Virusul marmorarii necrotice ruginii a ciresului

Virusul marmorarii necrotice ruginii a ciresului - Cherry necrotic rusty mottle virus, CNRMV, (Pop, 2009, TVV, III, 389). De la un cires cu simptome tipice bolii "Cherry necrotic rusty mottle", Rott si Jelkmann (2000, Phytopathology (Rez. Suppl.) 90 (6), S-67) au izolat si caracterizat biochimic un virus foarte asemanator cu Cherry green ring mottle foveavirus. Boala cherry necrotic rusty mottle a fost descrisa prima data in statul Utah (Richards si Rhoads, 1945, Utah Farm and Home Sci. 6, 6-8, 11), iar "Lambert mottle" si "cherry blister bark", inrudite cu aceasta, in Columbia Britanica si respectiv in California (Stout, 1949, Calif. Dept. Agr. Bul. 38, 257), ulterior considerandu-se ca ea apare peste tot unde se cultiva ciresul in vestul S.U.A. Pe continentul european, boala a fost descrisa prima data in Marea Britanie (Posnette si Cropley, 1964, Plant Path. 13, 20), avand influenta negativa insemnata asupra productiei si longevitatii pomilor infectati. Infectii naturale cu acest virus s-au gasit la cires (Prunus avium) si visin (P. cerasus). La cires (P. avium), pornirea in vegetatie a pomilor infectati are loc mai tarziu decat in cazul celor sanatosi si se formeaza lastari numai dintr-un numar mic de muguri vegetativi. Dupa 3-5 saptamani de la dezmugurire, pe frunze apar pete necrotice brune, cu marginea mai inchisa, de diferite forme si marimi, asemanatoare cu cele produse de virusul patarii inelare necrotice a prunilor. În decurs de 14-21 zile, frunzele afectate se ingalbenesc total si cad. În perioada de coacere a fructelor, pe frunzele mai batrane ramase pe pom apar cloroze si pete de culoare ruginie. Îngalbenirea de toamna se instaleaza cu 2-3 sapamani mai devreme decat in cazul pomilor sanatosi, caracteristic fiind faptul ca pe suprafata frunzelor ingalbenite apar inele si linii de culoare verde inchis.

Într-un stadiu inaintat de boala, la suprafata scoartei apar numeroase rani insotite de scurgeri de gome, care duc la distrugerea mugurilor, lastarilor si ale unor parti ale ramurilor pomilor infectati. Aceste simptome sunt asemanatoare cu cele produse de bacteria Pseudomonas mors-pruniorum, de care se deosebesc prin faptul ca, in cazul virusului, petele necrotice sunt mai mari si mai putin rotunjite, se dezvolta progresiv si sunt insotite de exfolierea scoartei. Cropley (1973, Rep. E. Malling Res. Stn. for 1972, 163) izoleaza virusul patarii necrotice ruginii din ciresi apartinand soiului Elton cu simptome de declin si necroze foliare severe. Alte soiuri de cires sensibile sunt Bing, Frogmore, Lambert, Noble si altele. Numeroase soiuri pot fi infectate fara a manifesta simptome externe, printre soiurile tolerante numarandu-se Early Rivers, Roundel si F 12/1. La indexarea pomilor cu privire la prezenta acestui virus se pot utiliza soiurile de cires (P. avium) Bing, Lambert si Frogmore, precum si indicatorul Prunus tomentosa (Damsteegt s.a., 1998, Acta Hort. 472, ISHS, 143). Experimental, virusul poate fi transmis prin altoire, migrarea lui din mugurii grefati la portaltoi fiind rapida (100 % dupa 74 ore de la grefare). S-a indicat, de asemenea, posibilitatea transmiterii prin inoculare de suc. În practica, este diseminat prin multiplicarea si plantarea materialului infectat. S-a observat, de asemenea, raspandirea virusului pe cale naturala, insa mecanismul acesteia este necunoscut. Din pomii de cires apartinand soiurilor Corum si Napoleon cu simptome de patare necrotica ruginie s-au izolat doi ARN dublucatenari, cu G.M. 12 x 10⁶ si 11 x 10⁶. Mai recent, dintr-un cires cu simptome tipice de cherry necrotic rusty mottle s-a izolat un virus strans inrudit cu Cherry green ring mottle (Rott si Jelkmann, 2000, l.c.). Virusul fiind latent in numeroase soiuri de cires, este necesar ca materialul saditor sa provina din plantatii mama infiintate cu material care a dat rezultate negative la testarea lui pe soiurile indicatoare. Material liber de virus din soiurile total infectate poate fi obtinut prin mentinerea ramurilor altoi timp de 15 minute in apa incalzita la 50°C, sau 10 minute in apa incalzita la 52°C (Fridlund, 1971, Pl. Dis. Reptr 55, 738).