Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » botanica
Virusul mozaicului galben al fasolei

Virusul mozaicului galben al fasolei



Bean yellow mosaic virus, BYMV - Virusul mozaicului galben al fasolei, Potyvirus, Potyviridae, sinonime Bean virus 2 Pierce, Crocus tomasinianus virus, Phaseolus virus 2 Smith, Marmor leguminosarum Holmes, Marmor manifestum Frandzen, Pea mosaic virus, Canna mosaic (Brierley si Smith), Gladiolus mosaic virus, Gloriosa stripe mosaic virus (Bos, 1970, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 40, 4 pp), tulpini Croatian clover mosaic virus, Dipladenia mosaic virus, Pea mosaic 1 virus, Pea 2 virus, Pisum 2 virus si Pea common mosaic virus. Izolata lui Scott, B-25 si izolatele de la Gladiolus spp. sunt considerate izolate tipice, iar Pea mosaic virus (PMV), 204 si izolatele de la trifoi sunt mai diferite de cele tipice (Barnett s.a., 1987, Phytopathology 77, 791), (Pop, 2009, TVV, II, 226). BYMV poate fi diferentiat si separat de Bean common mosaic virus cu ajutorul soiurilor de fasole rezistente la primul, dar susceptibil la ultimul, Mozaicul galben al fasolei a fost descris prima data la Phaseolus vulgaris in SUA si Olanda, de Doolittle si Jones (1925, Phytopathology 15, 763) si apoi de Pierce (1934, Phytopathology 24, 87), in prezent virusul fiind raspandit in toate tarile europene si de pe alte continente, producand boli importante la majoritatea culturilor de leguminoase si la cateva plante din alte familii. La soiurile de fasole (Phaseolus vulgaris) susceptibile, manifestarea bolii este, in general, mai grava decat in cazul mozaicului comun. Foliolele frunzelor sunt, de regula, aplecate in jos, de la punctul de unire cu petiolul, limbul frunzelor fiind zbarcit, incretit sau deformat. Pe frunze apar pete galbui, mici si concentrate frecvent in apropierea nervurilor, sau mai mari si raspandite pe toata suprafata limbului. Uneori, ingalbenirea se extinde treptat, frunzele devenind in intregime clorotice iar, la unele soiuri, acestea se usuca si cad. Spre deosebire de mozaicul comun, simptomele nu sunt mascate in cursul verii, devenind tot mai evidente cu avansarea vegetatiei. Pe florile colorate, pot apare pete de diferite forme si marimi. Plantele raman mici si tufoase, maturarea este intarziata iar productia redusa cu 40-45 %, datorita micsorarii numarului si greutatii pastailor si a semintelor. Unele tulpini, cum este B-25 a lui Scott, produc, la anumite soiuri, uscarea si caderea frunzelor, necrozarea varfului sau patarea si deformarea pastailor. Tulpina de la mazare (pea mosaic virus) infecteaza mai multe soiuri de fasole, producand infectii latente sau pete clorotice locale, mozaic sistemic, necrozarea nervurilor si distrugerea varfului tulpinii. Comportarea soiurilor este diferita (vezi variabilitatea tulpini si combatere). În experientele lui Tapio (1970, Ann. agric. Fenniae, ser. Phytopath. 3, 97), 40 % din soiurile de fasole testate s-au dovedit susceptibile la tulpina de la fasole, la cea de la mazare susceptibilitatea fiind de peste 33 %. La soia (Glycine max), virusul produce mozaicul galben al soiei (soybean yellow mosaic), cunoscut atat in SUA cat si in Europa, inclusiv in tara noastra. Frunzele tinere ale plantelor infectate manifesta marmorare sau benzi galbene, slab delimitate, in lungul nervurilor majore. Caracteristica este aparitia unor necroze ruginii in cadrul petelor galbene, care se extind treptat, pe masura ce frunzele imbatranesc. Influenta atacului asupra cresterii este relativ redusa, iar productia pare a nu fi grav afectata. La Pisum sativum, anumite tulpini produc mozaicul comun al mazarii (pea common mozaic). Plantele infectate manifesta, la inceput, o puternica ingalbenire a nervurilor, urmate de mozaic evident. Acesta se caracterizeaza prin clorozarea sau ingalbenirea majoritatii suprafetei limbului, cu exceptia unor portiuni mici de tesut, de culoare verde-inchis, net delimitate, situate in apropierea unor portiuni ale nervurilor. În functie de tulpina, tesuturile afectate sunt de culoare galbena (pea virus 2A), galbena-verzuie (pea virus 2B), sau verde-deschis (pea virus 2C). Adesea, cresterea si forma frunzelor nu sunt afectate.În cazuri grave, talia plantelor este micsorata, varful prezinta simptome severe de mozaic galben, frunzele fiind mici, ondulate si curbate, iar ramificatiile laterale deformate, unele izolate producand si simptome de ofilire. În experientele lui Tapio (1970, l.c.), la plantele infectate natural, s-au inregistrat scaderi de productie de 28 %. Simptomele apar cand temperatura este de 18-24°C, la 12-14°C boala fiind mascata. La naut (Cicer arietinum), virusul produce mozaicul galben al nautului (chick pea yellow mosaic), caracterizat prin ingalbenirea difuza a tesuturilor internervuriene care, mai tarziu, se necrozeaza, devenind de culoare bruna. În final, frunzele se ingalbenesc, se usuca si cad (Kovachevski, 1972, Plant Science 9, 123). La linte (Lens culinaris), virusul se intalneste frecvent (Kovachevski, 1972, l.c.), producand mozaicul galben al lintei (lens yellow mosaic). Plantele infectate raman mici, frunzele prezinta mozaic galben evident, tufele in intregime devenind de culoare galbuie, in lungul nervurilor apar necroze care duc la caderea frunzelor, tulpinile ramanand golase. La fasolita (Vigna sinensis), virusul produce simptome de mozaic, iar la alunele de pamant (Arachis hypogea) desene inelare si pete de culoare galbuie (Kovachevski, 1972, l.c.). BYMV prezinta mare importanta pentru culturile de bob (Vicia faba), la care este mult raspandit atat in Europa cat si pe alte continenete (Evans, 1973, Cand. Pl. Dis. Survey 53 (4), producand mozaicul comun al bobului (broad bean common mosaic). Plantele infectate manifesta clorozarea nervurilor frunzelor tinere, urmata de un mozaic evident, format prin alternanta tesuturilor de culoare normala cu cele verzi deschis, petele de culoare verde-inchis fiind situate in apropierea nervurilor. În stadiu tanar, frunzele sunt slab incretite iar mai tarziu usor curbate spre fata inferioara. În unele experiente, virusul a redus greutatea plantelor cu 50 % si productia de boabe cu 81 %. Fiind deosebit de raspandit, producand boli grave si transmitandu-se prin samanta, BYMV prezinta importanta deosebita pentru culturile de lupin din numeroase tari (Blaszczak, 1981), simptome caracteristice acestuia fiind descrise si in tara noastra (Pop, 1962, Probl. Biol., Acad. R.P.R., 347). La lupinul galben (Lupinus lutelus), virusul produce boala ingustarea frunzelor lupinului (lupine narrow leaf), caracterizata printr-o rigiditate deosebita a habitusului plantelor atacate. În timp ce frunzele din partea inferioara au o marime normala, cele tinere sunt mici, inguste si usor incretite, pe suprafata limbului aparand un mozaic slab, format din zone clorotice mari cu insule proeminente de culoare normala. Pozitia frunzelor din varf este, de asemenea, mai erecta iar suprafata limbului deformata sau mai mult sau mai putin rasucita. Plantele sunt mici, ramificatiile laterale numeroase, iar florile decolorate cad de timpuriu, legarea si productia fiind mult reduse. La lupinul alb (Lupinus albus), virusul produce mozaicul lupinului (lupine mosaic), caraterizat prin clorozarea si micsorarea frunzelor, indesirea varfului si , in unele cazuri, mozaic evident. Plantele au un aspect tufos, prezentand brunificari si formatiuni spongioase pe tulpina, necroze pe frunze si pastai, peretii tecilor fiind uneori ingrosati si cu aspect apos. La lupinul albastru (Lupinus angustifolius), virusul produce boala numita ingustarea frunzelor lupinului (lupine narrow leaf). Plantele atacate nu manifesta totdeauna simptome evidente de mozaic. Exemplarele infectate au talia redusa si numeroase ramificatii laterale, mici si de culoare verde-pala, luand aspectul de maturi de vrajitoare. Mai tarziu, apar necroze pe frunze, petioluri si tulpina, ducand la uscarea si caderea frunzelor. La speciile de mazariche (Vicia spp.), virusul se manifesta prin formarea de pete galbene-verzui si apoi de necroze in lungul nervurilor, piticirea plantelor si caderea prematura a frunzelor. La speciile furajere de Lathyrus si la L. odoratus, boala se manifesta prin ingalbenirea tesuturilor intercostale, caracteristica fiind pezenta unor benzi verzi in lungul nervurilor principale si caderea frunzelor. În lungul tulpinii, pot apare dungi clorotice sau necrotice, iar florile sunt patate. Plantele de lucerna (Medicago sativa) infectate au o dezvoltare slaba, frunze de dimensiuni reduse, cu benzi clorotice in lungul nervurilor sau pete mozaicale galbene-deschis pe suprafata limbului (Schmidt, 1977, In: Pflanzliche Virologie Bd. 2. ed. K. Schmelzer si D. Sparr). Pentru cultura trifoiului (Trifolium spp.), BYMV are importanta deosebita, infectand frecvent toate speciile cultivate si spontane (Schmidt s.a., 1977, l.c.). La trifoiul rosu (T. pratense), peste 48 % din probele analizate in unele tari s-au dovedit infectate, boala fiind denumita mozaicul trifoiului rosu (red clover mosaic). În cazul tulpinilor comune, nervurile frunzelor si tesuturile apropiate devin pale sau prezinta dungi galbene, late sau fine si intrerupte, alternand cu zone sau pete verzi-inchis, aparand ca insule verzi in cadrul petelor de culoare galbuie. La 5-10 % din plante, diferitele tulpini au produs pete necrotice neregulate, inelare sau alungite, necrozarea varfului si distrugerea tufelor in cursul unei luni de la infectie. Soiurile de trifoi difera intre ele in ceea ce priveste reactia la BYMV (vezi combatere). Datorita heterozigotismului, clonele de trifoi din cadrul aceluiasi soi reactioneaza diferit, unele manifestand simptome grave de tipul celor descrise, altele necroze sistemice urmate de distrugerea plantelor, iar unele sunt rezistente la toate tulpinile (Tapio, 1970, l.c.). Reactia necrotica este determinata de un singur factor dominant. Plantele cu reactie mozaicala continand gene homozigote recesive, iar clona de trifoi KyByMV este autofertila, homozigota, cu reactie necrotica la tulpina 204-1, putand fi folosita la analiza tulpinilor in sera si camp. La trifoiul suedez (T. hybridum), virusul produce benzi clorotice in lungul nervurilor sau pete galbene internervuriene, iar la trifoiul incarnat (T. incarnatum) clorozarea sau ingalbenirea nervurilor, simptome mozaicale si deformarea limbului. În experientele lui Tapio (1970, l.c.), trifoiul alb (T. repens) nu a putut fi infectat cu nici o tulpina a VMGF. Dupa alti autori, specia este susceptibila, manifestand mozaic cu pete verzi-deschis si, mai rar, necroze. Infectiile cu BYMV se manifesta prin pete mozaicale slabe si stoparea cresterii la seradela (Ornithopus sativus), piticire, mozaic galben si deformarea frunzelor la sparceta (Onobrychis sativus), mozaic galben evident pe frunzele tinere si necroze inelare sau sub forma frunzei de stejar, inconjurate de un halou clorotic pe frunzele mai batrane la Anthyllis vulneraria, mozaic galben, deformarea si caderea frunzelor si aparitia de necroze in lungul tulpinii la Galega officinalis si clorozarea tesuturilor internervuriene si deformarea frunzelor la Trigonella foenum-graecum si T. coerulea. La sulfina (Melilotus albus, M. officinalis), virusul se manifesta prin aparitia in apropierea nervurilor, a numeroase pete mici, galbene, a caror centru se necrozeaza treptat. Mai tarziu, acestea se reunesc, ducand la formarea de decolorari si necroze in lungul nervurilor, decolorarea tesuturilor internervuriene si deformarea accentuata a frunzelor. Infectii naturale cu BYMV se mai gasesc la Gladiolus spp., Freesia spp., Robina pseudoacacia, Papaver somniferum (striuri, mozaicari, marmorari si deformarea frunzelor), Crotalaria spectabilis, Canna spp. si Lisianthus russelianus (mozaic). Alte specii susceptibile sunt Amaranthus caudatus, Cajanus cajan, Chenopodium album, C. amaranticolor, Crotolaria retusa, C. spectabilis, Cucurbita maxima, Cyamopsis tetragonoloba, Gomphrena globosa, Macratyloma uniflorum, Nicotiana clevelandii, N. debneyi, N. glutinosa, N. rustica, N. sylvestris, N. tabacum, Petunia hybrida, Phaseolus lunatus, Physalis floridana, Phytolacca americana, Spinacia oleracea, Stellaria media, Tetragonia expansa, Trifolium subterraneum si Zinnia elegans. La inocularile artificiale cu tulpina tipica (izolata B-25, izolata lui Scott), Gomphrena globosa reactioneaza prin leziuni locale necrotice fara infectie sistemica, Chenopodium amaranticolor si C. quinoa prin leziuni locale necrotice cu marginea rosie, in unele cazuri, urmate de pete si benzi nervuriene sistemice, Phaseolus vulgaris prin leziuni locale clorotice sau necrotice si mozaic sistemic, Pisum sativum prin mosaic, soiul Perfection nefiind infectat si Vicia faba prin mozaic slab. Virionii se gasesc in citoplasma celulelor infectate din toate partile plantelor. Virusul produce incluziuni cristaline in citoplasma si nucleu, la examinarea electronomicroscopica a sectiunilor ultrafine in citoplasma observandu-se mici agregate de particule virale, incluziuni cilindrice, benzi electrondense, formatiuni pinwheels si cristale. Virusul prezinta o variabilitate pronuntata, avand mai multe tulpini, care difera intre ele prin simptome si susceptibilitea diferitelor soiuri si specii, dintre care mai importante sunt: Bean top necrosis strain (Van der Want, 1954, Med. Inst. Plziektenk. Onderz. 85, 84 pp) produce necrozarea varfului la multe soiuri de fasole si mozaic la alte soiuri rezistente la tulpina normala; Pea mosaic virus (Doolittle si Jones, 1925, l.c.), considerata mult timp un virus separat, produce patari galbene stralucitoare la mazare si bob si infecteaza numai unele soiuri de fasole; Tulpina cowpea (Anderson, 1955, Pl. Dis. Reptr. 39, 349), izolata de la fasolita, produce simptome sistemice la Vigna sinensis (nesusceptibila la tulpinile comune) si patare galbena grava la Chenopodium amaranticolor. Red clover necrosis strain (Zaumeyer si Goth, 1963, ). Pl. Dis. Reptr. 47, 10) produce necroze la trifoiul rosu si la mazare, distrugerea plantelor de T. incarnatum, T. subterraneum si Vicia faba minor si necroze locale si sistemice la C. amaranticolor. Doupnik s.a. (1981) descriu o noua tulpina a trifoiului rosu, asemanatoare cu cea izolata de la soia in Kentuki. Nagel s.a. (1983, Phytopathology 73, 449) constata ca tulpinile mozaicului galben izolate de la gladiole difera de cele ale diferitelor leguminoase. Pe baza interactiunii cu factorii de rezistenta prezenti in soiurile si speciile de Phaseolus, s-au separat urmatoarele tulpini: Tulpina Y, fata de care confera rezistenta genele by-1 si by-2 prezente in soiurile Great Northern si respectiv U.I.31; Tulpina S, fata de care confera rezistenta gena bx-3 din soiul Great Northern 1140; Tulpina PMV, la care este rezistent soiul Red Kidney, continand gena By; Izolata 1, fata de care sunt rezistente selectii din Blue Lake (Ph. vulgaris x Ph. coccineus), continand gena By-2. Experimental, virusul este transmis relativ usor prin inoculare de suc.În natura, transmiterea are loc, in mod nepersistent, prin peste 20 specii de afide, printre care Acyrthosiphon pisum, Macrosiphum euphorbiae, Myzus persicae si Aphis fabae, biotipurile de A. pisum diferind mult intre ele in ceea ce priveste capacitatea de transmitere. S-au identificat, de asemenea, tulpini netransmisibile prin afide. Dupa unii autori, transmiterea are loc, de asemenea, prin samanta in proportie de pana la 3 %. La fasole, nu s-a pus in evidenta transmiterea virusului prin samanta, insa aceasta are loc la lupinul galben si lupinul alb, in proportie de 1-6 %. La bob, in experientele efectuate, transmiterea prin samanta a fost de 0,1 %, iar in loturile de samanta analizate, in medie, de 1,7 %. Se considera ca transmiterea prin samanta are loc in proportie redusa si la mazare, sulfina si la alte leguminoase. Pe langa transmiterea prin samanta, un rol insemnat in epidemiologia virusului au gladiolele, fresia, Viola odorata, trifoiul, alte leguminoase susceptibile multianuale sau anuale de toamna. Crotalaria juncea si arbustul ornamental Cladrastis, constituie surse importante de infectie in natura. Sucul extras din frunzele infectate contine putini virioni. Inactivarea termica are loc la 65°C, longevitatea in vitro este de 2-7 zile, iar dilutia limita 10-3-10-5. În frunze uscate, virusul rezista timp de peste 2 ani. Hutinga (1973, Neth. J. Pl. Path. 79, 125) a elaborat o metoda de purificare care previne agregarea si fragmentarea particulelor, utilizand tampon cu molaritate mare si pH ridicat si centrifugare la forta centrifugala moderata. Pentru a evita degradarea proteinei capsidale, este necesar ca operatiile sa se faca cat mai rapid. Virusul este moderat antigenic, obtinandu-se antiseruri cu titrul de 1:2048. Testele serologice folosite sunt precipitarea la tub, microprecipitarea si testul ELISA. Particulele virusului sunt filamentoase, de regula flexuoase, groase de 12-15 nm si cu lungimea normala de 750 nm), avand arhitectura helicoidala neevidenta, distanta dintre spire de 3,4 nm si canalul central obscur. În plantele de Chenopodium, virionii sunt cu 50-60 nm mai lungi decat in speciile de leguminoase. La ultracentrifugare se separa o singura fractie, genomul este ARN monocatenar, linear, unipartit, iar virionii contin o singura proteina capsidala. S-au izolat doua proteine nestructurale prezente in incluziunile nucleare, avand Mr 56000 si 51000 (Nagel s.a., 1983, l.c.). Pentru combatere, leguminoasele pentru boabe de gradina si furajere se vor amplasa la distanta de culturile vechi de trifoi, lucerna, terenurile intelenite si plntatiile de gladiole si fresia precum si de culturile de bob si lupin, la care virusul se transmite prin samanta. La bob si lupin, se recomanda folosirea de samanta libera de virus sau se va prefera in cultura lupinul albastru, care nu prezinta infectie seminala. La fasole, boala poate fi complet prevenita prin cultivarea soiurilor rezistente, continand genele dominante By-2 si By, si genele recesive by-1, by-2 si by-3. Rezistente la tulpina de la mazare s-au dovedit soiurile Great Northern 59, 123, Carlos Favorit, Favorit Wb, Henderson Bush Lima, Prelude, Processor OYO (Tapio, 1970, l.c.). Alte soiuri citate ca rezistente sunt: Robust, Montana, Montana 45-15, Scarlet Runer si 6 selectii (2012, 2014, 2016, 2018, 2019 si 2020) din P. coccineus. Importanta deosebita are soiul francez Resistante Cherokee, rezistent atat la virusul mozaicului comun, cat si la cel al mozaicului galben ale fasolei. La mazare, boala poate fi combatuta prin folosirea soiurilor neatacate, rezistenta fiind controlata de gena recesiva mo, identificata in soiurile Onward, Perfection si Wisconsin. Alte soiuri rezistente sunt Juwel, Delisa, Foli, Hata si Kronenperle, iar Ranger, Diamant si altele susceptibile (Cousin, 1965, Ann, Amelior. Planrs 15, 23). La trifoiul rosu (T. pratense), s-a identificat o gena de rezistenta dominanta, care determina o reactie necrotica la BYMV, Diachum si Henson (1966) identificand mai multe clone rezistente, dintre care una (KyBYMV) homozigota. O reactie necrotica fata de acest virus, controlata de o singura gena dominanta, a fost identificata si la T. subterraneum. La soiurile de fasole sensibile s-au dovedit eficace tratamentele cu uleiuri minerale, prin aplicarea acestora atacul fiind redus de la 80 % la 5 %. Clonele de trifoi infectate pot fi eliberate de virusul mozaicului galben al fasolei prin inradacinarea si cultivarea butasilor, timp de 6 saptamani, la 100C si transferarea lor apoi la 250C.











Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Cetraria Islandica (Fam Parmeliaceae)
Anemone coronaria (Fam Ranunculaceae)
Virusul piticirii necrotice a salatei - Lettuce necrotic stunt virus, tombusvirus inca neclasificat, (Ref
Virusul asociat cu ingalbenirea nervurilor agrisului
Patarea frunzelor si basicarea fructelor de tomate
Chelidonium majus (Fam Papaveraceae)
Patarea cafenie a frunzelor si fructelor si rapanul ramurilor de mar si par - Venturia inaequalis
Virusul raului lato




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu