Masuri pentru protectia si combaterea poluarii

Masuri pentru protectia si combaterea poluarii

1 Epurarea apelor

Epurarea mecanica, se mai numeste epurare primara si se bazeaza pe procese fizice de separare a poluantilor din apele uzate.Aceasta epurare realizeaza indepartarea materiilor grosiere in suspensie, in general, solide organice plutitoare. Se folosesc decantoarele. Unele statii de epurare folosesc suplimentar separatoare de uleiuri si grasimi.

Epurarea chimica, utilizeaza pt. indepartarea poluantilor, procese chimice si fizico-chimice.

Reactivii chimici utilizati se numesc coagulanti. Asfel se pot elimina din solutie metele grele, cianuri, fenoli, coloranti etc.

Epurarea biologica ( epurare secundara ), se aplica pt. eliminarea din apa a poluantilor organici biodegradabili care pot constitui hrana pt. microorganisme, in special bacterii. Se practica 3 procedee principale de epurare biologica :

a)     cu namol activ

b)     cu biofiltre

c)     cu iazuri de oxidare

Epurarea avansata, conduce la concentrarea poluantilor neepurati in treapta primara si secundara.

Din punct de vedere al eficientei dau rezultate bune ;

a)     procedeele de epurare cu adsorbtie

b)     procedeele de epurare cu schimbatori de ioni

c)     procedee de oxidare chimica

Statiile de epurare, pot functiona cu una, doua, sau trei trepte dupa provenienta si caracteristicile apelor uzate. Asfel, apele uzate provenind din industriile prelucratore a materiilor prime si ale materialelor anorganice necesita, dupa caz, tratamente in treapta mecanica, treapta chimica sau ambele trepte in succesiune. Apele uzate provenind din industria prelucratoare de materii prime organice, ca si cele provenite din activitatea sociala si zootehnica, necesita, dupa caz, tratament mecano-chimic, mecan-biologic sau mecano-chimic, biologic in succesiune.

In instalatia de epurare se urmareste, in, general, epurarea sau inactivitatea tuturor substantelor care pot polua mediul inconjurator.

2 . Purificarea emisiilor gazoase

Pentru prevenirea si combaterea poluarii aerului se pot lua masuri medicalesi masuri tehnico-organizatorice.

Masurile medicale constau in primul rand in stabilirea de norme sanitare sau de concentratii maxime admise pt. diversi poluanti atmosferici.

In al doilea rand, masurile sanitare constau in cercetarea influentei poluari aerului asupra sanatatii populatiei din zonele de risc, adica zonele in care concentratiile maxime admise sunt depasite si riscul de imbolnavire a populatiei este prezent.

Masurile tehnico - organizatorice, constau in :

construirea de unitati industriale in afara zonelor de locuit

asezarea industriilor poluante, fata de zonele de locuit, asfel incat vantul dominant sa bata de la locuinte spre industrie si nu invers.

inlocuirea combustibilului inferior cu unul superior, mai putin poluant

interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati mari de poluanti

dotarea zonelor libere cu spatii verzi

inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici

construirea de cosuri cat mai inalte si/sau ridicrea presiunii de eliminare si a temperaturii emisiilor pt. usurarea difuzarii in atmosfera a poluantilor

autocontrolul poluantilor eliminati.

Metode si mijloace de purificare a atmosferei :

metode fizice : uscate, umede si combinate

metode chimice : prin spalare, prin reducere, prin separare, prin adsorbtie si prin absortie.

Instalatiile si aparatele de epurare se pot grupa asfel :

instalatii sau aparate de purificare directa a poluantilor

instalatii sau aparate de purificare care necesita un tratament al agentilor nocivi inainte de epurare

instalatii sau aparate care utilizeaza ambele principii in acelasi timp.

Din punct de vedere al mediului in care lucreaza pot fi :

Instalatii si aparate care lucreaza in medii umede

Instalatii si aparate care lucreaza in medii uscate.

3 Combaterea vibratiilor si a zgomotelor

Masuri pt combaterea sau atenuarea nivelului de zgomot

Atenuarea nivelului de zgomot produs de masinile unelte si de utilajele folosite

Amplasarea rationala a cladirilor si a incaperilor zgomotoase, precum si a surselor de zgomot

Captusirea peretilor incaperilor cu materiale fonoabsorbante si montarea de panouri fonoizolante si fonoabsorbante perpendicular pe directia de propagare a zgomotului

La alegerea masinilor, se va acorda prioritate, acelora care produc zgomotul cel mai mic.

Acoperirea cu carcase fonoizolante si fonoabsorbante a pieselor sau ansamblurilor de piese ale masinilor unelte si a utilajelor care produc zgomot

Carcasarea in intregime a masinilor unelte si utilajelor care radiaza zgomot

Prevederea de atenuatoare de zgomot speciale la masini unelte si la utilajele care produc zgomote de natura aerodinamica ( vetilatoare suflante, utilaje si masini unelte pneumatice, ejectoare, motoare cu ardere interna )

4 Desecarea , drenarea, fixarea si stabilizarea terenurilor

Desecarea se realizeaza prin construirea sistemelor de desecare. Sistemele

de desecare pot fi clasificate asfel :

a) dupa posibilitatea  de reglare a regimului de apa :

- simple

- complexe

b) dupa modul de evacuare a apei :

- cu evacuare gravitationala

- cu evacuare prin ridicare mecanica ( pompare )

- cu evacuare mixta

c) dupa modul de transport al apei :

- deschise

- inchise

- mixte

Drenajul se poate realiza :

orizontal

vertical

radial.

Exista si drenaje speciale :

Drenaj de suprafata sau adaos cand se modeleaza suprafata terenului pt. a asigura o scurgere a apei spre rigole

Drenaj de ventilatie - pt. primenirea aerului din sol

Drenaj sifon, utilizat in special in zonele pomicole

Drenaj cartita, pt. soluri argiloase

Drenajul incrucisat  realizat pt. soluri grele cu o buna stabilitate.

Fixarea si stabilizarea terenurilor se realizeaza prin diverse metode, in scopul impiedicarii alunecarii de teren sau protejarii impotriva efectelor negative ale inundatiilor, ale torentilor.In privinta actiunii torentilor se pot efectua lucrari de amenajare care pot fi :

a ) de terasamente cu ajutorul garduletelor intrerupte sub forma de solzi. In partea de deal a garduletului se se formeaza o mica platforma de terasa, care se planteaza cu puieti din speciile silvice

b) biologice constituite din plantatii silvice ( impaduriri si uneori inierbari )

c) mecanice, de ex. : constructii transversale, imbracaminti de mal, ziduri de sprijin, contrabanchete.

Lucrarile hidrotehnice folosite sunt :

a)     canale

b)     caderi in trepte

c)     instalatii de curent rapid

d)     constructii transversale in albie sub forma de traverse ingropate, praguri, baraje.

e)     constructii longitudinale in albie dub forma de imbracaminti de mal din zidarie de piatra, dale de beton, si asfaltice, ziduri de sprijin, casoaie de piatra, in cazuri foarte rare , diguri longitudinale de dirijare.

Alunecarile de teren sunt deplasari umede naturale ale unor masive de pamant, cauzate in primul rand de gravitatie si de actiunea apei. Tipurile de alunecari pot fi grupate asfel :

a)     dupa starea generala : - curgeri de teren

- alunecari propriu-zise

- alunecari cu surpari

b) dupa varsta : - contemporane

- vechi

- fosile

c) dupa stadiul de evolutie : - potentiale

- in curs de activare si active

- recente si stabilizate temporar.

Masuri :

a)     interzicerea amplasarii de constructii si depozite grele;

b)     astuparea crapaturilor cu material bine compactat;

c)  captarea tuturor izvoarelor existente si drenarea terenurilor din locurile cu exces de umiditate;

Lucrari :

a)     ziduri de sprijin prevazute cu drenuri din piatra sau pietris;

b)     contrabanchete de pamant sau din piatra;

c)     lucrari de consolidare a malurilor albiei cursurilor de apa prin diverse imbracaminti si, la nevoie prin casoaie din piatra, blocuri de piatra sau beton;

d) lucrari transversale sub forma de praguri si baraje;

e ) taluzarea malurilor inalte.

5. Folosirea rationala a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura

Masuri de prevenire

folosirea numai a pesticidelor, omologate si inscrise in " Lista pesticidelor si a altor produse de uz fitosanitar in Romania, 1992 "

fabricarea, comercializarea si utilizarea pesticidelor sa se faca numai pe baza unei autorizatii eliberate de autoritatile centrale pt. agricultura, mediu si sanatate publica.

pt. pesticidele din grupa III si IV sa se autorizeze administrarea pesticidelor si de catre producatorii agricoli, dupa un prealabil instructaj;

instruirea periodica a celor care urmeaza a manipula si administra pesticide;

interzicerea aplicarii cu mijloace aviatice, in agricultura si silvicultura, a pesticidelor din grupele I si II de toxicitate.

Masuri de combatere - sunt diferite de la caz la caz si trebuie luate pe loc. O prima masura si cea mai eficienta consta in intreruperea administrarii pesticidului. In continuare trebuie determinate zona afectata de poluare si in interiorul acesteia, daca si flora, fauna, solul, apa etc. au fost poluate, toate acestea stabilite pe baza de analize de laborator.

Avand in vedere multitudinea de aspecte negative ale folosirii pesticidelor, chiar Banca Mondiala a recunoscut necesitatea gasirii de alternative, de noi solutii si a adoptat in 1985 orientari privitoare la aceste proiecte.

Se pune intrebarea : "Ce sa substituim pesticidelor ?"