Virusul mozaicului fasolitei - Cowpea
mosaic virus, CPMV, Comovirus, Comoviridae, (Ref. Pop,
2009, TVV, II, 311). Sinonim: Cowpea
yellow mosaic virus. Primele izolate ale virusului au fost descrise la Vigna spp. de Chant (1959, Ann. appl. Biol. 77, 565) in Nigeria, virusul fiind raspandit
in Nigeria, Kenya, Surinam,
Cuba si S.U.A (Van Kammen si Jager, 1978, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No.197, 6 pp). Virusul are un
cerc restrans de plante gazda, majoritatea din familia leguminoase.
Plantele de Vigna spp., Cajanus cajan si Crotalaria juncea infectate natural
manifesta simptome de tip mozaical, variind de la o marmorare
verde-deschisa slaba la mozaic galben distinct asociat cu deformarea
frunzelor si franarea cresterii, productia plantelor
infectate in faza tanara putand fi redusa
cu pana la 95 %. Alte plante susceptibile sunt Antirrhinum majus, Cassia tora, Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Crotalaria spectabilis, Cyamopsis
tetragonoloba, Datura stramonium, Glycine max, Gomphrena globosa, Lablab
purpureus, Nicotiana clevelandii, N. tabacum. Petunia hybrida, Phaseolus
lunatus, Pisum sativum, Spinacia
oleracea, Stizolobium deeringianum, Vicia faba, Vigna angularis, V. radiata, V.
unguiculata ssp. cylindrica, V. unguiculata ssp. sesquipedalis si Zinnia
elegans, iar rezistente la acest virus sunt Arachis hypogaea, Beta vulgaris, Capsicum frutescens, Cucumis sativus, Cucurbita pepo, Lathyrus odoratus,
Lens esculentum, Nicotiana glutinosa, N. rustica si alte specii. Inoculat artificial, virusul produce
leziuni locale galbene apoi necrotice de 0,5-1 mm in diametru, urmate de
mozaic sever, pete clorotice, distorsiuni si leaf puckering la Chenopodium amaranticolor si pete
clorotice cu marginea difuza, de 1-3 mm in diametru, mozaic galben
sau verde, distorsiuni si zbarcirea frunzelor la Vigna unguiculata cv. Blackeye Early
Ramshorn.
Virionii
se gasesc presarati si grupati in citoplasma
celulelor mezofilului.
În celulele infestate se gasesc incluziuni sub forma de
cristale in citoplasma si material electron dens in
vezicule vacuolate sau tubule membranoase, continand virioni, precum
si tubule membranoase continand randuri de particule
asemanatoare virionilor care traverseaza vacuole mari sau sunt
incluse in plasmodesme marite. Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc. În
natura, este transmis prin insecte crisamelide, Ootheca mutabilis fiind vector eficient in Africa, Ceratoma variegata si C. ruficarnis incriminate ca vectori
in Surinam si Cuba, alte specii mentionate ca vectori fiind Paraluperodes quaternus, Nematocerus
acerbus, C. trifurcata, Diabrotica ssp. si Acalymma vittatum. În functie de
perioada de achizitionare, insectele raman infectioase 1-2
zile pana la 8 zile. S-a raportat si
transmiterea virusului prin doua specii de tripsi si doua
cicade, precum si, in proportie de 1-5 %, prin
samanta. Sucul foliar contine numerosi virioni. Inactivarea
termica are loc la 55-65°C, longevitatea in vitro este de 4-10 zile, iar dilutia limita 10-4,7
pana la 10-6,7. Virionii sunt
izometrici, de 20-24 mm in diametru, cu profil unghiular, avand
aranjamentul capsomerelor neevident. La ultracentrifugare, preparatele
purificate se separa in trei componente, genomul consta din ARN
monocatenar, linear, bipartit, iar virionii au trei proteine capsidale. Masurile de prevenire constau in utilizarea de
samanta libera de virus si combaterea insectelor
vectoare.
.com
