Efectele poluantilor organici asupra mediului inconjurator

Efectele poluantilor organici asupra mediului inconjurator

Pana in prezent s-a realizat un numar limitat de studii pentru evaluarea impactului asupra sanatatii a poluantilor organici. Singurele date se rezuma la concentratiile de apa potabila si expunerea hranei la acesti poluanti, concluzionandu-se faptul ca in anumite cazuri calitatea apei in Romania s-a deteriorat rapid in ultimele decenii aceasta reprezentand o amenintare severa atat fata de mediu, cat si fata de sanatatea umana.

In conformitate cu cercetarile anterioare apar in unele cazuri niveluri ce depasesc valorile standard la amoniac, nitratii, metale grele si pesticide. Problemele cele mai severe de poluare sunt in bazinele raurilor Ialomita, Olt si Siret, (Ministerul Mediului 1991). Intre anii 1985-1989 nivelul concentratiilor de amoniac, nitrati si substante organice din panza freatica a crescut datorita difuzarii largi a impuritatilor (Ministerul Mediului 1991).

O parte semnificativa din solul Romaniei a fost serios degradat prin utilizarea abundenta a fertilizatorilor chimici si pesticidelor, descarcarilor intamplatoare si emisiilor de la uzinele ce proceseaza metalele si substantele chimice etc. Reziduurile de DDT in sol s-au raportat ca ridicate in 1991, depasind nivelul maximum permis (> 0.10 ppm). Cele mai inalte nivele de DDT s-au observat in Bacau si Constanta, unde ele au atins adesea 0.6 ppm (Ministerul Mediului 1991). Aceasta substanta a fost interzisa in Romania in 1985 si nivelul acesteia in sol a inceput sa scada in cele mai multe areale. Totusi, un substituit chimic, lindanul, este folosit si el apare in hrana ("Privire Generala asupra Mediului si Sanatatii in Romania", 1991). Romania este o tara caracterizata printr-o speranta coborata de viata tinand cont de valoarea inalta a mortalitatii infantile si maternale. Unele studii conchid ca imbolnavirile legate de mediu au o variabilitate considerabila la nivel regional, cu valori extrem de ridicate notate in zonele mult industrializate cum sunt de exemplu in judetele Arad, Buzau, Teleorman si Bihor.

Valorile mortalitatii datorate cancerului stomacal si imbolnavirile cronice de inima sunt printre cele mai ridicate din lume. Speranta de viata la nastere pentru barbatii din Romania anului 1989 era de 66.5 ani; speranta de viata pentru femei era de 72.4 ani. In timp ce sunt comparabile cu cele ale tarilor invecinate, aceste date sunt cu 7 ani mai scazute decat in tarile dezvoltate.

1. Impactul asupra apei

In majoritatea bazinelor acvatice, cursurilor de apa, marilor ti oceanelor sunt depistate diferite concentratii de pesticide si alte substante organice persistente. Urme ale acestor compusi sunt atestate in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor din munti. In mod direct, poluantii organici in concentratii mici nu influenteaza calitatea apei, nu se rasfrang asupra aspectului lor. Doar in cazul unor cantitati mai mari de pesticide apa capata un miros specific, caracteristic acestor tipuri de substante. Datorita proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apa de ploaie se infiltreaza in straturile freatice si chiar in cele arteziene. Astfel, in forajul de pe teritoriul fabricii de vin din Slobozia Mare, raionul Cahul, au fost depistate concentratii de pesticide care depasesc normele sanitare.

2. Impactul asupra solului

Solul este recipientul cel mai prielnic pentru acumularea diferitor substante de provenienta tehnogena, inclusiv a pesticidelor clororganice si altor poluanti organici.

In prezent nu poate fi gasit macar un loc pe suprafata terestra, inclusiv in rezervatiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanente de pesticide. Continutul de fond al pesticidelor in sol constituie cateva parti de miligram. Se considera ca pesticidele nu influenteaza semnificativ proprietatile solului, insa ele au proprietatea de a mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om.

Uneori poluarea solului cu pesticide poate fi semnificativa si cu consecinte negative de lunga durata. Din lipsa de disciplina tehnologica sau neatentie, imprastierea pesticidelor are loc la incarcare-descarcare sau la stationarea agregatelor pentru introducerea erbicidelor. Chiar si in prezent, dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor poti vedea plesuri de pamant lipsite de orice vegetatie. Situatie similara se poate observa pe teritoriul si in imediata apropiere a depozitelor pentru chimicale sau a statiilor de pregatire a solutiilor chimice.

O cale raspandita de poluare a solului este asezarea pe suprafata lui a depunerilor solide din aer. Particulele cu continut de dioxin, furan si alti compusi clororganici sunt purtati de vant la distante mari de la sursa, apoi se ateaza pe plante si sol, acumulandu-se treptat daca aceasta sursa nu este inlaturata.

3. Impactul asupra aerului

Prezenta poluantilor organici in aer se datoreaza emisiilor de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunstorilor, evaporarii si sublimarii lor de pe invelisul solului etc.

Aerul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din preajma fabricilor de incinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. In cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole) se simte un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. In Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri, inclusiv in vara anului 2003, cand unele persoane au avut de suferit din cauza aflarii in zona cu aer poluat. Se observa o acumulare sporita a pesticidelor in praful degajat. De exemplu, daca continutul obisnuit de DDT in aerul atmosferic este de 0,000004 mg/l, apoi in pulberi el se ridica pana la 0,04 mg/l, concentratia maxim admisibila (CMA) pentru fiecare din ele fiind respectiv de 0,003 ? 51,6 ×10-6 si 1 ? 102×10-6.

4. Impactul asupra sanatatii umane

Majoritatea poluantilor organici sunt atribuiti la clasa a doua de toxicitate, fiind considerati ca moderat periculosi prin actiunea lor toxica acuta. Multiplele observatii clinice denota faptul ca toate aceste substante poseda o actiune toxica, care se manifesta in mod diferit, dar care in majoritatea cazurilor se soldeaza cu decese premature sau invaliditate. Din punct de vedere al sanatatii publice, importanta este si actiunea cronica a pesticidelor. Toate aceste substante sunt liposolubile. Ele usor si in cantitati semnificative se acumuleaza in tesuturile adipoase, in fluidele biologice care contin lipide (de ex. laptele), cu laptele se transmit copilului si se incorporeaza in organism. Impactul pesticidelor asupra populatiei in Republicii Moldova a fost de mari proportii prin contact direct, prin incorporarea cu produsele alimentare, apa, aerul atmosferic, etc. Din cele expuse anterior devine limpede ca populatia Republicii Moldova, de regula cea rurala, a fost afectata de preparatele pesticidice, inclusiv de cele din grupul POP. Investigatiile din perioada aplicarii cantitatilor mari de POP au demonstrat ca influenta lor asupra organismului uman este semnificativa.

Concluzii

1. Pana in prezent s-a realizat un numar limitat de studii pentru evaluarea impactului asupra sanatatii a poluantilor organici. Singurele date se rezuma la concentratiile de apa potabila si expunerea hranei la acesti poluanti, concluzionandu-se faptul ca in anumite cazuri calitatea apei in Romania s-a deteriorat rapid in ultimele decenii aceasta reprezentand o amenintare severa atat fata de mediu, cat si fata de sanatatea umana.

O categorie deosebit de periculoasa o prezinta poluantii organici persistenti (POP) care se utilizeaza in industrie si agricultura si, in unele cazuri, se genereaza in cadrul proceselor industriale si in rezultatul arderii.

Exista doisprezece poluanti organici persistenti care poseda efecte toxice si influenteaza asupra organismelor vii:

a) Pesticide: aldrina, dildrina, DDT, heptaclor, mirex, clordan, taxofena, endrina;

b) Substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (se utilizeaza si in calitate de pesticid), BPC (bifenili policlorurati);

c) Produse secundare de la ardere: diaxine, furane.

Hidrocarburile fac parte de asemenea din categoria poluantiilor organici care afecteaza mediul inconjurator. Acestea sunt de doua tipuri hidrocarburi aromatice: xilenii, toluenul, butadina si fornaldehida; hidrocarburi aromatice polinucleare: piren si naftalina.

5. Metode de obtinere a hidrocarburilor:

- piroliza

- reactia de alchilare Friedel Crafts

- dehidrogenarea catalitica

Efectele poluantilor organici asupra mediului inconjurator:

in conformitate cu cercetarile anterioare apar in unele cazuri niveluri ce depasesc valorile standard la amoniac, nitratii, metale grele si pesticide.

- o parte semnificativa din solul Romaniei a fost serios degradat prin utilizarea abundenta a fertilizatorilor chimici si pesticidelor, descarcarilor intamplatoare si emisiilor de la uzinele ce proceseaza metalele si substantele chimice etc.

- reziduurile de DDT in sol s-au raportat ca ridicate in 1991, depasind nivelul maximum permis (> 0.10 ppm). Cele mai inalte nivele de DDT s-au observat in Bacau si Constanta, unde ele au atins adesea 0.6 ppm (Ministerul Mediului 1991). Aceasta substanta a fost interzisa in Romania in 1985 si nivelul acesteia in sol a inceput sa scada in cele mai multe areale.

- valorile mortalitatii datorate cancerului stomacal si imbolnavirile cronice de inima sunt printre cele mai ridicate din lume. Speranta de viata la nastere pentru barbatii din Romania anului 1989 era de 66.5 ani; speranta de viata pentru femei era de 72.4 ani. In timp ce sunt comparabile cu cele ale tarilor invecinate, aceste date sunt cu 7 ani mai scazute decat in tarile dezvoltate.