Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina » medicina veterinara
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA

Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA


UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA

Doctorat - Specializarea: Semiologie si Patologie Medicala



TEZA DE DOCTORAT

(rezumat)

"Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie"

Lucrarea de fata este structurata in doua parti:

Prima parte este impartita in trei capitole:

In capitolul I am descris principiile de functionareale ecografelor, folosirea ecografelor, dar si avantajele si dezavantajele folosirii ultrasunetelor in domeniul medicinii. Tot in acest capitol a fost descris in amanunt modul de pregatire a animalelor pentru examinarea ecografica.

In capitolul II am facut referire la aspectul ecografic al imaginii de contur, imaginii canaliculare si a imaginii de tisulare (solida, lichida, semisolida/semilichida).

In capitolul III am tratat pe larg semnificatia diagnostica a ecografiei gastroduodenale si hepatobiliare. Astfel, acest capitol cuprinde date de literatura privind anatomia, fiziologia si morfopatologia gastroduodenala si hepatobiliara la carnivore.

Partea a doua (de cercetari personale)cuprinde cinci capitole.

Capitolele IV si V cuprind obiectivele lucrarii si respectiv materialele si modul de cercetare.

In capitolele VI si VII am descris in amanunt aspectele imaginii ecografice in afectiunile gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie.

In capitolul VIII sunt interpretate rezultatele obtinute in urma cercetarilor, iar capitolul IX cuprinde concluziile lucrarii urmate de datele bibliografice.

IV. OBIECTIVELE LUCRǍRII

Lucrarea de fatǎ a urmǎrit sǎ evidentieze rolul imagisticii in determinarea corectǎ a diagnosticului (in timp real) in medicina animalelor mici. In principiu, calitatea actului medical se bazezǎ pe stabilirea corectǎ a diagnosticului, fapt ce se poate realiza doar prin specializǎri stricte. Astfel, si in medicina veterinarǎ, examinarea ecograficǎ a cunoscut o dezvoltare spectaculoasǎ in ultimii ani. Acumularea datelor obtinute in urma examinǎrii ultrasonografice este foarte importantǎ, nu numai pentru aplicarea corectǎ a unei medicatii corespunzǎtoare dar si pentru stabilirea anumitor tehnici chirurgicale, si pentru stabilirea unui prognostic corect. Datoritǎ faptului cǎ este practic inofensivǎ si se poate realiza ori de cate ori este nevoie, fǎrǎ dotǎri si amenajǎri speciale, investigatia ecograficǎ in multe cazuri poate inlocui practic röntgendiagnosticul.

Am incercat, de asemenea sa arǎtǎm importanta examenului ecografic si prin prisma faptului cǎ unele afectiuni (neexprimate clinic) - unele destul de severe - au putut fi descoperite la examenul ecografic de rutinǎ (sau solicitatat de proprietar) putandu-se astfel interveni medicamentos sau chirurgical.

Considerǎm cǎ prin prezentarea unei concetrate aduceri la zi a datelor din literatura de specialitate alǎturi de prezentarea celor mai reprezentative rezultate si conculuzii din cercetǎrile personale ne vom putea aduce contributia la imbogǎtirea datelor in acest domeniu atat de putin exploatat la aceasta orǎ, la noi in tarǎ.

V. MATERIALE SI METODE

Locul desfǎsurǎrii cercetǎrilor

Studiile s-au desfǎsurat pe o perioadǎ de patru ani (01.10.02 - 01.10.06) si au constat in examinarea clinicǎ, ecograficǎ, investigatii sanguine (biochimice si hematologice), laparatomiii exploratorii, examene radiologice si examene morfopatologice. Cercetǎrile au fost efectuate, in principal, in clinicile si laboratoarele Facultǎtii de Medicinǎ Veterinarǎ Bucuresti, dar si in cadrul altor clinici particulare.

5.2. Animale folosite

Din examinarea a peste 1000 de animale, pentru studiu am folosit un numǎr de 367 de animale. Animalele folosite au fost canide si feline din rase si varste diferite. Varsta animalelor studiate a variat intre 2 luni si 19 ani.

Animalele luate in studiu au fost grupate astfel:


-231 caini

-136 pisici.

Referitor la varstǎ 21 de caini au avut varste cuprinse intre 2 luni si 12 luni, 112 din ei au avut varste cuprinse intre 1 si 9 ani iar 98 dintre pacienti au avut varste peste 9 ani.

Sistematizarea dupǎ varstǎ a pisicilor a fost urmǎtoarea: 12 dintre ele au avut varste cuprinse 2 luni si un an, 59 au avut varste cuprinse intre 1 si 11 ani iar 65 dintre subiecti au avut varste peste 11 ani.

Repartizarea pe sexe a cainilor a fost urmǎtoarea: 106 subiecti au fost masculi iar 125 au fost femele. Dintre masculi 33 au fost sterilizati, restul de 73 nu au fost sterilizati, iar dintre femele 71 au fost sterilizate.

Repartizarea pe sexe a pisicilor a fost urmǎtoarea: 82 dintre subiacti au fost masculi si 54 de indivizi au fost femele. Dintre masculi 39 erau sterilizati, iar femelele au fost sterilizate in numǎr de 34.

La caini modificǎrile observate la examenul ecografic au fost sistematizate astfel:

118 subiecti au prezentat modificǎri la nivel hepatic (hepatobiliare) (51,08% din cainii examinati)

26 subiecti au prezetat modificǎri la nivel biliar (11,26% din cainii examinati)

60 subiecti au prezentat modificǎri la nivel gastric (25,98% din cainii examinati)

12 subiecti au prezentat modificǎri la nivel duodenal (gastro-duodenal) (5,19% din cainii examinati)

15 subiecti au prezentat modificǎri complexe, hepato-gastro-duodenale (6,49% din cainii examinati).

La pisici, sistematizarea modificǎrilor ecografice intalnite a fost asemǎnǎtoare cu cea de la caini, cu unele variatii:

43 de subiecti au prezentat afectiuni la nivel hepatic (hepatobiliar) (31,62% din pisicile examinate)

21 de subiecti au prezentat afectiuni la nivel biliar (15,44% din pisicile examinate)

28 de subiecti au prezentat afectiuni la nivel gastric (20,59% din pisicile examinate)

12 subiecti au prezentat afectiuni la nivel duodenal (gastroduodenal) (8,82% din pisicile examinate)

32 de subiecti au prezentat afectiuni complexe, hepato-gastro-duodenale (23,53% din pisicile examinate).

Repartizarea pe sexe a cainilor a fost urmǎtoarea: 106 subiecti au fost masculi iar 125 au fost femele. Dintre masculi 33 au fost sterilizati, restul de 73 nu au fost sterilizati, iar dintre femele 71 au fost sterilizate.

Repartizarea pe sexe a pisicilor a fost urmǎtoarea: 82 dintre subiacti au fost masculi si 54 de indivizi au fost femele. Dintre masculi 39 erau sterilizati, iar femelele au fost sterilizate in numǎr de 34.

La caini modificǎrile observate la examenul ecografic au fost sistematizate astfel:

118 subiecti au prezentat modificǎri la nivel hepatic (hepatobiliare) (51,08% din cainii examinati)

26 subiecti au prezetat modificǎri la nivel biliar (11,26% din cainii examinati)

60 subiecti au prezentat modificǎri la nivel gastric (25,98% din cainii examinati)

12 subiecti au prezentat modificǎri la nivel duodenal (gastro-duodenal) (5,19% din cainii examinati)

15 subiecti au prezentat modificǎri complexe, hepato-gastro-duodenale (6,49% din cainii examinati).

La pisici, sistematizarea modificǎrilor ecografice intalnite a fost asemǎnǎtoare cu cea de la caini, cu unele variatii:

43 de subiecti au prezentat afectiuni la nivel hepatic (hepatobiliar) (31,62% din pisicile examinate)

21 de subiecti au prezentat afectiuni la nivel biliar (15,44% din pisicile examinate)

28 de subiecti au prezentat afectiuni la nivel gastric (20,59% din pisicile examinate)

12 subiecti au prezentat afectiuni la nivel duodenal (gastroduodenal) (8,82% din pisicile examinate)

32 de subiecti au prezentat afectiuni complexe, hepato-gastro-duodenale (23,53% din pisicile examinate).

Metode de cercetare

Investigatiile clinice si ecografice s-au realizat in mod individual dupa o prealabila culegere de date anamnestice. Rezultatele investigatiilor clinice au fost consemnate in fise individuale. Examenul ecografic s-a realizat dupa o prealabila pregatire a animalelor ce a constat tunderea sau dupa caz raderea regiunii de abordare apoi aplicarea gelului ecografic.

Pentru cercetarea de fata s-a folosit un aparat ecograf de tip Concept Dynamic Imaging cu sonda microconvexa cu dubla frecventa 5 si 6,5 Mhz. Imaginile au fost obtinute prin folosirea unui videoprinter de tip Sony pe hartie speciala fotosensibila, dupa care au fost prelucrate si prezentate sub forma de imagini foto. Tot in acest studiu s-a folosit si un ecograf de tip Aqvila Vet cu sonda cu dubla frecventa de 5 si 7,5 Mhz. Investigatiile ecografice au fost corelate sau dupa caz completate cu examene sanguine biochimice si hematologice, examene anatomopatologice dar si cu laparatomii exploratorii.

Investigatiile hematologice au constat in investigarea eritronului (a constantelor eritrocitare directe si derivate) si a liniei sanguine albe (a numarului total de leucocite si exprimarea procentuala a acestora in cadrul formulei leucocitare).

Examenele biochimice au constat in examene cantitative cat si in aprecierea activitatii diferitelor enzime implicate in patologia digestiva.

Investigatiile anatomopatologice au constat in realizarea examenului necropsic iar in unele cazuri realizarea de frotiuri cu coloratii uzuale sau speciale in fuctie de afectiunea descoperita.

IX. CONCLUZII (partiale)

Lucrarea de fatǎ a urmǎrit sǎ evidentieze rolul imagisticii in determinarea corectǎ a diagnosticului (in timp real) in medicina animalelor mici. In principiu, calitatea actului medical se bazezǎ pe stabilirea corectǎ a diagnosticului, fapt ce se poate realiza doar prin specializǎri stricte. Astfel, si in medicina veterinarǎ, examinarea ecograficǎ a cunoscut o dezvoltare spectaculoasǎ in ultimii ani. Acumularea datelor obtinute in urma examinǎrii ultrasonografice este foarte importantǎ nu numai pentru aplicarea corectǎ a unei medicatii corespunzǎtoare dar si pentru stabilirea anumitor tehnici chirurgicale, si pentru stabilirea unui prognostic corect. Datoritǎ faptului cǎ este practic inofensivǎ si se poate realiza oridecate ori este nevoie, fǎrǎ dotǎri si amenajǎri speciale, investigatia ecograficǎ in multe cazuri poate inlocui practic röntgendiagnosticul.

  1. Fiind inofensiva, se poate repeta de mai multe ori (chiar si la femelele gestante) putandu-se astfel observa in dinamica si in evolutie anumite procese patologice.
  2. Lucrarea de fata prezinta principalele aspecte ecografice inregistrate in cazul afectiunilor gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie.
  3. Dintr-un numar de peste 600 de animale examinate am considerat oportuna luarea in studiu a 367 de animale (caini si pisici), iar rezultatele si imaginile cele mai reprezentative au fost expuse in amanunt.
  4. In ceea ce priveste examinarea ecografica a ficatului, ea se impune cand la examenul clinic intalnim febra de origine necunoscuta, icter, (marirea in volum a abdomenului), durere la papare pe aria de proiectie hepatica.
  5. In studiul de fata incidenta afectiunilor hepatice a fost dominanta (atat la caini cat si la pisici) ele reprezentand 51,08% la caini si 31,62% la pisici din totalul animalelor examinate.




Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.