Organizarea si desfasurarea alegerilor

Organizarea si desfasurarea alegerilor

1. Stabilirea datei alegerilor. Autoritatile eligibile din Romania au de exercitat un mandat care poate fi de 4 ani, ca regula, sau de 5 ani pentru Presedintele Romaniei potrivit modificarilor aduse Constitutiei prin legea de revizuire din 2003. De asemenea, exista reguli care stabilesc care este termenul maxim in care trebuie organizate alegeri dupa expirarea mandatului. Acesta este de 3 luni in cazul Parlamentului. Stabilirea datei alegerilor intra in competenta Guvernului, dar ea poate fi stabilita si prin lege cu cel mult 60 de zile inaintea zilei votarii pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui, poate fi redusa la 30 de zile.

2. Stabilirea numarului, delimitarea si numerotarea circumscriptiilor electorale

In sistemul juridic romanesc organizarea alegerilor si desemnarea membrilor Parlamentului sau a alesilor locali se face pe criteriul teritorial. Astfel, pentru alegerile parlamentare si prezidentiale, judetele si municipiul Bucuresti se constituie in circumscriptii electorale, iar pentru alegerile locale fiecare comuna, oras sau judet se constituie in circumscriptie electorala. Asa cum am aratat, in tarile in care sistemul electoral este bazat pe scrutin uninominal si numarul de circumscriptii electorale este mai mare, in functie de numarul de viitori alesi parlamentari sau locali pe principiul locul si circumscriptia.

Delimitarea circumscriptiilor electorale se face prin lege pentru alegerile parlamentare si Presedinte sau prin Ordin al Prefectului pentru alegerile locale. Cu ocazia stabilirii numarului circumscriptiilor si delimitarii acestora trebuie stabilita si norma de reprezentare adica la cati cetateni va fi ales un deputat, un senator, un consilier local sau unul judetean. Delimitarea circumscriptiilor electorale si a normei de reprezentare trebuie facute publice.

3. Listele electorale si cartile de alegator

a. Listele electorale cuprind toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani sau o vor implini pana in ziua alegerilor. Aceste operatiuni de intocmire a listelor electorale revin primarilor localitatilor si ai sectoarelor municipiului Bucuresti impreuna cu structurile Ministerului Administratiei si Internelor care trebuie sa puna la dispozitia primarilor datele informative curente despre cei care domiciliaza in localitate, cei care au suspendate drepturile electorale etc.

In fiecare localitate trebuie sa existe liste electorale permanente ce se intocmesc pe sate in cadrul comunelor, pe strazi in cadrul oraselor si al subdiviziunilor teritoriale (sectoarelor) in Bucuresti si cuprind alegatori in ordinea numarului postal atribuit imobilelor in care locuiesc. Listele electorale permanente cuprind numele si prenumele, codul numeric personal, numarul si seria actului de identitate, domiciliul si numarul circumscriptiei electorale.

Listele electorale permanente se intocmesc in dublu exemplar din care unul se tine la primarie iar celalalt la judecatoria in raza careia este situata localitatea, iar in Bucuresti la judecatoria de sector.

Cetatenii au dreptul de a verifica inscrierea lor pe listele electorale si pot face Intampinari impotriva omisiunii inscrierii sau referitor la alte aspecte. Intampinarea se adreseaza primarului care trebuie sa o solutioneze in termen de 3 zile, printr-o dispozitie. Daca cel in cauza nu este multumit de modul de solutionare a Intampinarii sale poate contesta dispozitia primarului la judecatorie, iar acesta din urma trebuie sa solutioneze plangerea in cel mult 3 zile de la inregistrare, printr-o sentinta definitiva si executorie. Si aceasta hotarare judecatoreasca poate fi atacata cu recurs in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se solutioneaza de tribunalul in raza caruia se gaseste judecatoria competenta.

Pentru cetatenii romani aflati in strainatate se intocmesc liste electorale speciale de catre reprezentantele diplomatice ale Romaniei din statele respective, iar intampinarile formulate de cei nemultumiti se solutioneaza de seful misiunii diplomatice sau inlocuitorul acestuia, contestatiile de catre judecatoria sectorului, iar recursul de catre Tribunalul Bucuresti.

b. Cartile de alegator. In tara noastra identificarea unei persoane, cetatean roman se face cu buletinul sau cartea de identitate ca principiu, putandu-se face si cu pasaportul sau alte acte oficiale.

Cum dreptul electoral de a alege este unul fundamental si extrem de important, s-au stabilit legitimatii electorale speciale care se folosesc impreuna cu actul de identitate, denumite carti de alegator care se elibereaza alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente ale localitatii in care domiciliaza, de catre unitatile de politie. Pe cartea de alegator se consemneaza, sub semnatura presedintelui Biroului sectiei de votare, participarea titularului acesteia la scrutin. Cartea de alegator este nominala si netransmisibila. Actuala lege pentru organizarea alegerii autoritatilor autonome locale nu face vorbire de cartea de alegator (art. 122 coroborat cu art. 78 alin. 1 din Legea nr. 67/2004[1]).

4. Birourile electorale

Pentru organizarea oricarui tip de alegeri, inclusiv a referendumului, se constituie urmatoarele structuri electorale:

a) Biroul Electoral Central - este format din 7 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Presedintele Autoritatii Electorale Permanente si 15 reprezentanti ai partidelor si formatiunilor politice desemnati in ordine descrescatoare a numarului de candidati propusi (liste) la nivelul intregii tari[2].

Atributiile Biroului Electoral Central sunt stabilite prin lege si ele constau in esenta in supravegherea respectarii legii in circumscriptiile electorale, la sectiile de votare, in campania electorala, in ziua alegerilor etc.

b) Biroul electoral de circumscriptie - este alcatuit numai din cetateni cu drept de vot. La nivelul circumscriptiei electorale comunale este format din 7 membri, la circumscriptiile electorale orasenesti si municipale, inclusiv la sectoarele municipiului Bucuresti din 9 membri, iar la nivelul circumscriptiei electorale judetene, inclusiv cea a municipiului Bucuresti din 15 membri. Fiecare din aceste birouri electorale este structurat astfel: presedinte, loctiitor si diferenta de membri se completeaza cu reprezentanti ai partidelor politice.

c) Biroul electoral al sectiei de votare are ca principala misiune conducerea si supravegherea desfasurarii alegerilor. Misiunea acestuia este una practica, directa si nemijlocita, cu implicatii politice si juridice foarte mari. Este format din presedinte, loctiitor si 5 membri reprezentand partidele politice in cazul sectiilor de votare din comune si orase, si 7 - 9 membri la sectiile din municipiu si judete. Biroul sectiei de votare gestioneaza intreg procesul electoral in cadrul sectiei incepand cu primirea buletinelor de vot, a urnelor, a stampilelor, a listelor de alegatori, asigurarea politiei in interiorul spatiului unde se desfasoara alegerile si terminand cu stabilirea rezultatului votului la sectia de votare, intocmirea procesului-verbal final si predearea acestuia impreuna cu buletinele de vot exprimate sau cele anulate sau neutilizate catre Biroul electoral de circumscriptie. Birourile electorale se organizeaza la fiecare sectie de votare[3].

5. Propunerile de candidati

Dupa constituirea Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscriptie si a Birourilor electorale ale sectiilor de votare, afisarea listelor electorale, delimitarea sectiilor de votare in plan teritorial, insa anterior inceperii campaniei electorale, urmatoarea faza premergatoare alegerilor consta in propunerea candidatilor. Propunerile se fac la Birourile electorale ale circumscriptiilor electorale cu exceptia candidaturii pentru Presedinte al Romaniei care se depune la Biroul Electoral Central. Propunerile pot fi facute pe liste de candidati ce apartin unui partid, formatiune, coalitie sau din partea organizatiilor apartinand minoritatilor nationale sau propuneri individuale. Termenul pentru depunerea candidaturilor se incheie, de regula, in ultima zi premergatoare inceperii oficiale a campaniei electorale. Propunerile de candidati se fac in scris, in 4 exemplare sub semnatura reprezentantului partidului, formatiunii sau coalitiei politice. In cazul candidatilor independenti acestia trebuie sa prezinte o lista de sustinere cuprinzand cel putin 0,5% din numarul alegatorilor inscrisi in listele permanente ale localitatii situate in cadrul circumscriptiei electorale atunci cand candideaza pentru Parlament sau cel putin 300.000 sustineri pentru candidatul la functia de Presedinte al Romaniei, iar pentru candidatura la functia de consilier sa fie sustinuta de 1% din alegatorii din circumscriptie, sau 2% pentru functia de primar (vezi art. 44 - 45 din Legea nr. 67/2004). Si in faza depunerii candidaturilor este prevazuta posibilitatea de contestatie si cea a recursului[4].

6. Semnul electoral

Sistemul utilizarii semnului electoral are drept scop facilitarea pentru alegator a identificarii partidului a carei lista sau candidat doreste sa voteze ori a candidatului independent. Semnul electoral se inregistreaza, de regula, odata cu inregistrarea partidului la Tribunalul Bucuresti, insa pe parcurs el poate fi modificat. Cu prilejul participarii la alegeri, fiecarui partid, formatiune politica, aliante politice sau aliante electorale ii revine obligatia de a depune "semnul electoral" la Biroul Electoral Central, in cel mult 3 zile de la constituirea acestuia. Nedepunerea unui semn electoral nu produce efecte juridice.

7. Buletinele de vot si stampilele electorale. In practica electorala s-a incetatenit faptul ca de fiecare data cand se organizeaza alegeri sau referendum national, Guvernul sa adopte hotarari care stabilesc modelul Buletinelor de vot, dimensiunile acestora, continutul modelelor proceselor-verbale etc.

Pentru exprimarea efectiva a votului si a optiunii politice cu prilejul exercitarii dreptului fundamental de a alege, se utilizeaza numai stampila electorala care trebuie aplicata intr-o caseta tiparita pe buletinul de vot sub sanctiunea anularii buletinului. Stampila de vot trebuie sa cuprinda mentiunea "VOTAT" si data sau numai anul. Stampilele de vot se gestioneaza de catre biroul fiecarei sectii de votare.

8. Campania electorala

Ziua alegerilor, a votarii este precedata de o perioada de timp de 30 pana la 45 de zile, denumita campanie electorala, timp in care candidatii si partidele politice se manifesta prin intalniri cu alegatorii, prezentarea programelor politice, a obiectivelor ce si le propun daca vor fi alesi, mitinguri, emisiuni audio si video, confruntari publice de idei si programe.

Campaniile electorale sunt sustinute si cu afise, pliante, brosuri. Resursele financiare pentru sustinerea unei campanii electorale provin din subventii bugetare, resurse proprii ale partidului sau candidatului independent, sponsorizari, donatii. Fiecare partid sau candidat independent trebuie sa-si desemneze un mandatar financiar care trebuie sa prezinte o situatie a veniturilor si cheltuielilor din campania electorala[5].