Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » botanica
Virusul mozaicului striat european al graului

Virusul mozaicului striat european al graului


Virusul mozaicului striat european al graului - European wheat striate mosaic virus, EWSMV, Tenuivirus, deosebindu-se de Winter wheat mosaic Tenuivirus prin insecta vectoare, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 27). Sin. Oat striate and red disaease virus (Lindsten, 1961. Ann. Roy. Agric. College, Sweden A fost descris prima data la Triticum aestivum in Anglia (Slykhnis si Watson, 1958, Ann. appl. Biol. 46, 542), ulterior, fiind identificat in fosta Cehoslovacie (Vacke si Pruša, 1961, Biol. Plant. 3, 277), Danemarca, Finlanda, Germania, Polonia (Hoppe, 1979, Zesz. probl. Post. Nauk rol. 266, 161), Spania si Suedia. Frecventa atacului este, in general, sub 5 % iar, in cazuri rare, de 25-30 %. Infectii naturale s-au gasit la grau (Triticum aestivum), ovaz (Avena sativa), orz (Hordeum vulgare), secara (Secale cereale), Lolium perenne, Lolium multiflorum, Phleum pratense si Bromus molis, manifestandu-se prin pete si dungi clorotice, cloroza generala, piticire si distrugerea plantelor. Astfel, plantele de grau (T. aestivum) infectate manifesta, pe fata inferioara a frunzelor tinere, pete si dungi clorotice, paralele cu nervurile. Mai tarziu, acestea devin evidente si pe fata superioara a limbului. Într-un stadiu avansat, frunzele sunt mai mult sau mai putin clorotice, iar pe suprafata limbului apar necroze alburii sau brune care, la unele soiuri, duc la moartea frunzelor. Exemplarele bolnave au cresterea mai redusa si, uneori, apar mai puternic infratite. Spicele sunt partial sterile iar boabele incomplet formate, unele putand fi complet distruse inainte de inspicare. La ovaz (A. sativa), boala se caracterizeaza prin aparitia, pe frunze si teaca, a unor striuri sau dungi clorotice sau alburii, confluente care, in cazul infectiilor tarzii, se inrosesc, fara ca plantele sa fie pitice sau puternic infratite. Plantele infectate in faza tanara sunt complet distruse. Prin inoculari artificiale virusul a fost transmis si la Aspera spica-venti, Dactylis glomerata, Poa annua si Eragrostis cilianensis (Hoppe, 1979, l.c.). Inoculate artificial, plantele de Avena sativa, Hordeum vulgare, Lolium multiflorum, L. perenne, Secale cereale si Triticum aestivum reactioneaza prin pete si striuri fine clorotice si cloroza generala. Virionii se gasesc in citoplasma celulelor foliare infectate, in care apar si incluziuni cristaline fara particule virale. Virusul nu a putut fi transmis prin inoculare de suc. În natura este transmis, persistent propagativ, prin cicada Javesella pellucida (Delphacidae). Multiplicandu-se in vector, perioada de latenta in insecta este de minim 10-14 zile, cicadele ramanand infectioase toata viata, virusul transmitandu-se si la urmasi prin intermediul oualor (Sinha, 1960, Virology 10, 344). Experimental, a fost transmis si prin J. obscurella si J. dubia. Perioada de incubatie in plante este de 17-24 zile. Sursele de infectie in natura sunt asigurate de speciile graminee susceptibile perene si de insectele vectoare. Virionii sunt filamentosi, fara o lungime modala clara, iar la ultracentrifugarea preparatelor purificate apare o singura fractie. Înmultirea vectorului fiind legata de prezenta plantelor de ovaz, prevenirea infectiilor masive se realizeaza prin distrugerea sistematica a samulastrei si inlocuirea, timp de 1-2 ani, a ovazului din asolamentul agricol, cu orz, grau sau secara (Ammar, 1975, Ann. appl. Biol. 79, 195). În zone cu infectii puternice se recomanda si aplicarea tratamentelor chimice preventive contra vectorilor.







Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.