Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » referate » botanica
Virusul mozaicului mazarii transmisibil prin samanta

Virusul mozaicului mazarii transmisibil prin samanta




Virusul mozaicului mazarii transmisibil prin samanta - Pea seed-borne mosaic virus PSbMV, Potyvirus, Potyviridae, sinonime Pea fizzle top virus, Pea leaf rolling virus, Pea leaf roll mosaic virus, Pea leaf-rolling mosaic virus, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 268). Virusul a fost descris prima data la Pisum sativum, de Musil (1966, Biol. Bratisl. 21, 133), in fosta Cehoslovacie, Inouy (1967, Ann. Phytopathol. Soc. Jap. 33, 38) in Japonia si Mink s.a. (1969, Phytopathology 59, 1342) si altii in S.U.A. Ulterior, fiind identificat in Olanda, fosta R.D. Germana, Regatul Unit si diferite alte tari europene si asiatice, samanta unor soiuri cunoscute ca infectate fiind exclusa din schimburile internationale. La plantele de mazare (Pisum sativum) din camp, virusul produce o boala ale carei simptome caracteristice dispar la scurt timp de la infectie. Primele simptome se observa la frunzele tinere, care devin slab clorotice, manifestand o clorozare fina si ingrosarea nervurilor, patare difuza sau simptome mozaicale slabe. Mai tarziu, foliolele se rasucesc spre fata inferioara, luand forma de cornet. La unele soiuri, in special la cele timpurii, nu apar simptome de rasucire, insa frunzele din varf sunt clorotice si de dimensiuni reduse.



Talia plantelor este mai mica, florile adesea deformate, pastaii uneori distorsionati si continand numai una sau doua seminte, al caror pericarp crapa pe masura ce ele se matureaza. Plantele infectate in faza tanara sau din samanta infectata nu formeaza flori sau numarul florilor si pastailor este redus. Virusul apare, de asemenea, in fiecare an in culturile de linte (Lens culinaris), bob (Vicia faba) si mazariche (Vicia sativa). Prin inoculari artificiale, a fost transmis la Beta vulgaris, Brassiaca campestris ssp. pekinensis, B. oleracea var. capitata, Capsella bursa-pastoris, Catharanthus roseus, Chenopodium album, C. amaranticolor, C. capitatum, C. foetidum, C. murale, C. quinoa, Cucurbita maxima, Gomphrena globosa, Lathyrus odoratus, Lens esculenta, Medicago sativa, Petunia hybrida, Senecio vulgaris, Tetragonia expansa, Vicia faba, V. sativa, V. villosa si Zinia elegans(Hampton si Mink, 1975, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 146, 4 pp). Plantele de mazare (Pisum sativum) infectate artificial manifesta o usoara clarifiere si ingrosare a nervurilor primelor frunze formate dupa infectie, urmate de curbarea foliolelor spre fata inferioara. La bob (Vicia faba), virusul produce marmorare verde inchis si verde deschis, curbarea slaba sau moderata a marginilor foliolelor spre fata inferioara, deformarea frunzelor si mozaicarea limbului, iar la Chenopodium amaranaticolor si C. quinoa leziuni locale necrotice, respectiv leziuni locale clorotice, fara infectie sistemica. Virionii au fost pusi in evidenta in citoplasma celulelor parenchimului cortical al radacinilor si mezofilului. În celulele infectate se gasesc incluziuni sub forma de agregate care contin virioni localizate in tonoplaste si formatiuni in forma de turbina (pinwheels) caracteristice potyvirusurilor. Experimental, virusul poate fi transmis prin inoculare de suc. În natura, se raspandeste, nepersistent, prin speciile de afide Acyrthosiphon pisum, Aphis craccivora, A. fabae, Cryptomyzus ribis, Macrosiphum euphorbiae. M. rosae, Myzus persicae si altele, perioada de hranire pentru achizitionare fiind de 10-90 secunde. Transmiterea are loc, de asemenea, prin samanta. În experimentarile efectuate de Musil (1981), in cazul plantelor infectate artificial inainte si dupa inflorire, proportia transmiterii prin samata a fost de 1,8 - 36,8 %, respectiv 0,8 - 22,8 % la mazare, de 0,3 - 3,3 % , respectiv 0, - 0,7 % la linte si de 2 - 3 % la mazariche.



În cadrul acelorasi cercetari, la plantele infectate natural transmiterea prin samanta a fost de 1 - 9,2 % la mazare si absenta la soiurile de linte experimentate. În proportie de sub 1 %, semintele devin infectate si ca rezultat al polenizarii cu polen de la plante infectate. Stabilirea prezentei virusului in probele de samanta poate fi facuta prin cultivarea acestora in sera si notarea plantelor care prezinta simptome externe. Alte cercetari arata ca virusul este transmis prin samanta in proportie de 100 % la Pisum sativum, in special cand coaja este crapata si in proportie mica la Vicia faba, V. narbonensis si V. pannonica. Sucul foliar contine putini virioni. Inactivarea termica are loc putin peste 55°C, dupa alti autori intre 55-60°C, in cazul unor tulpini la 70-75°C, iar dilutia limita este 10-4-10-5. Longevitatea in vitro este de o zi in suc extras din frunze si 4 zile in extracte din radacini. Prin inghet, preparatele isi pierd capacitatea de infectie. Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand o lungime modala clara de 770 nm si 12 nm in diametru, canalul axial fiind obscur, structura helicoidala obscura si pasul helixului de 3,4 nm. Preparatele purificate se sedimenteaza ca un singur component. Genomul consta in ARN monocatenar, iar virionii contin o singura proteina. Boala poate fi prevenita prin folosirea de samanta libera de virus si cultivarea soiurilor neatacate sau tolerante. Crearea soiurilor de mazare rezistente la acest virus este posibila utilizand ca genitori soiurile Cobri si Wyola, care contin gena Ir.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.