Virusul patarii galbene a stanjenelului

Virusul patarii galbene a stanjenelului - Iris yellow spot virus IYSV, Tospovirus, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 171). Derks si Lemmes (1996) au mentionat prima data prezenta tospovirusurilor la culturile bulboase, Iris yellow spot virus fiind identificat prima data la Iris halandica, Allium cepa, Lisianthus, Allium cepa si Hyppeastrum (Kritzman s.a., 2001) in Israel, Allium cepa in Brazilia si Allium cepa si A. schoenoprasum in S.U.A. (Abad s.a., 2003, Phytopthology 93, S1 (Abstr.). Virusul prezinta importanta economica ridicata pentru speciile floricole si, mai ales, pentru speciile de Allium, in culturile de ceapa din Israel inregistrandu-se atacuri de 50-60 % cu efecte negative insemnate asupra productiei de bulbi. Mai recent, virusul a fost identificat la praz (A. porrum) in Slovenia. Infectii naturale cu acest virus s-au inregistrat la Iris hallandica, Allium spp., Hyppeastrum hybridum si Lisianthus Eustoma russellianum). În Israel, boala produsa de acest virus la ceapa se numeste "strow blaching". Pe suprafata frunzelor si tulpinilor plantelor atacate apar numeroase pete la inceput clorotice apoi galbui, cenusii sau cafenii-necrotice, fusiforme sau romboidale, bulbii nemanifestand simptome externe.

Distributia virusului in plantele de ceapa este inegala, titrul cel mai ridicat realizandu-sein portiunea bazala a frunzelor interne. La Iris hollandica, boala se manifesta prin pete foliare galbene, la Hyppeastrum hybridum prin pete inelare clorotice iar la Lisiathus E. russellianum) prin pete sau inele necrotice si necroze sistemice. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Chenopodium quinoa, C. amaranticolor, Eustoma russellianum, Gomphrena globosa, Datura stramonium, Emilia sonchifolia si Petunia hybrida (ultimele trei numai cu suc de la N. benthamiana). Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale clorotice la Chenopodium amaranticolor, C. quinoa si Gomphrena globosa si infectii sistemice la E. russellianum si N. benthamiana. Plantele de H.hybridum inoculate artificial au manifestat patari inelare clorotice, cele de A. cepa nu au manifestat simptome externe insa virusul a fost detectat in acestea prin metoda ELISA. Virusul este transmisibil prin inculare de suc. În conditii experimentale a fost transmis prin tripsul tutunului (Thrips tabacii), incercarile de transmitere prin tripsul Frankliniella occidentalis dand rezultate negative, raspandirea bolii in camp fiind asociata cu prezenta populatiilor de T. tabacii, virusul netransmitandu-se prin bulbi sau samanta. În sucul si tesuturile plantelor infectate s-au pus in evidenta particule caracteristice tospovirusurilor. Virusul netransmitandu-se prin bulbi sau samanta, principala masura de prevenire consta in evitarea atacului si combaterea vectorului Trips tabacii.