Virusul mozaicului dungat galben al orzului

Barley yellow streak mosaic virus, BaYSMV - Virusul mozaicului dungat galben al orzului, neclasificat, (Pop, 2009, TVV, II, 67). Cele mai bune metode de diagnosticare sunt imunoelectrono-microscopia, utilizand metoda cufundarii si transmiterea artificiala la Nicotiana benthamiana. Virusul a fost descris prima data la Hordeum vulgare in Montana (S.U.A.) si Alberta (Canada), ulterior fiind identificat si in statele nord americane Idaho, Utah si Alaska (Robertson, 2000, Plant Dis. 84, 595, Abstr). În conditii de infectii naturale, virusul produce dungi si benzi de culoare verde deschisa pana la galben paralele cu nervurile frunzelor, la Echinachloa crus-galli, Hordeum vulgare, Lolium persicum, Setaria viridis si Triticum aestivum, simptomele variind ciclic si in functie de sezon. Experimental, a fost transmis la mai multe specii dicotiledonate (vezi plante test. Monocotoledonatele susceptibile pot fi infectate numai prin acarieni, iar N. benthamiana numai prin inoculare de suc. Pe langa speciile graminee infectate in mod natural, ca plante test pot fi folosite Chenopodium quinoa, care reactioneaza prin leziuni locale necrotice putine si Nicotiana benthamiana, la care apar inele si leziuni locale clorotice si necrotice pe frunzele inoculate si cloroze nervuriene si mozaic galben pe unele frunze crescute dupa inoculare. Virionii se gasesc in citoplasma celulelor infectate ale mezofilului, epidermei, parenchimului vascular, xilemului si celulelor acompaniatoare, din toate partile plantelor, iar in citoplasma se gasesc incluziuni cristaline. Experimental, virusul poate fi transmis prin inoculare de suc la plantele test dar nu la orz, iar in natura se raspandeste prin acarianul Petrobia latens. Atmosfera uscata mareste raspandirea virusului in natura, fiind favorabila dezvoltarii vectorului (Robetson, 2000, l.c.). Sucul extras din plantele infectate poate contine putini sau mai multi virioni. Virionii au forma neobisnuita, sunt prevazuti cu anvelopa, de regula flexuosi, grosi de 52-81 nm, fara lungime modala evidenta, de 127-4000 nm/52-81 nm, structura lor helicoidala fiind obscura. Particulele filamentoase pot fi observate numai pe grile sensibilizate cu antiser BaYSMV (Robertson, 2000). Genomul este ARN monocatenar, linear, unipartit, virionii contin cel putin doua proteine, iar in plantele infectate s-a identificat o proteina de 33 kDa, iar replicarea genomului are loc in citoplasma. Boala poate fi prevenita, prin aplicarea masurilor agrofitotehnice, privind, mai ales, distrugerea samulastrei si respectarea epocii optime de semanat (Robertson si Carroll,1988, Science 240, 1188).