparenta, subclinica, exprimata prin semne foarte usoare sau acestea sunt total absente. La . animalele la care se observa o oarecare simptomatologie, evolutia este de 3-5 zile si se poate constata:

. inapetenta sau un apetit capricios;

. diaree usoara;

. febra moderata.

Animalele revin la starea normala repede si prezinta anticorpi neutralizanti, indiferent daca au manifestat sau nu unul sau mai multe semne de boala.

TABLOUL MORFOPATOLOGIC

Pe langa leziunile descoperite la examenul clinic, se mai constata:

. hemoragii lineare pe esofag;

. ulcere hemoragice pe mucoasa duodenului;

. hipertrofia limfonodulilor si a placilor Peyer;

. inflamatia catarala, crupala si difteroida a mucoasei jejunului si ileonului;

. hiperemie si hemoragii pe mucoasa cecala si rectala;

. edeme subcutanate si exsudate in cavitatile pleurala si peritoneala la avortoni si la viteii foarte tineri;

. hemoragii pe seroasele organelor interne;

. hipoplazia cerebelului pana la lipsa totala a acestuia.

DIAGNOSTIC

In diareea virala bovina - boala presupune pe baza caracterelor epizootologice, a examenului clinic si morfopatologic, si se confirma in laborator prin investigatii virusologice si serologice.

DG DIFERENTIAL Se impune fata de:

pesta bovina;

febra aftoasa;

febra catarala maligna;

rinotraheita infectioasa;

difteria viteilor;

stomatite micotice, papuloase, veziculoase;

intoxicatii.

PREVENIRE

In prevenirea DVB-BM, masurile de prevenire generale au o eficacitate redusa din cauza pericolului pe care il prezinta animalele cu viremie persistenta, imunotolerante si eliminatoare permanente.

Prevenirea aparitiei bolii se poate face prin:

popularea cu animale libere de virus (dupa ce acestea au fost testate);

vaccinarea la furnizor cu vaccinuri inactivate sau vii; in Romania se foloseste, incepand cu prima zi de viata, un vaccin viu (BVD-MD VAC);

supraveghere periodica prin seroneutralizare si ELISA.

COMBATERE

In focar se urmareste limitarea efectelor economice si eliminarea virusului din efectiv, prin:

asigurarea conditiilor de hranire, ingrijire si microclimat cerute de tehnologia de crestere si exploatare;

examen clinic zilnic, izolarea animalelor ce se imbolnavesc si aplicarea tratamentelor igienico-dietetic, simptomatic, de sustinere si cu antibiotice pentru a preveni complicatiile bacteriene;

animalele clinic sanatoase se vaccineaza de doua ori la interval de 21 de zile, daca prima vaccinare s-a efectuat pe cale intramusculara, sau dupa 7 zile, daca vaccinarea anterioara s-a facut prin aerosoli sau prin instilare nazala (la tineret).