SCHIMBARI CLIMATICE

1. Cadru general

Schimbarile climatice sunt schimbari de climat ce sunt atribuite direct sau indirect unei activitati omenesti care altereaza compozitia atmosferei la nivel global si care se adauga variabilitatii naturale a climatului observat in cursul unor perioade comparabile.

Sistemul climatic este un ansamblu care inglobeaza atmosfera, hidrosfera, biosfera si geosfera, precum si interactiunile lor.

Gazele cu efect de sera ( GES ) sunt constituenti gazosi ai atmosferei, atat naturali cat si antropici, care absorb si remit radiatia infrarosie, si anume: bioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄), oxidul azotos (N₂O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC) si hexafluorura de sulf (SF₆).

Emisiile reprezinta eliberarea in atmosfera de GES, sau de precursori ai unor asemenea gaze, dintr-o anumita zona si in cursul unei perioade date.

In judetul Arad cel mai mare poluator din punct de vedere al emisiilor de GES este centrala electrotermica CET Arad.

2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera

Protocolul de la Kyoto nominalizeaza urmatoarele gaze cu efect de sera: dioxid de carbon (CO₂), metan (CH₄), oxid azotos (N₂O), hidroflorocarburi (HFC₆), perflorocarburi (PFC₆) si hexafluorura de sulf. Prin acelasi Protocol se nominalizeaza si urmatoarele sectoare care produc astfel de emisii: energie, procese industriale (produse minerale, industria chimica, productia metalelor), utilizarea solventilor; agricultura (fermentatie, arderea reziduurilor agricole, gestionarea ingrasamintelor naturale, cultivarea orezului); deseuri (depozitare pe sol, ape uzate, incinerare).

La nivelul judetului Arad s-au identificat sectoarele care produc emisii de gaze cu efect de sera si in baza Ordinului nr.524/06.05.2000, privind instructiunile de calcul al emisiilor, s-au stabilit cantitatile de poluanti (tabelul 2.1.)

Tabelul 2.1.

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera in anul 2008

t/an

Ponderea cea mai mare in emisiile de gaze cu efect de sera o au: arderea combustibililor pentru producerea de energie in instalatiile de ardere neindustriale (sursele areale), arderile din industria energetica, transportul rutier dar si tratarea si depozitarea deseurilor.

In figura 2.2. sunt prezentate principalele surse de emisii de CO2.

Fig. 2.1.

Fig. 2.2.

In "Anchetele statistice de mediu" evaluarea emisiilor de gaze cu efect de sera (dioxid de carbon, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf) exprimate in echivalent CO₂ este realizata prin procedee de estimare bazate pe factori de emisie si date statistice privind sursele de emisie.

Indicatorul 1. Emisii totale de gaze cu efect de sera, arata tendintele emisiilor antropogene, exprimate in echivalent CO₂, transformare realizata pe baza coeficientilor de incalzire globala (GWP). Acesti coeficienti se refera la capacitatea diverselor gaze de a contribui la incalzirea globala intr-un interval de timp de 100 ani. Coeficientii de incalzire globala, pe baza carora s-au calculat emisiile totale de gaze cu efect de sera, sunt urmatorii: dioxid de carbon = 1, metan = 21, protoxid de azot = 310.

Tabelul 2.2.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera

mii tone CO₂ Eq

In urma calculelor efectuate s-au obtinut datele evidentiate in tabelul 2.2 si graficul din figura 2. in intervalul anilor 2003 - 2008.

Fig. 2.

Analizand tabelul si graficul prezentat se constata faptul ca dupa o crestere din perioada anilor 2003-2004 urmeaza o scadere a emisiilor totale de aceste gaze cu efect de sera. Valoarea inregistrata in anul 2007 este nesemnificativa intrucat nu reprezinta influenta traficului la emisii de gaze cu efect de sera. In anul 2008, valoarea emisiilor de gaze calculate in echivalent de CO₂ sunt usor mai ridicate decat in anii precedenti (cu 5,7% mai mult decat in anul 2006).

Un alt indicator de dezvoltare durabila este indicatorul Emisii totale de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor, care se regaseste in "Anchetele statistice de mediu". Acest indicator reprezinta raportul dintre emisiile totale de gaze cu efect de sera, exprimate in echivalent CO₂ si populatia totala (a judetului Arad), care este evidentiat in tabelul 2. si graficul din figura 2.4.

Tabelul 2.

Emisii anuale de gaze cu efect de sera

tone/cap locuitor

Fig. 2.4.

Analizand tabelul si graficul prezentate se constata o scadere continua a acestui indicator, din anul 2004 catre 2007. In anul 2008 valoarea este mai ridicata decat in 2006 cu 5,42% (comparatia cu anul 2007 nu se poate face intrucat in anul 2007 nu este prinsa influenta traficului in valoarea emisiilor de gaze).

Emisii anuale de dioxid de carbon

Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit in mod hotarator la evolutia vietii pe Pamant. Moleculele de dioxid de carbon blocheaza radiatiile calorice provenite de la soare. Numai mentinerea relativ constanta a unei cantitati de dioxid de carbon asigura conditii optime pentru dezvoltarea vietii.

Dioxidul de carbon si vaporii de apa din atmosfera absorb cea mai mare parte a radiatiilor infrarosii. Radiatia solara ce reuseste sa ajunga la suprafata terestra (aproximativ o treime) este reflectata din nou in spatiu, restul fiind absorbita. Aceasta din urma genereaza, atunci cand solul se raceste, formarea de radiatii infrarosii sau caldura, care sunt retrimise in atmosfera, unde sunt retinute de moleculele de dioxid de carbon, care se comporta ca un filtru oprind radiatiile la intoarcere in spatiu.

Poluarea aerului se datoreaza in mare proportie dioxidului de carbon. Se stie ca, in linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de carbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon.

Emisiile de dioxid de carbon, in anul 2008, au inregistrat o cantitate de 2.285,6 mii tone, mai scazuta cu 4,9 % fata de anul 2006 (tabel 1 si graficul din figura 1.). Anul 2007 nu se poate lua in calcul deoarece in calculul emisiilor nu a fost inclusa ponderea traficului rutier in valoarea acestor emisii.

Tabelul 1.

Evolutia emisiilor totale de CO₂

mii t/an

Fig.1.

Emisii anuale de metan (CH₄)

Emisiile de metan intervin in generarea efectului de sera. Acestea provin din:

v    arderea combustibililor;

v    descompunerea vegetala;

v    arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor - bovine );

v    materiale organice in descompunere (produse alimentare in depozite);

v    transportul si distributia gazelor - cu 272,3% mai ridicate decat in anul 2006.

Remarcam faptul ca in 2006 datele primite de la SC Distrigaz nu au fost complete, motiv pentru care se inregistreaza aceasta crestere mare din anul 2007.

Fata de anul precedent, emisiile totale de metan au inregistrat o scadere cu 1,5% si sunt prezentate comparativ cu anii anteriori, (in tabelul 4.1. si graficul din figura 4.1.) dupa cum urmeaza:

Tabelul 4.1.

Evolutia emisiilor de CH₄

t/an

Fig.4.1.

Diminuarea emisiilor de CH₄ ar trebui sa se realizeze prin:

reducerea emisiilor fugitive de CH₄ din industria gazelor naturale prin:

v    imbunatatirea tehnologiei de exploatare;

v    reabilitarea retelei de transport si distributie a gazelor;

un mai bun management al deseurilor prin :

v    igienizarea statiilor de depozitare;

v    diminuarea cantitatilor de deseuri organice depozitate;

imbunatatirea tehnologiilor de crestere a animalelor prin:

v    imbunatatirea calitatii nutretului;

v    cresterea performantelor animaliere.

Emisiile anuale de protoxid de azot (N₂O)

Protoxidul de azot din atmosfera provine in proportie foarte mare din arderea combustibililor fosili si din transportul rutier. Chiar si agricultura contribuie substantial la poluarea atmosferica mai ales prin consumul sporit de ingrasaminte cu azot.

Fata de anul 2006, s-a semnalat o crestere a emisiilor de protoxid de azot. Cresterea din anul 2008 fata de anul precedent se datoreaza cantitatilor de ingrasaminte mai mari folosite in agricultura.

Tabelul 5.1.

Evolutia emisiilor de N₂O

t/an

Fig. 5.1.

Diminuarea emisiilor de N₂O ar trebui sa se faca pe seama:

aplicarii de tehnologii imbunatatite de tratament al solurilor cu ingrasaminte pe baza de azot;

masurilor de diminuare a emisiilor in ecosistemele de paduri, cum ar fi:

v    extinderea ariilor de padure,

v    imbunatatirea speciilor si formelor de copaci,

v    realizarea intregului volum de protectie a lemnului.

Diferentele semnificative ale valorilor emisiilor calculate (la toate gazele considerate) in anul 2003 si 2004 fata de 1999-2002, apar datorita extinderii calculului emisiilor la sursele areale de emisii (utilizarea combustibililor in gospodariile populatiei), agricultura, alte surse, aeroporturi.

6. Actiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto

Conventia Natiunilor Unite privind schimbarile climatice ratificata prin legea nr. 24/1994 a luat in considerare urmatoarele aspecte:

schimbarile climatice ale planetei si efectele lor nefaste sunt un motiv de ingrijorare pentru omenire;

activitatea umana a facut sa creasca sensibil concentratia gazelor cu efect de sera, care dau o incalzire suplimentara a planetei pe care risca sa o suporte ecosistemele naturale si omenirea;

cea mai mare cantitate de gaze cu efect de sera este generata de tarile dezvoltate;

in tarile in curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar in continua crestere ca urmare a satisfacerilor nevoilor sociale si de dezvoltare.

Conventia a stipulat urmatoarele principii:

principiul precautiei in luarea deciziei si cel al prevenirii;

echitatea intre generatii;

atentie deosebita acordata tarilor in curs de dezvoltare;

partile au dreptul la dezvoltare durabila, deoarece dezvoltarea economica este indispensabila pentru adoptarea unor masuri;

crearea unui sistem economic international deschis astfel incat tarile in curs de dezvoltare sa beneficieze de dezvoltarea durabila.

In decembrie 1997, la Kyoto, in Japonia, 161 tari au finalizat un acord denumit « Protocolul de la Kyoto », care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera.

Prin Legea nr. 3/2001, Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto, privind Conventia - Cadru a Natiunilor Unite referitoare la schimbarile climatice.

Efectele schimbarilor climatice au fost observate si in Romania in ultimii ani.

Gazele cu efect de sera cuprinse in « Protocolul de la Kyoto » sunt:

v    bioxidul de carbon - CO₂;

v    metanul - CH₄;

v    oxid azotos - N₂O;

v    hidrofluorocarburi - HFC;

v    perfluorocarburi - PFC;

v    hexafluorura de sulf-SF_6.

6.2 Participarea Romaniei la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera

Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel judetean permite evaluarea la nivel national si constituie un instrument util in luarea deciziilor care sa contribuie la reducerea emisiilor.

Incepand cu anul 2000, in conformitate cu ordinul MAPPM nr.524/2000, s-a demarat, in cadrul agentiilor de protectie a mediului, inventarierea surselor de poluare care genereaza gaze cu efect de sera, analizarea acestor surse, calculul emisiilor si luarea de masuri pentru limitarea emisiilor. Datele care evidentiaza cantitatile de emisii de gaze in atmosferǎ au fost determinate pe baza unor modele si calcule de estimare prezentate in "Atmospheric Emission Inventory Guidebook - 2000", ultimul ghid CORINAIR   apǎrut.

Consecinta cea mai cunoscuta a poluarii atmosferice este efectul de sera, care reprezinta un pericol grav pentru viitorul apropiat al omenirii. In unele zone poluate, s-au constatat modificari ale factorilor climatici, in functie de natura, nivelul si durata perioadelor de poluare. Cresterea procentului de dioxid de carbon din atmosfera, de exemplu, ar conduce la ridicarea temperaturii mai ales la suprafata solului. In prezent, acest fenomen se pare ca este compensat de o racire produsa pe de o parte de reflectarea in spatiu a razelor solare de catre praful din atmosfera, iar pe de alta parte prin retinerea unei cantitati din radiatia solara de catre elementele poluante din atmosfera. Aceste fenomene determina o scadere a temperaturii aerului, dar mai ales a solului.

In acelasi timp, diversi poluanti atmosferici, in special aerosolii, constituie nuclee de condensare pentru vaporii de apa din aer, care maresc nebulozitatea atmosferica, favorizeaza formarea cetii si cresc frecventa precipitatiilor.

Cunoasterea emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul judetului reprezinta un element important in definirea impactului dezvoltarii socio-economice asupra mediului.

Pentru implementarea Directivei 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera din cadrul Comunitatii, transpusa prin Hotararea de Guvern nr.780/2006 privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, una din obligatii o reprezinta autorizarea instalatiilor ce intra sub incidenta prevederilor acestei hotarari, pana la sfarsitul anului 2006.

La nivelul judetului Arad au fost identificate si autorizate instalatiile ce intra sub incidenta HG 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. Acestea sunt : SC CET Arad - Lignit si SC CET Arad - Hidrocarburi.

Pentru anul 2007 au fost alocate un numar de 666.562 de certificate verzi defalcate astfel:

o      622.258 pentru SC CET Arad - Lignit,

o      44.304 pentru SC CET Arad - Hidrocarburi.

Pentru perioada 2008 - 2012 au fost alocate 177.080 de certificate alocate astfel:

o      2.987.245 pentru SC CET Arad - Lignit,

o      189.835 pentru SC CET Arad - Hidrocarburi.