Protectia juridica a fondului forestier

PROTECTIA JURIDICA A FONDULUI FORESTIER

Aspecte legate de necesitatea protectiei padurilor. Notiunea de padure si fond forestier

Padurile reprezinta cel mai important stalp de rezistenta al sistemului ecologic, avand o importanta existentiala in viata oricarui popor, ca factor de geneza, conservare si dezvoltare a fiintei nationale.

Binefacerile padurii asupra mediului sunt rezultatul unor functii deosebit de importante pentru desfasurarea normala a activitatii social-economice. Padurile sunt esentiale pentru dezvoltarea economica si pentru subventionarea tuturor formelor de viata (umana, animala, vegetala), avand un rol important ca surse de bunuri si de servicii.

Functiile multiple (ecologice, sociale si economice) ale padurii presupun instituirea si existenta unor mijloace de protectie adecvate ale acesteia. In acest sens, se pot stabili urmatoarele teze cu privire la rolul padurii:

a)     padurea asigura continuitatea poporului roman in spatiul sau geografic;

b)     padurea contribuie la sanatatea fizica si spirituala a omului;

c)     padurea mentine o atmosfera sanatoasa;

d)     padurea determina atenuarea hazardului climatic;

e)     padurea contribuie la conservarea solului prin ecosistemele forestiere;

f)      padurea are rol de reglare a sistemelor ambientale si de conservare a biodiversitatii;

g)     padurea contribuie la dezvoltarea economica a tarii, prin functia economica pe care o indeplineste;

h)     padurile sunt bunuri regenerabile.

Pentru realizarea functiilor padurii este necesar un ansamblu de mijloace de protectie care sa armonizeze sfera intereselor economice, sociale si ecologice. Un rol important in cadrul mijloacelor de protectie a fondului forestier il ocupa categoria instrumentelor juridice.

In acest sens, tara noastra a ratificat mai multe acte normative internationale care stabilesc principii si orientari de conservare si protejare a padurilor si de gestionare durabila a acestora, si a adoptat pe plan intern numeroase legi si alte acte normative.

Abordarea notiunilor de "padure" si "fond forestier", a caracteristicilor acestora, presupune definitia lor, precum si stabilirea semnificatiilor si implicatiilor de natura juridica si legislativa a acestuia.

Fondul forestier national este constituit din totalitatea fondurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor ce servesc nevoilor de cultura, de productie sau administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.[1]

2. Clasificarea mijloacelor de protectie juridica a padurilor. Prezentare

Mijloacele juridice de protectie a padurilor se clasifica dupa urmatoarele criterii:

a)     in functie de scopul urmarit prin instiuirea mijloacelor juridice, acestea pot fi:

mijloace juridice de protectie cantitativa a padurilor;

mijloace juridice de protectie calitativa a padurilor.

b)     in functie de natura normei juridice ce serveste protectiei padurii, mijloacele pot fi:

mijloace juridice de drept constitutional;

mijloace juridice de drept administrativ;

mijloace juridice de drept penal;

mijloace juridice de dreptul muncii;

c)     dupa forma prorietatii padurii careia ii serveste, mijloacele pot fi:

mijloace juridice cu caracter general;

mijloace juridice specifice proprietatii publice;

mijloace juridice specifice proprietatii private;

d)     in raport cu functiile pe care le indeplinesc padurile, mijloacele se pot clasifica in:

mijloace juridice ce servesc protectiei padurilor cu functii speciale de protectie;

mijloace juridice ce servesc protectiei padurilor cu functii mixte;

mijloace juridice destinate protectiei padurilor, in general.

e)     in functie de caracterul mijloacelor ce realizeaza protectia juridica, distingem:

mijloace juridice cu caracter reparator - represiv;

mijloace juridice cu caracter preventiv.

f)      din analiza scopului concret si domeniului vizat prin reglementare, mijloacele cu privire la protectia fondului forestier si deci a padurilor, pot fi:

mijloace de protectie impotriva taierilor irationale;

mijloace de protectie impotriva poluarii;

mijloace de protectie impotriva bolilor si daunatorilor;

mijloace de protectie a fondului cinegetic si piscicol.

Indiferent de mijloacele prin care se realizeaza protectia padurilor, acestea trebuie sa garanteze ocrotirea mediului inconjurator si mentinerea echilibrului ecologic. Legislatia romaneasca ofera garantii multiple care sa constituie un scut juridic pentru existenta si dezvoltarea padurii. Cadrul legal general al ocrotirii si dezvoltarii padurilor il constituie Codul silvic prin Legea nr.26/1996, precum si legislatia aferenta.[2]