INTESTINUL SUBTIRE

INTESTINUL SUBTIRE

Este cel mai lung segment al tubului digestiv , situat in cavitatea abdominala

superioara comunica cu stomacul prin orificiul piloric iar inferior, cu intestinal gros prin orificiul ileo-cecal.

Dupa gradul de motilitate, intestinal subtire prezinta

o portiune fixa (duodenul)

alta mobila (intestinal liber, format din jejun si ileon).

Duodenul constituie prima parte a intestinului: este asezat retroperitoneal si fixat de peretele posterior al cavitafii abdominale prin fata lui posterioara. Fata anterioara este acoperita de peritoneu.

Capul pancreasului se afla in cavitatea duodenului. Bila ajunge prin canalul coledoc in duoden, iar sucul pancreatic, prin canalele pancreatice.

Canalul pancreatic principal (Wirsung) se deschide mai frecvent in canalul coledoc iar cel secundar (Santorini) se deschide de obicei in canalul Wirsung si numai rareori in duoden, printr-un orificiu separat.

Ultima portiune a canalului coledoc se deschide in duoden prin sfincterul Oddi; inainte de a se deschide, primeste de la pancreas, un afluent-canalul Wirsung.

Intestinul liber superior este delimitat de unghiul format de duoden si jejun iar inferior, de orificiul ileo-cecal. Acest orificiu este inchis de valva ileo-cecala.

Intestinul liber se imparte, fara limite precise,in doua portiuni:

jejunul, format din anse intestinale orizontale,

si ileonul ale carui anse ocupa o pozitie verticala.

Cele 14-16 anse intestinale sunt asezate astfel ca cei 4-6 m de intestine liber sa poata

incapea intr-un spatiu redus, reprezentat de cavitatea abdominala.

Peretele intestinului subtire prezinta cele patru tunici, amintite anterior.

Mucoasa intestinului subtire este formata din:

epiteliu simplu cilindric, corion

i musculature mucoasei.

Mucoasa intestinului sutire prezinta o serie de particularitati histologice, si anume: pe suprafata ei exista cute circulare, numite valvule conivente. Numeroase in jejun, acestea lipsesc in duoden si ileon. Pe suprafata mucosei intestinale, cu sau fara valvule conivente, se afla vilozitatile intestinala formatiuni de dimensiuni mici, conice acoperite cu epiteliu de absortie ale carui celule prezinta la polul apical un platou striat, format din microvili.

In interior, vilozitatea contine:

tesut conjunctiv lax,

vase de sange

un vas limfatic

fibre musculare netede , care prin contractare ritmica determina miscari ale vilozitatii; de scurtare si de alungire, in timpul digestieisi absortiei, precum si cresterea presiunii in interiorul vasului limfatic.

Viloziatile intestinale, in numar de cca. 5 mil, cresc suprafata de contact si de absortie a alimentelor cu mucoasa intestinului subtire.

Corionul mucoasei intestinului subtire contine glandele Lieberkuhn, care secreta suc inrestinal.

Celulele mucoasei intestinului subtire indeplinesc urmatoarele roluri:

rol secretor- unele produc enzimele continute in sucul intestinal, altele produc mucus

iar cele din canalele glandulare, bicarbonate de sodiu:

rol de digestie-la nivelul lor se petrec ultimele doua etape ale digestiei intestinale:

rol de absortie, si endocrin, prin hormonii digestivi, secretati de celulele endocrine din

mucoasa intestinala: gastrina, secretina, colecistokinina (CCK), glucagonul

somatostanina. Ei regleaza secretia sucurilor digestive.

Submucoasa duodenului contine glandele Brunner. Ele secreta mucus, bogat in bicarbonati de sodium ce neutralizeaza HCL continuu t in sucul gastric, protejand astfel mucoasa duodenala. In aceasta tunica se afla plexul vegetativ intrisec Meissner.

Muscularura peretelui intestinului subtire este format din

- fibre musculare netede, dispuse in doua straturi;

longitudinal externa- seroasa peritoneala.

circular-intern

Jejenul si ileonul sunt constituite din aceleasi tunici, cu deosebirea ca submucoasa acestora nu contine glande iar la nivelul ileonului se gasesc numeroase aglomerari de foliculi limfatici ce constituie placile Peyer, mai dezvoltate la copii si involuate la adult.

Inervatia intestinului. Inervatia extriseaca a intestinului subtire este asigurata de fibrele vegetative simpatice desprinse din plexurile prevertebrale (celiac si mesenteric superior) si de fibrele parasimpatice provenite din nervul vag(X).

In inervatia intrinseca sunt implicate plexurile Meissner si Auerbach, Centrii de automatism (in numar de 5-6) genereaza spontan unde electrice lente si, in final, potentiate de actiune care determina contractia automata a musculaturii intestinale.