Protectia mediului si strategia dezvoltarii durabile

Protectia mediului Si strategia dezvoltarii durabile

Legatura dintre dezvoltarea economica si problemele ecologice este definitorie in determinarea posibilitatilor de actiune pentru protectia mediului[1].

Strategia nationala a dezvoltarii este un atribut al suveranitatii si independentei statului, care trebuie sa tina seama de conditiile sale specifice, de resursele si capacitatile sale.

Folosit curent, in contextul general al dezvoltarii, termenul de „strategie” desemneaza preocuparile stiintei economice de a defini liniile generale pe termen lung de dezvoltare, metodele si formele cele mai eficiente pentru atingerea obiectivelor acesteia[2].

Problemele dezvoltarii si ale cresterii economice nu pot fi separate de cele ecologice. Economia si ecologia se intrepatrund tot mai mult - local, regional, national si global intr-o retea de cauze si efecte.

Relatia dezvoltare - mediu, este o relatie intre prezent si viitor. Dezvoltarea urmareste satisfacerea nevoilor generatiilor prezente, protectia mediului fiind o investitie pentru generatiile viitoare.

La nivel global, preocuparea pentru calitatea si protectia mediului inconjurator a fost pusa in discutie in anul 1972 la prima Conferinta Mondiala a Natiunilor Unite pe aceasta tema. Dezbaterile s-au concretizat intr-o declaratie comuna si o serie de recomandari adresate tarilor membre O.N.U. Ulterior, s-a trecut la Programul Natiunilor Unite pentru Mediu si s-au elaborat proiecte avand ca obiective majore supravegherea gradului de poluare a oceanului planetar, degradarea solului, defrisarea padurilor s.a., precum si studii interdisciplinare care au evidentiat riscurile degradarii ireversibile a mediului si necesitatea corelarii cresterii economice cu protectia mediului inconjurator.

In conditiile adancirii crizei ecologice, protectia si imbunatatirea conditiilor de mediu au devenit pentru umanitate un obiectiv primordial, a carui realizare presupune nu numai eforturi materiale si organizatorice nationale si internationale, ci si dezvoltarea unei conceptii stiintifice fundamentale in privinta acestei noi atitudini fata de mediu.

Asa cum s-a aratat, o astfel de conceptie trebuie sa aiba in vedere reconcilierea omului cu natura si cu sine insusi. „Protectia mediului natural reprezinta protectia omului si a dezvoltarii sale, iar protectia omului - protectia tuturor factorilor de mediu”.

Protectia mediului urmareste ferirea de influentele negative a mediului natural si antropic, prin descoperirea cauzelor si eliminarea acestora, atenuarea efectelor poluarii si daca este posibil, chiar eliminarea totala a acestora spre binele intregii umanitati. Scopul protectiei mediului este in ultima instanta, ocrotirea omului.

Pornind de Ia adevarul de necontestat ca stabilirea echilibrului ecologic si protectia diferitelor elemente ale mediului nu se pot realiza prin functionarea spontana a diferitilor factori naturali, interventia omului trebuie sa aiba loc printr-o activitate complexa, rationala si stiintific fundamentata, avand ca scop prevenirea si combaterea poluarii, refacerea mediului deteriorat si imbunatatirea calitatii acestuia.

Protectia mediului corespunde dorintelor si intereselor vitale ale intregii lumi si constituie o indatorire pentru toate guvernele.

Interesul general s-a substituit intereselor particulare, conferind intregului sistem juridic o dimensiune noua. Aparute primele, masurile de conservare si protectie au fost si sunt completate de sisteme care favorizeaza o utilizare rationala a resurselor naturale ale mediului in general.

Protectia mediului este plasata astazi in fruntea listei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Functia de protectie a mediului s-a consolidat cu aparitia dreptului la dezvoltare si la crestere economica.

De peste 30 de ani, incepand cu Conferinta asupra mediului de la Stockholm, omenirea a inceput sa recunoasca faptul ca problemele mediului inconjurator sunt inseparabile de cele ale bunastarii si de procesele economice in general. In acest sens, Comisia Mondiala asupra Mediului si Dezvoltarii de pe langa O.N.U. a finalizat o serie de recomandari, una dintre acestea referindu-se la implementarea conceptului de „dezvoltare durabila”. De altfel, conceptul de dezvoltare durabila a fost recomandat de Adunarea Generala a O.N.U., prin Rezolutia nr. 42/1987, ca principiu director al strategiilor si politicilor nationale in domeniul evolutiei economice si protectiei mediului[3].

Conceptul de dezvoltare durabila a fost definit ca fiind acel tip de dezvoltare economica care asigura satisfacerea necesitatilor prezente fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile cerinte.

Obiectul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un spatiu al interactiunii dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic intr-un proces dinamic si flexibil de functionare.

O conditie importanta pentru realizarea obiectivelor dezvoltarii durabile este simultaneitatea progresului in toate cele patru dimensiuni. In acest scop, politicile economice, politica mediului, a investitiilor, a cercetarii-dezvoltarii, politica fortei de munca, a invatamantului, sanatatii sunt desemnate sa-si coreleze obiectivele si actiunile conform acestor prioritati. In prezent, in aproape toate tarile industrializate se manifesta tendinta de a integra aceste politici intr-o ordine prioritara a obiectivelor.

Principiile strategiei protectiei mediului[4] sunt:

- conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;

- dezvoltarea durabila;

- evitarea poluarii prin masuri preventive;

- conservarea biodiversitatii;

- conservarea mostenirii, a valorilor culturale si istorice;

- cine „polueaza plateste”;

- stimularea activitatilor de redresare a mediului.

Criteriile de stabilire a prioritatilor privind obiectivele protectiei mediului sunt:

mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea ce corespunde primului principiu al strategiei protectiei mediului;

mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, acesta corespunde principiului dezvoltarii durabile;

apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor;

raportul maxim beneficiu - cost;

racordarea la prevederile conventiilor internationale si la programele internationale privind protectia mediului;

pregatirea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Strategia protectiei mediului se aplica si se actualizeaza prin Programul National de Actiune pentru Protectia Mediului, care constituie concretizarea Strategiei in Romania.