Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Planul regional de gestiune a deseurilor – regiunea – 8 bucuresti – ilfov 3

Planul regional de gestiune a deseurilor – regiunea – 8 bucuresti – ilfov 3


PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DESEURILOR – REGIUNEA – 8 BUCURESTI – ILFOV 3

Calculul capacitatii necesare pentru sistemul de gestionare a deseurilor

Colectare si transport

In prezent, in Bucuresti si in Ilfov este disponibil un volum de ~ 60.000 m³ , constand in pubele si containere pentru colectarea deseurilor o data pe saptamana, de la locuitorii care sunt conectati la acest serviciu.

Acest numar trebuie crescut, prin conectarea locuitorilor din mediul rural la sistemul de colectare al deseurilor. Distribuirea optima, cat si tipul si numarul containerelor si pubelelor trebuie planificate in detaliu.



Cea mai eficienta si convenabila solutie din punct de vedere economic este instalarea unui container de 1,1 m³ la 100 locuitori, ceea ce ar necesita suplimentarea numarului de containere cu aproximativ 2.250 containere de 1.1m³ pentru o populatie rurala de 246.970 locuitori. Frecventa de colectare nu ar trebui sa fie mai mare de o data pe saptamana. Pentru ca multe asezari au un numar de locuitori mai mic de 100 locuitori, tipul de pubela sau de container este ales din 3 tipuri de recipiente: 120 l, 240 l si 1,1 m³.

Tabelul de mai jos arata volumul in continua crestere a cantitatii totale de de deseuri colectate care se estimeaza ca va creste cu 0,8% /an. Calculul volumului containerelor suplimentare se bazeza pe o frecventa de colectare de o data pe saptamana.

Intre 2007 si 2013 este necesar un volum suplimentar de 3865 m³ pentru o perioda de generare a deseurilor de 7 zile. Tabelul prezinta o combinatie de diferite tipuri de containere. In ceea ce priveste containerele de 1.1m³ trebuie instalate aproximativ 3500. Acesta cifra include atat conectarea populatiei rurale la serviciul de colectare, cat si cresterea volumului de deseuri generate.

Capacitatea masinilor de colectare este, prin urmare, adaptata la productia saptamanala de deseuri, cu aceeasi frecventa de colectare.

Parcul auto are nevoie de alte 8 compactoare noi, fara a lua in considerare inlocuirea celor vechi. Un vehicul poate colecta 500 m³ de deseuri mixte pe saptamana, daca greutatea specifica a deseurilor este de 0,25 kg/litru, rata de compactare se estimeaza fi de 0,5 si vehiculul realizeaza 3 drumuri de colectare pe zi.

Tabel 7.1 Necesarul privind volumul pubelelor si containerelor

Regiunea 8

Volumul teoretic de pubele si containere necesar pentru viitor

Colectare separata a deseurilor

t/an

t/an

t/an

t/an

Cantitate totala de deseuri din ambalaje generata

Deseuri care sunt colectate separat potrivit Tintelor

Colectare separata a deseurilor ~ 2003,2004, 2005

Cantitate suplimentara necesara in ceea ce priveste anul 2005

Cantitate suplimentara necesara intre 2005, 2007,

2010 si 2013

Volumul suplimentar necesar

Proportia componentelor

Greutatea specifica

t/m³

Hartie si carton

Sticla

Plastic

Metal (Cutii de aluminiu)

Lemn

Volum total

Volumul suplimentar pe saptamana

Deseuri menajere colectate in amestec

Cantitate suplimentara necesara

Greutate specifica

Volumul suplimentar necesar

Volumul suplimentar pe saptamana

Urmand tintele, colectarea separata a deseurilor de ambalaje va creste intre 2007 si 2013 de 3 ori.

In prezent, colectarea separata se estimeaza a fi de aproximativ 70.000 t/an. Aceasta cantitate trebuie dublata pana in 2010 cu 140.000 t/an si trebuie sa atinga 214.000 t in 2013 pentru a atinge tinta.

Colectarea separata a diferitelor componente de ambalaje poate fi efectuata prin colectarea din usa in usa, sau prin punctele de colectare sau reciclare.

Sistemul trebuie adaptat tipului de asezare si bunavointei locuitorilor de a se implica in colectarea separata a deseurilor din ambalaje.

Pentru diferitele componente ale ambalajelor pot fi folosite containere de colectare diferite.

Dezavantajul general al sistemului prin care deseurile sunt aduse de cetateni, este acela ca sistemul depinde in totalitate de angajamentul cetatenilor, care este diferit in functie de nivelul lor social. Inca un dezavantaj al acestui sistem il constituie locatia acestor containere, care sunt amplasate in locuri publice, deci sunt mereu amenintate de acte de vandalism. Ca rezultat al lipsei de disciplina, in multe tari, containerele sunt umplute foarte des cu alte tipuri de deseuri. Acest lucru va impune capacitati suplimentare de sortare.

Arhitectura orasului Bucuresti consta in principal in blocuri inalte cu multe apartamente. Locuitorii sunt obisnuiti sa elimine deseurile menajere prin intermediul unor ghene care se gasesc la fiecare etaj.

Colectarea din usa in usa poate reprezenta o alternativa daca cineva este dispus sa separe deseurile amestecate in pivnita sau la subsolul blocurilor, unde se colecteaza deseurile mixte.

Blocurile sunt organizate ca si asociatii de proprietari. Separarea deseurilor de catre personalul care este responsabil cu curatenia poate reprezenta o sursa suplimentara de venit. Se poate estima ca acest tip de sistem exista deja, in mod neoficial. Exista deja multe locuri ingradite in oras, care servesc ca punct de depozitare intermediara pentru PET, sticla, plastic si metal.

Au fost organizate cateva proiecte pilot pentru a testa cooperarea dintre asociatiile de propietari si companiile de colectare, precum si cu activitatile de colectare separata organizate individual. Containere de dimensiuni mai mari pot fi amplasate in locuri cu acces la strada.

In final, ar putea fi nevoie de o combinatie de sisteme pentru colectarea celor 5 componente diferite ale deseurilor din ambalaje. Zonele cu blocuri necesita sisteme diferite de colectare decat zonele de case sau cu spatii comerciale.

Din acest motiv prognoza privind volumul containerelor si capacitatea vehiculelor de colectare reprezinta o estimare care trebuie adaptata realitatii atunci cand sistemul de colectare va fi bine definit. Cifrele calculate indica o investitie maxima posibila in vehicule si containere de colectare.

Cu cat sistemul de colectare este capabil sa separe deseurile la sursa, cu atat capacitatile de sortare necesare sunt mai mici.

Tabel 7.2 Volum existent si necesar de containere de colectare

Volum existent

Volum necesar

Totalul de containere/pubele suplimentare necesare

Colectare mixta

Volumul suplimentar necesar de containere si pubele

Nr.

Volum

Nr.

Volum

Nr.

Volum

Nr.

Volum

m³/sapt.

m³/sapt.

m³/ sapt.

m³/ sapt.

Pubele standard

Pubele standard

Container standard

Container pana la 10 m3

Container peste 15 m3

Container cu compactare

Volum total m³

Colectare separata

1)Colectare din usa in usa

Pubele standard

Pubele standard

Container standard

2)Sistem de aducere la sursa

-puncte de colectare

Container standard

pentru toate tipurile de deseuri

-puncte de reciclare

Container pana la 10 m3

Container peste 15 m3

Volum total ( m³)

(suplimentar)

Tabel 7.3 Progozarea capacitatii necesare de colectare a vehiculelor

Dispozitive existente

Dispozitive suplimentare

Tip de vehicul

Nr. vehicule

Capacitate

Volum total

pe sapt.

Nr.

vehicule

suplimentare

Capacitate

Volum

total

pe sapt.

Nr.

vehicule

suplimentare

Capacitate

Volum

total

pe sapt.

Nr.

vehicule

suplimentare

Capacitate

Volum total pe sapt.

Nr.

m³/ saptamana

Nr.

m³/ saptamana

Nr.

m³/ saptamana

Nr.

m³/week

Colectare mixta

Compactoare

2 osii, 19 t, 12-14m³

Tractoare cu remorca

Basculanta

Containiera de mare capacitate

Gunoiera

Volum total/saptamana

Colectare separata

Compactoare

2 osii, 19 t, 12-14 m³

Capacitatea de colectare a

compactoarelor

m³/ saptamana

Ambele tabele (7.2 si 7.3) prezinta pentru sistemul de colectare separat si mixt, bazat pe componente standardizate, containere de 120 litri, 240 litri si 1,1 m³ si vehicule de colectare de 14 m³.

Cum toate calculele se bazeaza pe o frecventa de colectare de o data pe saptamana, trebuie calculat volumul de deseuri generate intr-o saptamana.

In momentul de fata este disponibila o capacitate a vehiculelor de colectare pentru un volum saptamanal de 100.000 m³. Acest calcul se bazeaza pe o capacitate a vehiculelor de 28 m³, o rata de compactare de 50%, greutate specifica de 0,25 kg/litri, 3 drumuri de colectare pe zi, incarcatura de7 t si 6 zile lucratoare pe saptamana.

Pentru acoperirea colectarii surplusului de deseuri pana in 2013, sunt necesare 8 masini de colectare, in afara inlocuirii celor vechi pentru colectarea deseurilor mixte.

Pentru colectarea separata a componentelor de ambalaj va fi nevoie de 24 de vehicule supliementare pana in 2013. Aceasta capacitate va acoperi o generare de deseuri de aproximativ 15.760 m³/saptamana. Aceasta cifra este o estimare, care tine cont de media greutatii specifice a componentelor de ambalaje.

Investitiile totale necesare pentru colectarea si transportul deseurilor:

Tabel 7.4 Numar de containere si vehicule suplimentare pana in 2013

Articol

Volum specific

Numar

Pubele si containere de colectare

120 l

240 l

1,1 m³

Vehicule de colectare

14 m³ , 19 t

Tratare si valorificare

Tintele pentru 2010 si 2013 necesita o reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile cu 120.000 si 256.000 t/an si o colectare separata a deseurilor din ambalaje cu 78.000 t/an, 140.000 t/an si 214.000 t/an pentru 2007, 2010 si 2013.

An tinta 2010

Deseuri biodegradabile

Fluxul de deseuri din gradini si parcuri si precum si reziduurile organice este constant, de 20.000 t/an. Pentru a atinge tinta pentru 2010 cantitatea de deseuri ce va fi depusa la depozite trebuie redusa cu alte 100.000 t/an. Acest lucru poate fi realizat prin sortarea deseurilor mixte si compostarea fractiunilor organice. Acest compost este de calitate inferioara si poate fi folosit doar ca material de etansare pentru depozitul de deseuri. Pentru ca aceasta alternativa este destul de scumpa, intre 80 si 110 €/t intrata, toate alternativele posibile trebuie evaluate.

Un flux foarte important il reprezinta partea organica din deseurile menajere si cele comerciale asimilabile celor menajere, adica „deseurile alimentare”. Deseurile alimentare se estimeaza a fi aproximativ 20-30% din deseurile menjere si asimilabile acestora. Colectarea separata a acestor deseuri de cele menajere pare a fi foarte dificila, dar o parte importanta a acestui flux vine din restaurante si cantine. Colectarea acestor deseuri se practica peste tot, acestea fiind folosite pentru prepararea mancarii de animale. Aceasta cantitate poate fi rezonabila pentru Bucuresti, unde se afla multe restaurante, cantine si hoteluri.

Componenta biodegradabila a deseurilor asimilabile celor menajere au o componenta organica de aproximativ 90.000 t in 2010 (tabelul 4). Aceste deseuri provin mai ales din servicii de catering. Acest flux de deseuri, deseurile organice rurale de aproximativ 14.000 t, care sunt si acestea date ca mancare animalelor si deseurile din gradini si parcuri se ridica la mai mult de 120.000 t/an. Aceasta ar fi suficienta pentru atingerea tintei in 2010. Este nevoie de o evaluare mult mai detaliata in ceea ce priveste aceste fluxuri de deseuri pentru a restrictiona la o capacitate minima TMB.

Aceasta capacitate ar putea fi probabil intre 40-60.000 t/an.

La depozitul de deseuri de la Glina este in constructie o instalatie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130.000 t/an. Instalatia este prevazuta cu o unitate de sortare granulometrica. Fractiunea intre 40 si 80 mm, care reprezinta aproximativ 50% din materia prima este este in mare majoritate componenta organica.

50% din 130. 000 t/an: 65.000 t/an parte organica din deseurile mixte (Glina)

Deseuri din gradini

si parcuri  20.000 t/an

Deseuri alimentare provenite

din ctivitatile de catering 10.000 t/an

Din capacitati aditionale de 35.000 t/year- capacitate totala de sortare 70.000 tone/an

sortare

Suma 120.000 t/an, ceea ce corespunde tintei pentru 2010

Daca aceasta cantitate va fi compostata Regiunea 8 isi va atinge tinta pentru 2010.

Deseuri din ambalaje

Tinta pentru 2010 privind deseurile din ambalaje necesita ca aproximativ 140.000 t/an de deseuri din ambalaje sa fie reciclate. Pe baza cifrelor provenite de la asociatia producatorilor si importatorilor de ambalaje, ca si informatiile privind reciclarea metalului, PET-ului si plasticului, se poate estima ca in prezent,colectarea separata se ridica la aproximativ 70.000 t/an. Aceasta colectare separata se realizeaza in mod neoficial si este desfasurata de o serie de firme mici si mijlocii licentiate pentru reciclare.

Dupa sortare, de la depozitul de deseuri de la Glina va rezulta o cantitate de deseuri din ambalaje de aproximativ 26.000 t/an dintr-un total de aproximativ 130.000 t/an.

Exista o diferenta de 40.000 t/an care poate fi suplinita prin cresterea colectarii separate a deseurilor de ambalaje din gospodarii.

Pentru a atinge tinta din 2010 initiativele asociatiilor de proprietari trebuie sustinute si incurajate in colaborare cu sectorul privat.

Alfel, trebuie introdusa o capacitate suplimentara de sortare de aproximativ 200.000 t materie prima pentru a genera cele 40.000 t de material de la ambalaje care lipsesc.

De la statia de sortare Glina 30.000 t/an

Din colectarea separata

Existenta  70.000 t/an

Din colectarea separata

Intensificata  40.000 t/an

Suma 140.000 t/an care va satisface tinta pentru 2010

Tinta pentru 2013

Deseuri biodegradabile

Tinta pentru 2013 de 256.000 t este foarte ambigua. Aceasta cantitate este de 2 ori mai mare comparativ cu cea din 2010.

In afara fluxurilor de deseurilor ca de exemplu deseurile din gradini si parcuri si partile organice din deseurile comerciale asimilabile celor menajere, separarea deseurilor biodegradabile este legata direct de sortarea deseurilor din ambalaje din deseurile menajere mixte.

Presupunand ca se poate intensifica colectarea separata a deseurilor provenite din activitatile de catering cu 25% pana la aproximativ 45.000 t/an, iar colectarea deseurilor din gradini si parcuri este constanta, aceasta cantitate impreuna cu ceea ce se genereaza la depozitul de deseuri de la Glina vor intruni aproximativ 50% din tinta.

Daca se adauga deseurile din mediul rural, care consta in proportie de 60-70% in componente organice, inca 14.000 t pot fi luate in considerare pentru atingerea tintei.

50% din 130. 000 t/an: 65.000 t/an componenta organica a deseurilor mixte (Glina)

Deseuri din gradini si parcuri 20.000 t/year

Deseuri alimentare din catering 10.000 t/year

Deseuri din hartie  15.000 t/year

Lipsa pentru

a atinge tinta  146.000 t/year

Suma 256.000 t

Lipsa de 150.000 t poate fi depasita numai printr-o capacitate suplimentara de sortare de ~ 330.000 t materie prima, ceea ce necesita remarcabila investitie de ~ 40-50 milioane € si costuri de exploatare 40 si 60 €/t.

Constructia unui incinerator poate rezolva aceasta problema, intrucat componentele organice si ambalajele vor fi incinerate, ceea ce reprezinta o valorificare termica. Pentru aceasta este necesara o capacitate totala de 750.000 t/an, ceea ce inseamna o investitie de ~450 millioane €. Costurile finale pentru incinerare sunt de 90 si 120 €/t ceea ce reprezinta de 15 ori costul de eliminare din prezent de ~7€/t.

Deseuri din ambalaje

Pentru a atinge tinte privind deseurile de ambalaje pentru anul 2013, nici o intensificare suplimentara de 50% a colectarii separate pana la 80.000 t/an nu va fi suficienta. Este nevoie de o alta instalatie de sortare cu capacitatea celei de la Glina (130.000 t).

De la statia de sortare Glina 30.000 t/an

Din colectarea separata existenta 70.000 t/an

Din colectarea separata intensificata 80.000 t/an

A doua statie de sortare 30.000 t/an

Suma 210.000 t/an care va duce la atingerea tintei

In ceea cepriveste tinta privind biodegradabilele este necesara o capacitate de 260-300.000 t/an.

Eliminarea deseurilor

Instalatiile de eliminare a deseurilor din Regiunea 8 sunt pregatite pentru urmatorii 20-30 de ani pentru a elimina deseurile generate.

Cele 3 depozite de deseuri

  • Chiajna Rudeni ( Iridex SRL )
  • Glina ( Ecorec SRL )
  • Vidra ( Systema SRL )

se afla in continua reamenajare si se efectueaza reabilitarea zonelor vechi afectate si sunt pregatite noi zone conform Directivei UE privind depozitele de deseuri.

Respectand aceasta Directiva au construit instalatii pentru colectarea gazului si a apei, pentru protejarea apei subterane si tratarea levigatului. Noile zone de eliminare sunt protejate de bariere de protectie, coform Directivei.

In afara de asta, toate firmele au strategia proprie pentru a asigura bunul mers al afacerii in viitor. Iridex a instalat un incinerator pentru deseurile periculoase, Ecorec o statie de sortare si Systema intentioneza sa investeasca in instalatii de sortare.

Aceasta abordare va moderniza tehnologia de la depozitele de deseuri.

In plus, este necesara constructia unui depozit de deseuri pentru deseuri din constructii si demolari. Acesta va trebui sa includa un dispozitiv pentru sortare si maruntire, pentru a valorifica acest material in scopul construirii drumurilor.

Pentru urmatorii 20 de ani, este nevoie de un spatiu de eliminare, pentru aproximativ 5 millioane m³, ceea ce inseamna o suprafata de 3-4 Ha. Aceasta instalatie necesita o statie de sortare si un zdrobitor, pentru a recupera ~ 30-50% % din deseurile depuse.

Evaluarea costurilor pentru Regiunea

8.1 Fundamentarea costurilor

Costurile (cheltuielile) propuse pentru investitiile asociate serviciilor de gestionare a deseurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legatura cu experienta acumulata in cadrul proiectelor implementate in Romania, cat si cu experienta acumulata in ceea ce priveste estimarea costurile instalatiilor si al echipamentului de gestionare a deseurilor, in corelatie cu proiecte internationale.

Trebuie mentionat ca exista totusi o rezerva destul de mare in ceea ce priveste nivelul exact al costurilor asociate investitiilor propuse. In prezent, in cadrul Planului Regional de Gestiune a Deseurilor, la nivelul de analiza, nu exista inca informatie precisa cu privire la amplasamentul capacitatilor noi (depozite, statii de transfer, sortare, compostare, etc.). Din acest motiv nu este posibil sa se realizeze estimari ale costurilor in functie de conditiile amplasamentului (conditiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investitii, mai ales asupra investitiilor pentru depozitul de deseuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt si ele influentate de locatiile si amplasamentul noilor facilitati.

Un nivel mai crescut de siguranta in privinta estimarii costurilor va fi atins in faza ulterioara perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate si fiind acompaniat de schita conceptuala si detaliata a amplasamentului, cat si de caracteristicile particulare ale instalatiilor.

In etapa prezenta a procesului de planificare, costurile pentru investitii se bazeaza pe media totala a costurilor diverselor instalatii si a diferitelor tipuri de echipament.

Pentru evaluarea costurilor au fost utilizate mai multe rapoarte si studii care ofera informatii recente cu privire la sectorul gestiunii deseurilor din Romania, din care :

Memorandul de Finatare a ISPA intre UE si Romania, in pentru programele de gestionare a deseurilor din Arges, Bacau, Galati, Dambovita, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea si Teleorman;

Master planurile pentru gestionarea deseurilor elaborate in 2005-2006 pentru Bistrita Nasaud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramures si Vrancea ofera costuri unitare pentru investitii si cheltuielile de intretinere si operare (I&O) pentru un numar de activitati.

RAPORT FINAL, Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Evaluarii Costului de Mediu si al Planului de Investitii, Proiectul Phare RO 0107.15.03, realizat de Consortiul: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center, 29 September 2005.

In mod suplimentar, au fost consultate un numar de alte surse cu privire la costurile standard unitare din cadrul altor programe internationale de investitii in gestionarea deseurilor, din care:

“Costurile gestionarii municipale a deseurilor in UE”, firma consultanta fiind Eunomia, reprezentand Ecotec. Acest raport ofera informatii cu privire la evolutia preturilor gestionarii deseurilor in tarile UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de gestionare a deseurilor;

Estimarile costurilor statiilor pentru reciclare/sortare si transfer, regasite in Cadrul Economic Legislativ care promoveaza reciclarea D. Hogg si J Hummel (2002);

estimari ale costurilor pentru statii de tratare bio-mecanice (BMT) gasite in VITO (2001) Vergelijkning van Verwerkingsscenario Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek Categorie II Bedrijfsafval, Eindrapport.

Master planurile pentru Gestionarea Deseurilor elaborate pentru Bistrita Nasaud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramures si Vrancea constituie o sursa utila pentru estimarea costurilor pentru investitii. Aceasta sursa ofera avantajul de a oferi informatii recente, cu aplicabilitate locala a costurilor unitare pentru investitii si costuri de operare. Master planurile au fost recent aprobate, in vara anului 2006, iar estimarile costurilor par sa fie indeajuns de clare pentru planificarea regionala. Master planurile ofera estimatii ale costurilor bazate pe categorii de costuri unitare, pentru o serie de activitati de gestionare a deseurilor – costuri pe persoana deservita sau costuri pe tona.

La sursele de mai sus se adauga estimarile realizate de experti, privind gestionarea deseurilor, bazandu-se pe experienta lor acumulata din participarea la proiecte internationale.

Criteriul de structurare a sumelor rezultate, in functie de costurile unitare pentru Investitii, operare, intretinere sunt prezentate in Anexa 8-1.

8.2 Costurile investitiilor regionale de gestiune a deseurilor

Propunerile pentru investitiile gestionarii deseurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de investitii din cadrul fiecarei categorii majore de servicii de gestiune a deseurilor (colectare, transport, tratare etc.) este rezumata si prezentata in Anexa 8-2.

Luand ca punct de plecare programul propus pentru finantare pentru regiune si ghidurile costurilor unitare mentionate anterior, au fost estimate urmatoarele costuri pentru investitii.

Programul total se ridica la investitii de 53.5 milioane EURO distribuite intre anii 2007 si 2013.

Trebuie mentionat ca, suplimentar la ceste costuri, trebuie avute in vedere constructia de noi celule pentru depozitele existente de 1,5 milioane €/an, dupa anul 2013. De asemenea va fi nevoie si de inlocuirea containerelor de deseuri dupa anul 2013.

Tabelul . Rezumatul costurilor investitiilor pentru Regiunea 8

 Elemente componente

Comentariu

Unitati

Pretul unitar

Euro

TOTAL

(Mii €)

Colectare/transport

Containere/recipienti

Puncte de Colectare

Containere

120 litri

240 litri

1,1 m3

Echipament Colectare

Vehicule Compactoare

14 m3

Vehicule Colectare

Cu ridicator

Infrastructura

Statii de Transfer

Statii de Transfer

50000 t/an

Alte Investitii

Statie de sortare Glina *

130,000 t/an

20,48 per ton

Instalatie MBT

2 instalatii 130,000 t/an fiecare

80 per ton

Statii compost

2 statii 85 & 95 (1000) t/an

33,63 per ton

Deponii

Modernizari

(deponii existente)**

Captarea gazelor

Deponii existente (noi celule)***

Celule noi de 1 hectar pe an

Inchidere depozite vechi

28 deponii, 39.7 hectare

TOTAL COST INVESTITII

* finantarea statiei de sortare de la Glina exista deja si va functiona imediat ce va fi gata;

** recuperarea biogazului emanat pentru 3 depozite in 2010, (1 milion € fiecare);

*** alaturarea a cate un hectar de pamant/celula, pentru toate cele trei depozite de deseuri, in fiecare an din 2010 si mai departe.

8.3 Implicatiile investitiilor propuse prin prisma disponibilitatii de plata a populatiei

Gestionarea deseurilor va avea implicatii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare si programe de investitii (tinand cont de caracterul particular al instalatiilor pentru tratare/depozitare si transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate in cadrul regiunii reprezinta o functie a unui numar de factori, incluzand dar nelimitandu-se la urmatorii:

Structuri existente de cost apartinand furnizorului de servicii;

Nivelul tarifelor existente aplicat in cadrul regiunii si adaptate la costuri;

Caracteristicile deseurilor din cadrul diferitelor arii de servicii si separarea deseurilor generate/colectate in menajere si ne-menajere;

Amortizarea activelor existente si a investitiilor propuse;

Nevoia de inlocuire anuala a activelor uzate (depinde de durata de exploatare si vechimea acestora);

Structura de finantare pentru noi active si nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilitati de creditare avantajoase, intarzierea platilor);

Planuri detaliate de investitii (detalierea costurilor pe fiecare componenta de investitii, bazandu-se pe nevoia specifica de instalatii si pe costul total tinand cont de finantarea locala si internationala, neprevazute, inflatia etc.);

Costuri detaliate de operare, luand ca punct de referinta structura deja existenta a costurilor, adaptarea la impactul investitiilor propuse si schimbarile operationale/procedurale.

Se poate intampla sa apara mici fluctuatii ale tarifelor in cadrul regiunii, intrucat prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activitatile locale de colectare, pentru care costurile vor varia in functie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populatiei, frecventa de colectare, distantele de transport catre depozit etc.).

Evaluarea consecintelor particulare asupra tarifelor pentru obtinerea investitiilor necesare gestionarii deseurilor in cadrul regiunii nu se regaseste in obiectivele prezentului Plan Regional. Scopul analizei curente este sa identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliata a fezabilitatii/sustenabilitatii financiare si a consecintelor tarifare trebuiesc abordate intr-un studiu separat de fezabilitate care sa prevada evaluari tehnice detaliate ale sistemelor si amplasamentului instalatiilor precum si evaluari financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deseurilor.

In cadrul prezentului Plan Regional este posibil sa se comenteze la modul general asupra implicatiilor tarifare asupra sistemului, privit ca intreg.

8.3.1 Disponibilitatea de plata la nivel macro

Preocuparea generala fata de sistemele de gestionare a deseurilor este aceea ca acestea sa ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodarii. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicatiile particulare ale aplicarii tarifelor in cadrul regiunii deservite. Este posibil sa se realizeze o evaluare generala a disponibilitatii globale de plata, per ansamblu inainte si dupa implementarea sistemelor propuse pentru investitii.

Scopul analizei disponibilitatii de plata la acest nivel al Planului Regional este acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populatie.

Disponibilitatea de plata se refera la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare al deseurilor de a plati aceste servicii fara a pune in pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-si satisface nevoile personale. Este important sa se identifice abilitatea de plata a beneficiarilor, in cadrul evaluarii capacitatii economice de plata a serviciilor pentru gestiunea deseurilor (solvabilitatea clientului). In aceasta analiza s-a folosit un indicator al solvabilitatii pentru a aprecia daca veniturile populatiei sunt suficiente pentru a putea suporta cresterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deseurilor, fara a prejudicia in mod serios bugetul familiei. O gospodarie se considera a fi incapabila de plata serviciilor, cand ar necesita o reducere semnificativa a bugetului dedicat altor bunuri si servicii cum ar fi: hrana, locuirea, sanatatea, incalzirea.

Conform standardelor pentru gestionarea deseurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deseurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecarei gospodarii – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deseurilor nu ar trebui sa depaseasca 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodariilor (unde costurile ar trebui sa acopere intregul ciclu al serviciilor pentru deseuri – colectare, transport, sortare, tratare si eliminare). Se specifica faptul ca desi un asemenea criteriu este util in dezvoltarea strategiei de gestionare a deseurilor, in formularea politicii de tarifare trebuie sa se tina cont de faptul ca venitul multor gospodarii este sub medie. Cu privire la dificultatea financiara in care se gasesc unele gospodarii cu venituri sub medie, de a suporta aceste costuri in raport cu veniturile proprii, se impune sa se prevada masuri de protejare.

Evaluarea abilitatii globale de plata este realizata in functie de venitul mediu pe gospodarie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu in Romania si pentru regiunile importante, estimat prin studii de venit al gospodariilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichiditatile si din surse proprii in natura (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate si a bunurilor produse in gospodarie, etc.).

O prezentare a veniturilor din Regiunea 8 este realizata in urmatorul tabel.

Tabelul . Nivelul veniturilor pentru Regiunea 8 (2004)

Regiunea 8

Total
familii

Gospodarii de:

Salariati

Agricultori

Someri

Pensionari

Lei, lunar pe o persoana (ROL)

Total venit

procente

Venituri banesti din care:

Salarii brute si alt drepturi salariale

Venituri din agricultura

Venituri din activitati neagricole independente

Venituri din prestatii sociale

Venituri din proprietate

Contravaloarea veniturilor in natura obtinute de salariatii si beneficiarii de prestatii sociale

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005; Specificatii ale veniturilor , 2004

In scopul prezentei analize se presupune ca nivelul viitor al veniturilor va creste cu rata de crestere a PIB-ului in fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de crestere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Nationala pentru Prognoze si sunt prezentate in tabelul de mai jos. In tabel mai apare si faptul ca rata anuala de crestere a PIB dupa 2009 va scadea la 5%, si va ramane constanta ulterior pentru toate regiunile.

Tabelul . Evolutia PIB, modificarea % anuala

Actual

Actual

Actual

Comisia Nationala pentru Prognoza

Estimarile consultantului, 2009 & mai departe

Romania

1. NORD - EST

2. SUD - EST

3. SUD

4. SUD - VEST

5. VEST

6. NORD - VEST

7. CENTRU

8. BUCURESTI

Sursa datelor: Comisia Nationala pentru Prognoza (www.cnp.ro) si estimarile consultantului

Luand ca punct de referinta nivelul veniturilor din anul 2004 si ajustandu-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deseurilor pe fiecare regiune in parte.

Tabelul . Disponibilitatea de plata pentru servicii de gestiune a deseurilor, in Romania, EURO pe luna/pe persoana

Romania

1. NORD - EST

2. SUD - EST

3. SUD

4. SUD - VEST

5. VEST

6. NORD - VEST

7. CENTRU

8. BUCURESTI

Sursa: Anuarul Statistic roman si estimarile consultantului

Pentru Regiunea 8 abilitatea lunara de sustinere a cresterii costurilor este de 1.91 euro la 3.24 euro intre anii 2004 si 2013. Nivelurile abilitatii lunare de plata in Regiunea 8 (Bucuresti) sunt din cele mai ridicate din Romania; platile maxime lunare acceptate depasesc media nationala cu 30%.

Ar fi fost ideal sa se faca distinctie intre nivelul veniturilor si abilitatea de suport din mediul urban si rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care sa faca distinctie intre gospodariile urbane si rurale. In orice caz, Studiul Dezvoltarii Rurale in Romania (2003) sugereaza ca nivelurile veniturilor din cadrul gospodariilor sunt 85% din cele al gospodariilor din mediul urban, dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos.

Tabelul . Surse de venit in Romania (2002)

Surse de venit

Urban

Rural

Salariu si venituri personale (Euro/luna)

Salariu si venituri personale

Consumul alimentar privat, vanzarea de produse agricole & carne

Ajutorul social

Alte venituri

TOTAL

Sursa: Studiul Dezvoltarii Rurale in Romania - 2003

Cea mai importanta sursa de venit pentru gospodariile din mediul urban il reprezinta salariul si ajutorul social. Impactul alimentelor produse in mediul privat si cel al produselor agricole au un impact redus asupra venitului total al gospodariilor urbane (11% din venitul total).

In mediul rural cea mai importanta sursa de venit o reprezinta activitatile agricole intreprinse in gospodarie (in ambele sensuri cel monetar si in natura); aceste activitati insumeaza 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finantarea (28%) si ajutorul (20%).

Rezultatele Studiului Dezvoltarii Rurale pot sa fie folosite pentru o aproximare foarte generala a nivelurilor abilitatii de suport a gospodariilor rurale. In Regiunea 8, populatia rurala reprezinta 10% din totalul populatiei gospodariilor. Se poate aproxima foarte general ca nivelul abilitatii de suport pe persoana din cadrul gospodariilor rurale se situeaza de la 1.65 euro in 2004 la 2.80 euro in 2013 pe luna.

8.3.2 Nivelurile tarifelor deja existente

In obiectivele prezentului Plan nu se regaseste inventarierea sistematica a nivelurilor tarifelor pentru toti prestatorii de servicii din regiune. Oricum in tabelul de mai jos figureaza cateva exemple de tarife pentru gospodarii pentru serviciul de management al deseurilor, aplicate de cativa prestatori de servicii din Regiunea 8.

Tarifele aplicate gospodarilor in 2006 se situau intre 4.17 pana 5.99 RON pe persoana/luna (~1.19 – 1.7 euro). Acest nivel reprezinta 54%- 77% din estimarile nivelului abilitatii de plata a tarifelor de gestiune a deseurilor pentru 2006 (2.19 euro pe persoana/luna pentru gospodariile cu venit mediu).

Cu alte cuvinte, in anul 2006, cresterea tarifelor cu 0.5 euro pe persoana pe luna reprezinta un obiectiv fezabil.

Tabelul . Nivelul tarifelor pentru gestionarea deseurilor in Regiunea 8 (2006)

Numele operatorului

Tariful de colectare (inclusiv TVA)

Tariful pentru depozitarea deseurilor inclusiv TVA

Cantitatea colectata (30.06.2006)

total

Din care:

Populatia

Companii si institutii publice

Populatia

Companii si institutii publice

RON/pers/luna

RON/mc/luna

RON/mc

mc

Mc

mc

Bucuresti sector 4

Bucuresti sector 4 si 5

Bucuresti sector 1,4,5

5eur-15,2eur

Bucuresti sector 2

35.7 - depozit Ecorec  29.72 - depozit Ecosud

Bucuresti sector 3

66,64 Zona A 54,15 Zona B 45,82 Zona C

24,99- depozit Vidra  32,13-depozit Chiajna-Rudeni 33,9-depozit Glina

Bucuresti sector 6

Tarif mediu Reg. 8

Sursa: Date de la ANRSC, 2006

8.3.3 Impactul investitiilor propuse asupra tarifelor

Predictii primare a fluxurilor financiare a investitiilor in serviciul pentru gestionarea deseurilor din regiune au fost elaborate, avand in vedere cresterea incrementala a costurilor pentru investitii si impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativei tehnice definite in capitolul 7.

Trebuie specificat ca au fost considerate numai costurile incrementale ale investitiilor propuse pentru o perioada de planificare din 2006-2025, ex. impactul investitiei suplimentare si a costului de operare (crestere/descrestere) a imbunatatirilor regionale in gestionarea deseurilor. Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deseurilor in cadrul regiunii nu figureaza in analiza si se presupune a fi constante, acoperind cheltuielile curente si nevoia de inlocuire.

Predictiile fluxurilor financiare sunt prezentate in Anexa 8-2.

Analiza poate fi caracterizata dupa cum urmeaza:

A fost elaborata pe baza de numerar, ex. se presupune ca toate investitiile si costurile de operare vor fi finantate prin lichiditati, imediat ce se ivesc. Deprecierea nu va fi luata in considerare. Orice inlocuire de activ din timpul planificarii va fi considerata drept avand surse de finantare;

A fost elaborata in termeni reali; preturile din 2006 au fost ajustate pe durata planificata 2007-2013 cu calcului NPV pentru o perioada mai lunga de pana in anul 2020;

A fost considerat numai costul suplimentar generat de investitii pe perioada de planificare (cum localizarea diferitelor capacitati nu se cunoaste si nici diferite specificatii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare standard);

S-au considerat costurile de O&I pentru diferite categorii de activitati: colectare, sortare/reciclare/transfer, transport si eliminare la groapa de gunoi (costurile pentru aceste componente au la baza costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacitati;

S-a avut in vedere cantitatea de deseuri estimata a fi generata in regiune, pe durata de planificare.

Rezultatul analizei reprezinta un calcul de ansamblu al VPN (Valoarea Prezenta Neta) asociata costurilor generate de noile servicii de gestionare a deseurilor (luand in considerare atat investitiile cat si costurile O&I de-a lungul perioadei planificate).

De asemenea, sunt calculate atat valorile actualizate pe tona in perioada de planificare cat si pe persoana/luna.

Este important de subliniat faptul ca aceasta suma nu este egala cu tariful real aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o functie de mai multi factori cum ar fi conditiile locale, schemele de finantarea a investitiilor, performanta de plata a utilizatorilor (gradul de incasare a facturilor), etc.

NVP al investitiei pe persoana/luna reprezinta costul mediu total pe persoana/luna al investitiilor de-a lungul perioadei planificate. Daca presupunem ca un program de investitii este finantat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar al programului de investitii ar fi de 0,76 Euro pe persoana. Este insa foarte probabil ca acea investitie sa fie suportata de UE. Presupunand ca 70% din sprijinul financiar al UE este directionat spre investitii (costul de O&I este finantat in totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu lunar al programului de investitii ar fi de 0,64 euro pe persoana ceea ce reprezinta 65% din nivelul disponibilitatii de plata considerata.

Tabelul . Impactul mediu al programului de investiti in Regiunea 8

Rata de actualizare

VPN a investitiilor propuse (mii EURO) (investitii plus costul de intretinere si de operare)

VPN a fluxului de deseuri generate (1000 t)

VPN a fluxului de deseuri colectate (1000 t)

Impactul investitiei fara finantare UE

VPN a investitiei/t de deseuri generate (Euro)

VPN a investitiei/t deseuri colectate (Euro)

Plata suplimentara datorata investitiei pe pers/luna(Euro)

Costul suplimentar ca procent din limita disponibilitatii de plata

Tariful necesar ca % din disponibilitatea de plata pe perioada de programare

Impactul investitiei cu finantare UE *)

Gradul de cofinantare

Plata suplimentara datorata investitiei pe pers/luna cu grant al UE (EURO)

Costul suplimentar ca % din limita disponibilitatii de plata

Tariful mediu necesar ca % din limita disponibilitatii de plata pe perioada de programare

Consecintele tarifare ale investitiilor propuse se incadreaza in anumite limite posibil acceptabile in cadrul regiunii. Ar trebui subliniat faptul ca aceste calculele, de mai sus reprezinta doar costurile investitiilor propuse pe cap de locuitor si nu iau in considerare partea reala de cheltuieli alocata familiilor sau consecintele subventiilor incrucisate dintre grupurile de consumatori. In Regiunea 8, un procent de 70% din deseurile colectate este datorat gospodariilor - daca costurile ar fi distribuite proportional intre grupurile de generatori (incluzand firmele), atunci gospodariile ar trebui sa plateasca suplimentar intre 0.44 si 0.50 Euro pe persoana lunar.

Cum se poate observa din figura de mai jos, tarifele corespunzatoare investitiilor propuse raman sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri.

Figura . Disponibilitatea de plata si evolutia tarifelor de gestiune a deseurilor in Regiunea 8, in doua variante de finantare

Anexe

Anexa . Baza de date pentru costuri unitare

Nr.

Crt.

Descriere

Unit.

Investitia

Factori de influenta

Min

Mediu

Max

INVESTITII PENTRU COLECTARE SI TRANSPORT

Investitii pentru colectare in zonele urbane

Investitii pentru punctele de colectare (ingradirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

euro/pers.

Gradul de dispersare al populatiei, numarul persoanelor vizate de un punct de colectare, numarul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecventa de colectare

Investitii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; marimea depinde de numarul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursa, etc)

euro/pers.

Strategia si frecventa de colectare

Investitii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/ pers.

Strategia si frecventa de colectare, gradul de dispersare al gospodariilor, lungimea totala a strazilor de parcurs, distanta pana la punctele de destinatie (CGD sau statii de transfer)

Investitii pentru centrele marginase (ingradirea zonelor, acoperite cu asfalt sau ciment; de marime medie)

euro/ pers.

Strategia de colectare, gradul de sortare la sursa, gradul de dispersare al zonelor urbane

Investitii pentru colectare in zonele rurale

Investitii pentru punctele de colectare (ingradirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

euro/pers.

Gradul de dispersare a populatiei, numarul persoanelor vizate de un punct de colectare, numarul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecventa de colectare

Investitii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; marimea depinde de numarul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursa, etc)

Euro/ pers.

Strategia si frecventa de colectare

Investitii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/pers.

Strategia si frecventa de colectare, gradul de dispersare al gospodariilor, lungimea totala a strazilor de parcurs, distanta pana la punctele de destinatie (CGD sau statii de transfer)

Investitii pentru transport

Investitii pentru statiile de transfer (ingradirea zonelor pentru depozitare, cu rampa; vehicule se vor folosi de aceasta rampa pentru a descarca deseurile in containere mai mari, situate in apropierea rampei)

euro/ pers.

Frecventa de transfer, distanta pana la drumul principal, caracteristicile amplasamentului, distanta pana la sursa de electricitate)

Investitii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de echipamente cu capacitate mare de transport)

euro/ pers.

Frecventa de transfer, distanta de la statia de transfer la CGD, starea drumurilor

INVESTITII PENTRU CENTRUL DE GESTIONARE A DESEURILOR (CGD)

Pregatirea platformei tehnologice

Investitie pentru construirea unui drum de acces la instalatie, dimensionat pentru vehicule de colectare cu capacitate mare care merg la CGD)

euro/m2

Acces existent, topologia terenului

Investitie pentru alimentarea cu apa (conectarea la reteaua de apa)

euro/m2

Distanta pana la cea mai apropiata sursa de apa disponibila, topologia terenului

Investitie pentru sursa proprie de apa (constructia propriei retele de colectare a apei si a sistemului de alimentare cu apa)

euro/unit.

Disponibilitatea surselor de apa freatica, adancimea

Investitie pentru conectare la sistemul de canalizare (conectarea la sistemul existent de canalizare)

euro/m

Distanta pana la cea mai apropiata conexiune la canalizare/emisarul natural, topologia terenului

Investitie pentru conectarea la reteaua electrica de tensiune medie

euro/m

Distanta pana la cea mai apropiata sursa de electricitate de tensiune medie, topologia terenului

Investitie pentru punctul de transformare (construirea unui transformator pentru scaderea tensiunii)

euro/CGD

Puterea instalata a CGD

Investitie pentru tratarea mecano-biologica

Investitie pentru statia de sortare (construirea unei instalatii care sa includa un separator magnetic si un dispozitiv pentru balotare, curea transportoare, sortare automata a diferitelor reciclabilelor, etc.)

euro/t

Disponibilitatea amplasamentului, tehnologia propusa, conditii climaterice, strategia de colectare

Investitie pentru zona de compostare (construirea unei instalatii de compostare aeroba/

anaeroba si dotarea acesteia cu diferite echipamente mecanice: maruntitor, curea tarnsportatoare, etc.)

euro/t

Disponibilitatea locatiei, tehnologia propusa, conditiile climatice, strategia de colectare

Investitie pentru echipamentele de tratare macano-biologica (furnizare de diferite echipamente: incarcator pe fata, strung, etc)

euro/plant

Cantitati receptionate

Investitie in depozitul de deseuri

Investitie pentru organizarea amplasamentului (organizarea sapaturilor necesare pentru urmatorul depozit: modelare, completarea stratului de argila, diguri de protectie, etc)

euro/m3

Conditiile topografice si geotehnice, prezenta si consistenta stratului de argila, distanta pana la groapa de argila

Investitie pentru izolatie (organizarea straturilor de izolare conform normelor tehnice: stratul de drenaj, geomembrana, etc.)

euro/m2

Topologia, tipul izolatiei

Investitie pentru echipamente pentru depozit (furnizarea de diferite echipamente: buldozer, compactor, etc, pentru un flux de deseuri intrate de 350 t/zi)

euro/depozit

Cantitati receptionate

Investitie pentru tratarea levigatului (construirea unei statii de epurareare pentru levigatul provenit de la depozitul de deseuri)

euro/m2

Conditii de eliminare, optiuni tehnologice

Investitie pentru echipamentele de monitorizare (construirea de puturi de monitorizare a calitatii apei freatice in aval si amonte de depozit)

euro/depozit

Topografia depozitului si a zonei inconjuratoare, conditiile geotehnice, cerintele APM

Instalatii anexe pentru centrul de gestionare a deseurilor

Investitie pentru cantar (construirea unui punct de receptie pentru a masura cantitatile receptionate)

euro/comp. de gest.a deseurilor

Optiuni tehnologice selectate, capacitate

Investitie pentru cladirea administrativa (construirea unei cladiri ce va fi folosita de personalul administrativ si de conducere; va include si un laborator)

euro/CGD

Conditiile topografice si geotehnice, dotarea laboratorului

Investitie pentru statia de spalare (organizarea unui spatiu pentru spalarea vehiculelor care sosesc la depozit)

euro/CGD

Conditiile topografice si geotehnice, tipul de echipamente

Investitie pentru atelierul de intretinere (aceasta cladire va fi folosita si ca spatiu pentru depozitarea echipamentului de lucru)

euro/CGD

Conditiile topografice si geotehnice, tipul de echipamente

INCHIDEREA DEPOZITELOR SI GROPILOR DE GUNOI EXISTENTE

Inchiderea depozitelor existente autorizate si neconforme

euro/m2

Conditiile topografice si geotehnice, aspecte specifice de mediu

Inchiderea gropilor ilegale

euro/m3

Cantitati depozitate, gradul de dispersare al deseurilor depozitate, accesul in zona

Sursa: RAPORT FINAL , Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Evaluarii Costurilor de Mediu si al Planului de Investitii, Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consortiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005.

Anexa 8-‑ . Infrastructura regionala pentru gestionarea deseurilor in Regiunea 8

Punct de plecare

Infrastructura necesara-(estimari)

Cost aproximativ

Descriere

Infrastructura

Unitate de masura

Existent 2006

In lucru 2006

TOTAL

Depozite ce vor fi inchise

nr.

Ha

Chiajna

Depozit 1

Capacitate, 1000 t

Vidra

Depozit 2

Capacitate, 1000 t

Glina

Depozit 3

Capacitate, 1000 t

Masini pentru salubrizare stradala

nr.

Pubele 120 l

nr.

Pubele 240 l

nr.

Euro container 1 cm

nr.

Euro container 5 cm

nr.

Alte pubele

nr.

Compactoare cu 2 osii, 19 t, 12-14m³

Vehicule de colectare 1

nr.

Tractoare cu remorca

Vehicule de colectare 2

nr.

Basculanta

Vehicule de colectare 3

nr.

Container de mare capacitate

Vehicule de colectare 4

nr.

Gunoiere

nr.

Compactoare

nr.

Puncte de colectare

nr.

Statii de transfer

nr.

t/an

Manual &

Statii de sortare manuala

nr.

mecanic

t/an

Statii pentru compostare primara

nr.

t/an

Statii pentru compostare avansata

nr.

t/an

Incineratoare

nr.

t/an

Statii de tratare mecano-biologica

nr.

t/an

Biogaz emanat

Imbunatatirea depozitelor existente

nr.

Construirea de celule noi pentru 3 depozite de deseuri

nr.

1 ha/an

500.000 € per an

Calcule detaliate ale Costurilor de Investitii pot fi gasite in fisierul Excel atasat PRGD.

Anexa 8‑ . Costuri unitare in zonele rurale si urbane (€/tona)

Unitatea pentru gestionarea deseurilor

Cost unitar (€/tona)

Zona Urbana Densa

Zona Urbana

Zona Rurala

Investitie

E&I

Investitie

E&I

Investitie

E&I

Depozit de deseuri

Instalatie pentu compostare

Incinerator

Instalatie pentu sortare

Instalatie pentru sortarea primara a deseurilor din constructii si demolari (C&D)

Dispozitiv pentru tratarea mecano-biologica a combustibilului derivat din deseuri (CDD)

Statie de transfer

Transport de deseuri in canitiati mari

  • Deseuri reciclabile uscate
  • Deseuri biodegradabile
  • Reziduuri
  • Sticla
  • Deseuri din C&D

Colectarea sticlei de la locatiile pentru colectare

Colectarea deseurilor reciclabilele uscate de la locatiile pentru colectare

Colectarea deseurilor biodegradabile menajere

Colectarea deseurilor reciclabile menajere

Anexa 8‑ . COSTURILE UNITARE PENTRU INCHIDEREA DEPOZITELOR DE DESEURI (€/HA)

Inchidere in conformitate cu cerintele directivei privind depozitele de deseuri

Investitie (€/ha)

Defalcarea costurilor (pe ani)

E&I pentru depozitele inchise(€/an/ha)

Mentinerea E&I pentru (ani)

Depozit din zona urbana densa

Depozit de oras

Inchidere fara respectarea cerintelor directivei depozitele de deseuri

Investitie (€/ha)

Defalcarea costurilor pe ani

E&I (€/an/ha)

Mentinerea E&I pentru (ani)

Depozit din zona urbana densa inchis inainte de 2007

Depozit de oras inchis dupa 2007

Depozit rural

Anexa 8‑ .- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALATIILE DE COMPOSTARE (€/t)

INVESTITIE

Investitie (€)

Perioada de recuperare (ani)

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)

Costuri unitare (€/t)

Pamant

Dezvoltarea amplasamentului

Cladiri pentru procesare

Instalatii tehnice si masinarii

Echipamente mobile

Instalatii electrico-tehnice

Taxe

Pre-finantare

Investitie totala

EXPLOATARE, independent de cantitatea intrata

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)

Costuri unitare (€/t)

Cladiri pentru procesare

Instalatii tehnice si masinarii

Echipamente mobile

Instalatii electrico-tehnice

Taxe si asigurari

Gestionare

Materiale auxiliare

Nr.

€/persoana

Mana de lucru

Total

EXPLOATARE, dependenta de cantitatile intrate

Electricitate

1,650 MWh/an

€81.8/MWh

Combustibil

25 m3/an

€485.7/m3

Treatarea reziduurilor

100 Kg/t intrate

4,000 t/an

€91.5/t

Total

Total E&I

Anexa 8‑ .- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALATIE de INCINERARE (€/t)

INVESTITIE

Investitie (€)

Perioada de recuperare (ani)

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)

Costuri unitare (€/t)

Pretul pamantului

25,700

0.13

Dezvoltarea zonei

29,200

0.15

Costurile de constructie

9.28

Instalatii tehnice si masinarii

Instalatii electro-tehnice

7.29

Taxe

300,000

1.50

Pre-finantare

676,000

3.38

Investitie totala

EXPLOATARE, independent de cantitatile intrate

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/year)

Costuri unitare (€/t)

Constructie

Instalatii tehnice si masinarii

Instalatii electro-tehnice

Taxe si asigurari

Gestionare

Materiale auxiliare

n.r

€/persoana

Mana de lucru

Total

EXPLOATARE, dependenta de cantitatile intrate

Apa procesata

51,200 m3/an

€0.15/m3

7,900

Gaz

CaO

1000 ton/an

€79.2/t

Amoniac

Tratarea zgurei

334 Kg/t input

66,800 t/an

€28.1/t

Tratarea cenusei

8 Kg/t input

1,600 t/an

€255.6/t

Tratarea filtrelor de praf si altele

22 Kg/t input

4,400 t/an

€255.6/t

Total

Total E&I

Anexa 8‑ . COSTUL UNITAR PENTRU INVESTITII IN STATIII DE TRANSFER (€/TONA)

Investitie pentru statie de transfer in Judetul Teleorman

Populatia urbana ce genereaza deseuri

tone

Populatia rurala ce genereaza deseuri

tone

Cantitate totala de deseuri care trebuie transferata intr-un an

tone

Durata de viata a statiei de transfer

ani

Cantitate totala de deseuri care va fi transferata in 30 de ani

tone

Costul unitar CAPEX pentru statiile de transfer

€/tona

Anexa 8‑ . COSTUL UNITAR PENTRU TRANSPORTUL CANTITATILOR MARI DE LA STATIILE DE TRANSFER (€/TONA)

Municipal

Urban

Rural

Investment

E&I

Investment

E&I

Investment

E&I

Deseuri reciclabile uscate

Deseuri biodegradabile

Reziduuri

Sticla

Deseuri din constructii si demolari

Anexa 8‑ . IPOTEZE PENTRU CALCUL A COSTURILOR UNITARE PENTRU TRANSPORTUL CANTITATILOR MARI DE LA STATIILE DE TRANSFER (€/TONA)

Costuri de investittie (€)

Perioda de inlocuire (ani)

Sursa de informare

vehicul pentru transportul cantitatilor mari de deseuri de 30 m3

ISPA Bacau

300 zile/ani; 16 ore pe zi (2 ture)

pubele de 30 m3

ISPA Bacau

365 zile pe an

Sistem de incarcare

ISPA Bacau

Exploatare 365 zile/an; pana la 8 ore/zi

Densitatea colectata

Densitatea pentru transfer

deseuri reciclabile uscate

volumul metalului poate fi redus foarte mult, dar acesta reprezinta o mica parte a incarcaturii

deseuri biodegradabile

compactare

reziduuri

compactare

sticla

Nicio schimbare, sticla este sparta cand se face descarcarea

Masuri de Implementare

Masurile sunt legate de obiectivele specifice si de graficul tintelor. Atat tintele pentru reducererea cantitatii de deseuri biodegradabile cat si pentru reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje sunt foarte ambitioase si trebuie indeplinite intr-un interval scurt de 5 ani.

Avand in vedere ca sectorul de gestionare a deseurilor este privatizat complet, atingerea tintelor depinde de abilitatea sectorului privat de a aloca budgete pentru investitiile necesare tinand cont ca incasarile realizate de agentii de salubritate din tarife trebuie sa acopere costurile.

Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen Limita

Masuri

Responsabilitati

1. Dezvoltarea unei politici regionale

1.1. Elaborarea de reglementari specifice regionale/locale in concordanta cu politica nationala de gestionare a deseurilor si cu legislatia, pentru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic si ecologic

Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor

Cresterea eficientei implementarii legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor

Elaborarea unui ghid pentru infiintarea si dezvoltarea unei organizatii privind gestionarea deseurilor bazate pe principiile proximitatii si subsidiaritatii

Incurajarea autoritatilor locale din Bucuresti si din judetul Ilfov in elaborarea unei strategii in vederea organizarii impreuna a gestionarii deseurilor, pe lantul colectare, colectare selectiva in cooperare in ceea ce priveste colectarea, eliminarea si separarea deseurilor in colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)

Constientizarea populatiei de faptul ca gestionarea calificata a deseurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea publicului (protejarea solului, apei si apei freatice)

Cresterea importantei aplicarii legislatiei si a controlului la nivelul autoritatilor de mediu care au responsabilitati in gestionarea deseurilor

Intarirea cooperarii intre institutii in vederea aplicarii legislatiei – ARPM, Garda Nationala de Mediu si Consiliul Local

Cresterea eficientei structurilor institutionale la nivel regional/judetean/ local, printr-o definire clara a responsabilitatilor

Informarea intensiva a tuturor factorilor interesati/implicati referitor la legislatia de protectie a mediului

Cresterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Nationala de Mediu in concordanta cu responsabilitatile acestora.

Proces continuu

Proces continuu

Proces continuu

Proces continuu

Proces continuu

Cosiliul Judetean va lua decizia implementarii obiectivelor si tintelor descrise an PRGD.

Numirea unui grup delucru pentru elaborarea ghidurilor pentru implemantarea PRGD Plan

Planificarea si derularea de campanii de constientizare de catre Consiliile Locale

Pregatirea unui program pentru inspectie

Definirea responsabilitatilor in conformitate cu legislatia

Vezi 1.2.2

Pregatirea de seminarii periodice

Pregatirea planurilor de monitorizare

MMGA

ANPM

ARPM

ALPM

Consiliul Judetean

Consiliul Local

Garda de Mediu

ARPM, ALPM

Consiliile Locale/Judetene

MMGA

ARPM

ALPM

Consiliul Judetean/

Local

MMGA

Ministerele Implicate

ANPM, ARPM, ALPM

Garda de Mediu

Consiliul Judetean

. Aspecte institutionale si organizatorice

2.1 Dezvoltarea institutiilor regionale si locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale

Crearea de conditii pentru o structura institutionala mai eficienta in ceea ce piveste aspectele de management al deseurilor.

Intarirea capacitatii administrative a institutiilor guvernamentale la nivel de institutii regionale, judetene si locale cu competente si responsabilitati pentru implementarea legislatiei si controlului in domeniul gestionarii deseurilor

Proces continuu

Definirea tintelor si implementarea unei organizari eficiente si calificate

Organizzarea de training-uri la toate nivelele

MMGA, ANPM

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala

Asigurarea de personal suficient de bine instruit si care sa dispuna de logistica necesara la toate nivelele – regional, judetean, local in sectorul pulic

Proiectarea unui program de instruire pentru institutii regionale si locale in:

Domeniul administrativ

Domeniul juridic

Controlul tehnic al instalatiilor

Inregistrarea de date

Incepand cu 2007

Vezi 2.1.2

Pregatirea de cursuri pentru training:

Administratie

Probleme Juridice

Control si inspectie tehnica

Inregistrarea datelor

Raportarea datelor

Licitatii

MMGA, ANPM, ARPM, ALPM

Consiliul Judetean/Local

4. Finantarea sectorului de gestionare a deseurilor

4.1. Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare si a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor “poluatorul plateste” si a principiului subsidiaritatii

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deseurilor care sa cuprinda toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si pana la eliminare finala

Optimizarea accesarii tuturor fondurilor disponibile la nivel national si international pentru investitii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale si altele) si pregatirea unei liste de investitii prioritare adaptata nevoilor orasului Bucuresti si judetului Ilfov

Imbunatatirea gestionarii deseurilor municipale si dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care sa permita organizarea unei gestionari integrate bazata pe taxe covenabile pentru cetateni si care sa poata acoperi costurile de colectare, tratare si depozitare controlata efectuate de o maniera profesionista

Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor economico-financiare in vederea colectarii selective a bateriilor si acumulatorilor, a deseurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz.

Initierea unor grupuri de planificare formate din ARPM si Consiliile Locale din orasul Bucuresti si judetul Ilfov - in vederea implementarii unor sisteme de colectare in amestec sau de colectare selectiva adaptate tipurilor de locuinte.

Proces continuu

Proces continuu

Proces continuu

Termen limita

Numirea unui grup de lucru alcatuit din membrii ai Consiliului judetean si din sectorul privat

Organizara de seminarii privind utilizarea fondurilor si a celor de dupa aderare.

Alocarea de sponsorizari pentru

-pregatirea proiectului

- studii de fezabilitate

- co-finantare

Elaborarea unui plan de investitii care sa implementeze colectarea separata a deseurilor de ambalaje si biodegradabile si a fluxului deseurilor periculoase provenit din menaje, DEEE, matini scoase din uz

Calcularea costurilor de investitii si de operare

Alcatuirea unui grup consultativ

Consiliul Judetean/Local

Sectorul privat

Asociatii profesioniste

ANRSC

MWEM

ANPM, ARPM, ALPM

Consiliul Judetean/Local

Consiliul Judetean/Local

Sectorul privat

Asociatii profesioniste

ANRSC

MMGA

Consiliul Judetean/Local

Asociatii profesioniste

Entitati care sa dezvolte strategia pentru furnizori si importatori

Consiliul Judetean/Local

ARPM, ALPM

Sectorul privat

Constientizarea factorilor implicatt

5.1. Promovarea unor sisteme de informare, constientizare si motivare pentru toti factorii implicati

Cresterea comunicarii intre toti factorii implicati

Organizarea si supervizarea programelor de educatie si constientizare la toate nivelele.

Ghiduri scolare speciale pentru profesori si pentru informarea elevilor.

Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului si pentru constientizarea anumitor grupuri tinta ale populatiei (copii, tineri, adulti, varsta a treia) si sprijinirea campaniilor de constientizare finantate din fonduri private.

Proces continuu

Proces continuu

Proces continuu

Organizarea periodica de inalniri antre Consiliile Judetene/Locale, Agentii de Dezvoltarea regionala, , ARPM, ALPM, Garda de Mediu

Initierea de campanii de informare la nivelul intregii populatii

Initierea de campanii de informare la nivelul intregii populatii

ARPM, ALPM

Environmental Guard

Consiliul Judetean/Local

Sectorul privat

Asociatii profesioniste

Ministerul Educatiei

Fondul de Mediu

Fondul de Mediu

Consiliul Judetean/Local

Sectorul privat

Asociatii profesioniste

Ministerul Educatiei

6.Colectarea si raportarea datelor si informatiilor referitoare la gestionarea deseurilor

Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare nationala si europana.

Introducerea, la nivel regional si judetean, sistemului de inregistrare si raportare de date privind gestionarea deseurilor, furnizat de ANPM

Proces continuu

Introducerea unui system de inregistrarea si raportare oferit de ANPM. Numirea unei structuri profesioniste din cadul ARPM, ALPM care sa organizeze colectarea, analizarea si validarea datelor

ARPM, ALPM

Agenti Economici

Institutii

Consilii Locale coordonate de ANPM

7. Prevenirea generarii deseurilor

Minimizarea generarii deseurilor

Promovarea, incurajarea si implementarea principiilor de prevenire

Incurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generarii deseurilor.

Proces continuu

Pregatirea de  ghiduri pentru industrie

Pregatirea de campanii de constientizare

MMGA, ANPM

Ministerul Comertului si al Industriilor

ANPM, ARPM, ALPM

Local Councils

Asociatii profesioniste

Ministerul Educatiei

EcoRom Ambalaje

8. Sisteme eficiente de gestionare a deseurilor

8.1. Utilizarea eficienta a tuturor instalatiilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor.

Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica.

Sustinerea dezvoltarii unei piete viabile de materii prime secundare si promovarea fabricarii si utilizarii produselor fabricate din materiale reciclabile

Reducerea cantitatilor totale de deseuri eliminate printr-o buna alegere a instalatiilor de colectare si tratare.

Promovarea valorificarii materiale a 7% din deseurile menajere

Promovarea valorificarii energetice a 10% din deseurile municipale

Proces continuu

Termen limita

Termen limita

Termen limita 2020

Pregatirea informatiilor necesare pentru sectorul commercial si industrial despre materiile prime secundare

Colectarea periodica a datelor despre deseurile colectate si eliminate.

Initierea unui studio despre situatia actuala si posibilitatile viitoare de valorificarea a materialelor  in Regiunea 8

Asociatii profesioniste

Sectorul industrial

Agenti de salubritate Operatori ai depozitelor

ARPM, ALPM

Consiliul Judetean/Local

Asociatii profesioniste

Colectarea si transportul deseurilor

Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate.

9.2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport al deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si depozitare finala

Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in zonele urbane din Ilfov

Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor municipale in mediul rural

Optimizarea schemelor de colectare si transport.

Organizarea colectarii separate a deseurilor municipale periculoase si nepericuloase

Implementarea si extinderea colectarii selective in toate zonele

Colectare 100%

Termen: 2007

Colectare 100%

Termen: 2009

Proces continuu

Permanent pana in 2017

Planul local pentru colectarea deseurilor

Planul local pentru colectarea deseurilor

Planul local pentru colectarea deseurilor

Planul local pentru colectarea deseurilor

Planul local pentru colectarea deseurilor

Cosiliul

Operatori

Coordonati de ARPM

10. Tratarea deseurilor

10.1. Promovarea tratarii deseurilor

Imbunatatirea sortarii deseuri pentru

-valorificare

-eliminarea componentelor periculoase

-minimalizarea cantitatii finale eliminate de deseuri

Proces continuu

Adaptarea capacitatii de sortare la tinte si la fondurile alocate

Fondul de Mediu

Operatori

Asociatii profesioniste

Consiliul Judetean/Local

11. Deseuri bio-degradabile

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, din gradini, parcuri si piete prin colectarea selectiva

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile prin compostare fata de anul de referinta 1995 (Dupa o perioada intermediara de 4 ani, tinta va fi modificata din 2007 la 2010)

Directionarea investitiilor in statii de compostare si tratare pentru a reduce cantitatea de deseuri biodegradabile, inclusiv in tehnologii avansate daca acestea vor fi fezabile din punct de vedere economic.

Reducere la 75% pana inl 2010

Reducere la 50% pana in 2013

Reducere la 35% pana in 2016

Adaptarea capacitatii de sortare si a intensitatii de compostare a deseurilor colectate separat si alocarea fondurilor

Fondul de Mediu

Operatori

Asociatii profesioniste

Consiliul Judetean/Local

12.Deseuri de ambalaje

Reducerea cantitatii generate de deseuri de ambalaje

Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje raportate la cantitatile de amalaje introduse pe piata

Crearea si optimizarea schemelor de valorificare deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate

Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala a deseurilor

Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deseurilor de ambalaje.

Crearea de conditii necesare pentru reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune organizari a colectarii selective

Valorificare totala 34%

Reciclare totala 28% din care pe tip de material:

- 15% sticla

- 15% hartie si carton

- 15% metal

12.2.2 Valorificare totala 40%

Reciclare totala 33% din care pe tip de material:

- 15% sticla

- 60% hartie si carton

- 50% metal

12.2.3 Valorificare totala 45%

Reciclare totala 38% din care pe tip de material:

-15% sticla

- 60% hartie si carton

- 50% metal

12.2.4 Valorificare totala 48%

Reciclare totala 42% din care pe tip de material:

- 15% sticla

- 60% hartie si carton

- 50% metal

12.2.5 Valorificare totala 53%

Reciclare totala 46% din care pe tip de material:

- 15% sticla

- 60% hartie si carton

- 50% metal

-15% plastic

-15% lemn

12.2.6. Valorificare totala 57%

Reciclare totala 50% din care pe tip de material:

- 15% sticla

- 60% hartie si carton

- 50% metal

-15% plastic

-15% lemn

12.2.7 Valorificare totala 60%

Reciclare totala 55% din care pe tip de material:

- 60% sticla

- 60% hartie si carton

- 50% metal

- 22,5% plastic

-15% lemn

12.3.1 Organizarea valorificarii energetice a aproximativ 10% din deseurile de ambalaje

12.4.1 Organizare de sisteme de colectare si de valorificare materiala pentru aproximativ 50% din deseurile de ambalaje

Proces continuu

Termen :

Termen:

Termen:

Termen:

Termen:

Termen:

Termen:

Termen:

Termen:

Pregatirea de campanii de informare de catre EcoRom si Consiliul Judetean/Local

Imbunatatirea bazei de date a deseurilor de ambalaje si intensificarea validarii datelor

Proiectarea si instalarea unitatilor de colectare si sortare eficienta 

Proiectarea si instalarea unitatilor de colectare si sortare eficienta 

Proiectarea si instalarea unitatilor de colectare si sortare eficienta 

Proiectarea si instalarea unitatilor de colectare si sortare eficienta 

Proiectarea si instalarea unitatilor de colectare si sortare eficienta 

Proiectarea si instalarea unitatilor de colectare si sortare eficienta 

Studiu de fezabilitate

Proiectarea si instalarea unitatilor de colectare si sortare eficienta 

Consiliul Judetean/Local

Asociatii profesioniste

Operatori

Agenti economici

EcoRom Embalaje

ARAM

Consiliul Judetean/Local

Asociatii profesioniste

Operatori

Agenti economici

EcoRom Embalaje

ARAM

Coordonat de ANPM, ARPM

Consiliul Judetean/Local

Administrarea Fondului de Mediu

ANPM, ARPM

Consiliul Judetean/Local

Asociatii profesioniste

Operators

Economic agents

EcoRom Embalaje

ARAM

13. Deseuri din constructii si demolari

Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari

Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari in vederea valorificarii (materiale sau energetice) si/sau eliminare finala

13.1.2 Stabilirea unui inventar clar cu privire la cantitatile de deseuri din constructii si demolari si definirea tehnologiei si organizarea valorificarii

Refolosirea si reciclarea deseurilor din constructii si demolari, in cazul in care nu sunt contaminate

Refolosirea si reciclarea solului din excavatii, daca nu este contaminat

Implementarea tehnologiei pentru reciclare si valorificarea materiala a 50% din deseurilor rezultate in urma constructiei de drumuri

dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deseurilor din constructii si demolari care nu pot fi valorificate

Incepand cu 2008

Incepand cu 2008

Incepand cu 2008

Incepand cu 2008

Incepand cu 2008

Incepand cu 2008

Permanent

Organizarea controlului zonei pentru a evita eliminarea ilegala

Elaborarea unui plan local al cotrolului ti eliminarii

Studiu de fezabilitate

Studiu de fezabilitate

Studiu de fezabilitate

Studiu de fezabilitate

Studiu de fezabilitate

Industrie

Cosiliul Local

Sectorul de constructii

Operatori

Operatori ai depozitelor Indicatori

Coordonati de ANPM, ARPM

14.Deseuri voluminoase

Implementarea colectarii deseurilor voluminoase

Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deseurilor voluminoase

Stabilirea de scheme de colectare din usa in usa

Valorificarea deseurilor voluminoase colectate separat.

Incepand cu 2007

Incepand cu

Incepand cu 2007

Plan detaliat

Consilii locale

Agenti de salubritate

15. Namol de la statiile de epurarea apelor uzate

Gestionarea ecologica rationala a namolului provenit din epurarea apelor uzate

Promovarea utilizarii namolului necontaminat in agricultura

Deshidratarea si pretratarea in vederea coincinerarii in cuptoare de ciment si incineratoare.

Promovarea utilizarii namolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare a deseurilor si ca material de etansare la depozitele ecologice.

Studiu de fezabilitate condus de

Operatorii statiilor de epurare in colaborarea cu autoritatile agricole si industria cimentului

ALPM

Autoritatile locale pentru Agricultura

ALPM, Garda de Mediu Consiliile Locale

Industria cimentului

Consiliile Locale

ALPM

Sectorul civil de inginerie

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

Crearea si dezvoltarea unui sistem de colectare, valorificare si reciclare a vehiculelor scoase din uz in concordanta cu legislatia in vigoare

Proiectarea unui sistem care sa permita ultimului proprietar al masinii sa o depuna la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau platind o taxa rezonabila.

Asigurarea de 3 puncte de colectare in Bucuresti si unul in judetul Ilfov.

Extinderea refolosirii si reciclarii materialelor provenite de la VSU si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate

Valorificarea a 75% din masa vehiculelor produse inainte de 1980

Valorificarea a 85% din masa vehiculelor produse dupa 1979

Reutilizarea si reciclarea a 70% din masa vehiculelor produse inainte de 1980

Reutilizarea si reciclarea a cel putin 80% din masa vehiculelor produse dupa 01.01. 1980

Reutilizarea si valorificarea a cel putin 95% din greutatea tuturor VSU;

Reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din greutatea tuturor VSU

Proces continuu

Incepand cu Octobrie 2006

Incepand cu 2007

Incepand cu 2007

Incepand cu 2007

Incepand cu 2007

Incepand cu 2007

Incepand cu 2015

Incepand cu 2015

Plan detaliat a capacitatii necesare pentru dezasamblare, compactare si maruntire, conform legislatiei

Fondul de Mediu

Asociatia producatorilor si importatorilor

Consiliul Judetean/Local

(Filiale comerciale definite prin HG 2406/2004)

Entitati juridice responsabile

17. Echipamente electrice si electronice

Organizarea colectarii selective a deseurilor din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Stabilirea punctelor de colectare selectiva dupa cum urmeaza:

1 punct de colectare in judetul Ilfov

1 punct de colectare in fiecare sector din orasul Bucuresti

1 punct de colectare in fiecare oras cu o populatie > 20.000 locuitori

17.1.2 Organizarea colectarii selective a DEEE si a componentelor acestora, cu o tinta de cel putin:

2 kg/locuitor si an

3 kg/ locuitor si an

4 kg/ locuitor si an

Termen

Termen

Plan detaliat conform legislatiei specifice

Producatori/ Importatori

Producatori/ Importatori

Consiliul Judetean/Local

18. Deseurile periculoase din deseurile municipale

Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational.

Informarea si incurajarea cetatenilor sa separe componentele periculoase din deseurile menajere

Instalarea de puncte de colectare a deseurilor periculoase ce provin din deseurile menajere in cooperare cu operatorii de salubritate

Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru eliminarea deseurilor periculoase

Asigurarea ca noile instalatii si capacitati respecta standardele europene

Facilitarea exportului de deseuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare in capacitati externe, in conditii de siguranta

Pana in 2017

Pana in 2017

Incepand cu 2007

Incepand cu 2007

Proces continuu

Planificare locala detaliata

Consiliul Judetean Municipalitate Agenti de salubritate

19. Eliminarea deseurilor

Eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei

Sprijinirea micsorarii depozitelor necorespuzatoare si a celor care nu sunt conforme si dezvoltarii celor 3 depozite ecologice de la Glina, Vidra si Chiajna Rudeni.

Asigurarea capacitatii necesare pentru eliminarea deseurilor in conformitate cu standardele UE

Inchiderea etapizata a depozitelor de deseuri.

Incepand cu 31.12.2006

Termen

iulie 2009

Glina:

Instalarea sistemului de colectare a gazelor si tratament lichefiat

Vidra:

Instalarea sistemului de colectare a gazelor

Planuirea si organizarea detaliata a serviciilor de colectare si transport eficient al deseurilor, in conformitate cu Planul Regional.

Consiliul Judetean

Agenti de salubritate

Operatori ai depozitelor

Consiliul Judetean/Local

Agenti de salubritate

Monitorizare

Monitorizarea implementarii PRGD inseamna:

  • Definirea criteriului de monitorizare, a indicatorilor si frecventei de control
  • Compararea obiectivelor si tintelor stabilite in PRGD cu rezultatele obtinute
  • Identificarea intarzierilor sau a “pietrelor de moara” in ceea ce priveste implementarea
  • Elaborarea unui raport de verificare privind PRGD
  • Rezultatele publicarii

Tehnicile potrivite de monitorizare, insotite de feedback catre regiuni si catre centru pot influenta planurile viitoare si indeplinirea eficienta a tintelor.

Tehnicile neadecvate de monitorizare vor conduce in mod indubitabil la o directionare gresita a investitiilor si la cresterea costurilor, la toate nivelele, pentru gestionarea deseurilor.

Alegerea tehnicilor pentru monitorizare trebuie realizata cu atentie.

Pentru fiecare indicator trebuie specificata valoarea si tendinta. Tendinta reprezinta variatia indicatorului, comparativ cu anul precedent si poate fi prezentata utilizand simbolurile lui „Chernoff”, dupa cum urmeza:

J- Variatie pozitiva comparativ cu intentiile

L- Variatie negativa comparativ cu intentiile

L- Nicio variatie

Monitorizarea implementarii trebuie realizata anual, de catre autoritatile responsabile.

Indicatorii care trebuiesc monitorizati sunt indicati mai jos.

Tabelul 10.1 Schema de monitorizare

Obiective principale

Tinte

Indicatori cuantificabili

Masuri

Preconditii

Tendita

1. Dezvoltarea unei politici regionale

Proces continuu

Legislatia existenta si secundara la nivel de judet

Consiliul Judetean va lua decizii pentru a implementa obiectivele si tintele in PRGD.

Legislatia sa fie in conformitate cu legislatia UE.

J

2. Aspecte institutionale si organizatorice

Proces continuu

Schema organizatorica continand numarul, pozitia si pregatirea angajatilor

Lista domeniilor de activitate definite

Definirea sarcinilor. Elaborarea si implementarea unui model organizatoric eficient si viabil

Definirea clara a responsabilitatilor

L

3. Resurse umane

Proces continuu

Numar, durata si participantii la instruirile realizate.

Echiparea tehnica a departamentului deseuri

Organizarea de instruiri la toate nivelele

Planificarea detaliata a organizarii si instruirilor

J

4. Finantarea sectorului de gestionare a deseurilor

Proces continuu

Protocolul anual al taxelor, care sunt colectate de la locuitori, de la sectorul comercial si institutional.

Lista bugetelor alocate pentru investitii publice in sectorul de gestionare a deseurilor

Lista bugetelor alocate pentru investitii private in sectorul de gestionare a deseurilor

Alcatuirea unui grup de lucru, alcatuit din Consiliul Judetean si sectorul privat.

Organizarea de seminarii cu privire la utilizarea fondurilor, in general si dupa incheierea procesului de aderare.

Alocarea de fonduri pentru

- pregatirea proiectelor

- studii de fezabilitate

- co-finantare

Elaborarea unui plan de investitii pentru implementarea colectarii separate a ambalajelor, deseurilor biodegradabile si fluxuri specifice de deseuri ca de exemplu deseuri periculoase provenite din deseuri menajere, DEEE, vehicule scoase din uz.

Calcularea investitiilor si costurilor de exploatare

Colaborare la nivel regional

K

5. Constientizarea partilor implicate

Proces continuu

Numarul anual al intalnirilor si seminariilor

Numarul Ghidurilor elaborate

Numarul, tipul, grupurile tinta ale campaniilor de informare

Organizarea de intalniri periodice a Consiliilor Judetene/ Locale, Agentiei Regionale pentru Dezvoltare, ARPM, ALPM, Garda de Mediu

Initierea de campanii de informare a publicului la toate nivelele

Planificarea detaliata a seminariilor, ghidurilor si a campaniilor de informare

J

6. Colectarea si raportarea datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor

Proces continuu

Ghid al ANPM

Structura existenta a ARPM, ALPM

Rapoarte si evidente anuale

Introducerea sistemului de raportare si evidenta pus la dispozitie de ANPM. Definirea unei structuri organizationale in cadrul ARPM, ALPM care sa organizeze colectarea, analiza si validarea datelor

Dorinta de a imbunatati ARPM

L

7. Prevenirea generarii de deseuri

Proces continuu

Statistici privind generarea de deseuri

Elaborare de ghiduri pentru industrie

Elaborare de campanii de constientizare

Date de incredere privind deseurile

J

8. Sistem eficient de gestionare a deseurilor

8.1 Valorificarea deseurilor

8.2 Valorificarea materialelor

Valorificare termica

Proces continuu

Data limita 2010

Data limita

Statistici privind deseurile

Evinenta fluxului materialelor din colectarea separata si sortare

Statistici privind deseurile

Evidenta fluxului catre fabricile de cimet

Pregatirea informatiilor pentru sectorul comercial si industrial privind materialele prime secundare. Colectarea periodica a datelor privind deseurile colectate si eliminate.

Desfasurarea unui studiu privind situatia prezenta si posibilitati viitoare privind valorificarea deseurilor in Regiunea 8

Se va face controlul greutatii la toate punctele de sortare si livrare a materialelor.

K

9. Colectarea si transportul deseurilor

9.1 Rata de conectare de 100% in zona urbana

Rata de conectare de 60% in zona rurala

9.2 Sistem optimizat de colectare, incluzand colectarea separata si deseurile periculoase din deseurile menajere

Data limita

Data limita

Proces continuu pana in 2017

Evidenta Judetelor (ALPM)

Evidenta agentilor de salubritate

Evidenta ALPM

Evidenta agentilor de salubritate

Evidenta agentilor de salubritate

Controlat de ALPM, ARPM

Plan Local pentru colectarea deseurilor

Plan Local pentru colectarea deseurilor

Plan Local pentru colectarea deseurilor

Populatia rurala accepta taxe pentru colectarea deseurilor

Colectarea separata este acceptata de localnici si va fi sprijinita de majoritatea acestora

Schemele de colectare a deseurilor periculoase ating rate de colectare rezonabile

J

10. Tratarea deseurilor

Sortarea pentru

- Valorificare

- Eliminarea deseurilor periculose

- Minimizarea cantitatii de deseuri eliminate

Proces continuu

Raport privind

- capacitatea de sortare a deseurilor

- materiale trimise pentru valorificare

-deseuri periculoase colectate

Statistici privind colectarea deseurilor

Adaptarea capacitatii de sortare la tinte si la fondurile alocate

Investitiile pot fi finantate.

Sistemul va fi accesibil populatiei deservite

L

11. Deseuri biodegradabile

Reducere versus generare deseuri in 1995

Data limita 2010

Data limita 2013

Data limita 2016

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Adaptarea capacitatilor de sortare si compostare, colectare separata intensificata si alocarea de fonduril

Toate instalatiile sunt echipate cu cantare.

Sistemul va fi accesibil

Municipalitatea sprijina colectarea deseurilor din gradini si parcuri

Sunt alocate fonduri

L

12. Deseuri din ambalaje

Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje

Valorificare si reciclare

Valorificare totala 34%

Reciclare totala

Valorificare totala 40%

Valorificare totala 45%

Reciclare totala

Valorificare totala 48%

Reciclare totala

Valorificare totala 53%

Reciclare totala

Valorificare totala 57%

Reciclare totala

Valorificare totala 60%

Reciclare totala

Valorificare energetica de 10% a deseurilor din ambalaje

Valorificare materiala in procent de 50% a deseurilor din ambalaje

Proces continuu

Data limita 2007

Data limita

Data limita

Data limita 2010

Data limita 2011

Data limita 2012

Data limita 2013

Data limita 2022

Data limita 2013

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Pregatirea de campanii de informare, promovate si organizate de EcoRom si Consiliul Judetean/Local

Imbunatatirea bazei de date privind deseurile din ambalaje si intensificarea validarii datelor

Proiectarea si instalarea de instalatii eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Proiectarea si instalarea de instalatii eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Proiectarea si instalarea de instalatii eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Proiectarea si instalarea de instalatii eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Proiectarea si instalarea de instalatii eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Proiectarea si instalarea de instalatii eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Proiectarea si instalarea de instalatii eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Studiu de fezabilitate

Proiectarea si instalarea de instalatii eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Planificarea detaliata a desfasurarii campaniilor de informare

Echipament de cantarire instalat la toate instalatiile

Operatorii beneficiaza de sfaturi clare pentru inregistrarea datelor

ALPM si ARPM sunt echipate cu un sistem autorizat de inregistrare

Personal suficient, instruit corespunzator

Sunt disponibile fonduri suficiente pentru intalarea tuturor instalatiilor

Populatia este de acord sa sprijine colectarea separata

K

13. Deseuri din constructii si demolari

Stabilirea unui inventar

Colectare

Separarea pe fractii

-Pentru valorificare si depozitare

-Pentru refolosire si reciclare

Valorificare de 50% a deseurilor provenite din constructia drumurilor

Dezvoltarea tehnologiei de depozitare

Incepand din 2008

Rezultatul studiului

Evidente privind operatorii de colectare, tratare si depozitare a deseurilor

validate ALPM, ARPM

Organizarea controlului zonei pentru a evita depozitarea ilegala

Elaborarea unui Plan Local pentru controlul si depozitarea deseurilor

Studiu de fezabilitate

Studiu de fezabilitate

Studiu de fezabilitate

Studiu de fezabilitate

Pregatirea informatiilor de catre organizatiile de informare a publicului, comenzi, taxe si control clar insotite de amenzi si penalitati.

Fondurile sunt alocate pentru zona de depozitare, sortare si maruntire

L

14. Deseuri voluminoase

Colectarea separata prin

-Puncte de colectare

-Din usa in usa

Valorificarea

Incepand din 2007

Evidente ale operatorilor, validate de catre ALPM, ARPM

Plan detaliat

Publicul este informat si pregatit sa accepte schema de colectare

Sunt alocate fonduri pentru echipamentul tehnic.

Sunt identificate punctele de colectare

Costurile trebuie acoperite din taxa de colectare a deseurilor menajere

J

15. Namol provenit din epurarea apelor uzate municipale

(SE)

Utilizarea in agricultura

Incinerarea in cuptoare de ciment

Utilizare ca material de etansare

Nicio tinta

Nicio tinta

Nicio tinta

Evidente a MMGA, validate ALPM, ARPM

Studii de fezabilitate efectuate de statiile de epurare in colaborare cu autoritatile din agricultura si industria cimentului

Se construieste o statie de epurare mecano-biologica pentru Bucuresti si Regiune

J

16. Vehicule scose din uz

Dezvoltarea sistemului de taxe

Selectarea numarului si locatiei punctelor de colectare

Cresterea treptata a

reciclarii si valorificarii

Refolosirea finala si capacitatea de reciclare

Proces continuu

Incepand din October 2006

Incepand din 2007

Incepand din 2015

Evidente care demonstreza rata de acceptare

Evidente privind punctele de colectare si unitati de dezmembrare, validate de ALPM, ARPM

Planuirea detaliata a capacitatii necesare de dezmembrare, compactare, maruntire in conformitate cu legislatia.

Stabilirea unui cost care sa acopere taxa

Planuirea detaliata a capacitatii necesare de dezmembrare, compactare, maruntire, in conformitate cu legislatia.

Taxa privind vehiculele scoase din uz este acceptata de proprietari

J

17. Echipamente

electrice si electronice

Punctele de colectare pentru Bucuresti si Ilfov

Colectarea selectiva

2kg/inh. x an

3kg/inh. x an

4kg/inh. x an

Proces continuu

Proces continu

Data limita 31.12. 2005

Data limita 31.12.2006

Data limita 31.12.2006

Descrierea produsului industriei

Descrierea produsului industriei

Rezultatele controalelor Institutelor

Evidente privind operatorii

Evidente privind operatorii,

validate de ALPM, ARPM

Planificare detaliata a capacitatilor de dezmembrare si separare

Industria sa accepte reproiectarea produselor

Legislatia este aplicata pentru a restrictiona componentele periculoase din produsele autohtone si importate

Acceptarea DEEE este lipsita de taxe pentru urmatorii 5 ani

Finantarea este stabilita ca o parte din taxa pentru colectarea deseurilor menajere

K

18. Deseuri periculoase parte din deseurile municipale

Implementarea serviciilor de colectare si transport

Eliminare in siguranta

Pana in 2017

Incepand din 2007

Evidente privind operatorii,

validate de ALPM, ARPM

Planificare locala detaliata

Publicul este constient de problema deseurilor periculoase si accepta schema de colectare

Finantarea este stabilita ca o parte din taxa pentru colectarea deseurilor menajere

K

19. Eliminarea deseurilor

Dezvoltarea continua a depozitelor de deseuri de la Glina, Vidra si Iridex

Reabilitarea depozitelor de deseuri inchise

Inchiderea tuturor gropilor necontrolate de deseuri

Proces continuu

Incepand din 31.12.2006

Data limita iulie 2009

Evidente privind exploatarea referitoare la

- levigatul colectat si tratat

- compozitia apei subterane

- controlul calitatii sistemului de indiguire

Glina:

Instalarea sistemului de colectare a gazului si tratarea levigatului

Vidra:

Instalarea sistemului de colectare a gazului

Planificarea detaliata a serviciilor organizate pentru un sistem de colectare si transport al deseruilor in concordanta cu planul regional.

Toate investitiile si costurile de functionare trebuie acoperite din taxa de depozitare

Exploatare imbunatatita a depozitului cu straturi subtiri si rate de compactare rezonabile.

J



Aceste planuri au fost realizate in cadrul Asistentei Tehnice pentru pregatirea proiectului din domeniul deseurilor, Romania Europeaid/119085/D/SV/ROMANIA de catre Royal Haskoning/ERM si consortiul I Group.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.