Istoricul cercetarilor în parcul natural portile de fier

ISTORICUL CERCETARILOR ÎN PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER

În istoria botanicii romanesti, acest teritoriu, caracterizat printr-o flora deosebit de valoroasa si eterogena, a cunoscut o concentrare si proecuare remarcabila a botanistilor din tara, concretizata prin rezultate stiintifice deosebite. Botanistii din trecut, ca Schott, Heufell, Grisellini, Janka, Pančić etc. au semnalat inca din secolul al XIX-lea bogatia florei, descriind taxoni noi pentru stiinta.

Studiile fitosociologice din Defileul Dunarii isi au punctul de plecare in anul 1931, odata cu cu organizarea de catre Al. Borza a celei de a VI-a Excursie fitogeografica internationala in Romania, cand participantii au parcurs itinerariul Svinita-Tricule-Drencova, Cazane, Orsova, Insula Ada-kaleh si Varciorova pana la Gura Vaii. Printre rezultatele acestei excursii, se numara si o valoroasa contributie publicata de K. Domin in 1932 care cuprinde primele informatii fitosociologice din sectorul Cazane, Insula Ada-Kaleh si Varciorova.

P. Jacuks (1961) considera ca unul dintre cele mai interesante teritorii din sud-estul Europei centrale este Defileul Dunarii dintre Portile de Fier si Cazanele Mari. Aici se intalneste vegetatia panonica si transilvanica cu cea central-balcanica si submediteraneana. Considerand ca arcul carpato-balcanic din acest sector a functionat ca o importanta cale de migratie a elementelor montane sudice spre nord cele nordice spre sud, Calinescu si Iana (1964) arata ca Dunarea a favorizat in defileu existenta elementelor mediteraneene si termofile endemice si ca defileul Portile de Fier reprezinta un centru de relicte tertiare si pleistocene. Pe de alta parte, Dunarea a constituit si o cale de migratie pentru elementele pontice de stepa de la este spre vest.

Odata cu constructia Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie de la Portile de Fier s-au efectuat cercetari stiintifice multilaterale, in colaborare cu cercetatorii sarbi. Întrucat teritoriul pe care urma sa se extinda lacul de acumulare al acestui sistem ducea la inundarea a numeroase zone, investigatiile trebuia efectuate cu strictete si acuratete, preconizandu-se anumite pierderi in diversitatea specifica. Astfel, dupa construirea barajului Portile de Fier, prin imersarea in special a insulei Ada-Kaleh, din flora locala s-au pierdut urmatorii taxoni: Antirrhinum majus, Astragalus austriacus, Balsamita major, Chaenomeles japonica, Euphorbia peplus, geranium pratense, Helianthus tuberosus, Hemerocalis flava, Kochia prostrata, Maclura pomifera, Morus nigra, Parthenocissus inserta, Parthenocissus quinquefolia, Solidago canadensis, Stachzs atherocalzx, Sternbergia lutea, Tetragonolobus maritimus ssp. Siliquosus, Trigonella coerulea.

Colectivul constituit pentru cercetarile botanice in cadrul cercetarilor complexe a obtinut rezultatele uimitoare, dar cunoscand potenialul zonei, deloc surprinzatoare, astfel incat s-au identificat un taxon nou pentru stiinta -  Stipa danubialis 17 taxoni noi pentru flora tarii,  respectiv 25 de taxoni rari gasiti numai la Portile de Fier si o serie de specii endemice.