Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » botanica
Virusul patarii inelare necrotice a prunilor

Virusul patarii inelare necrotice a prunilor



Virusul patarii inelare necrotice a prunilor - Prunus necrotic ringspot virus, PNRSV, Ilarvirus, Bromoviridae; sinonime: European plum line pattern virus, Hop B virus, Hop C virus, Peach ringspot virus, Cherry rugose mosaic virus, Sour cherry necrotic ringspot virus, Necrotic ringspot virus, Prunus ringspot virus, Danish plum line-pattern virus, North American plum line pattern virus, Plum decline virus, Red currant necrotic ringspot virus, Rose chlorotic mottle virus, Rose line pattern virus, Rose vein banding virus, Rose yellow vein mosaic virus; tulpini: Necrotic ring spot, recurrent ring spot, cherry rugose mosaic, Danish plum line pattern virus, North American plum line pattern virus, Stecklenberger disease strain, almond calico strain, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 347). A fost descris prima data la Prunus persica, in S.U.A. (Cochran si Hutchinns, 1941, Phytopathology 31 B, 860), ulterior fiind identificat si la celelalte specii susceptibile. În prezent, este mult raspandit la genul Prunus in toate tarile cu clima temperata, infectiile fiind masive si adesea mai mult sau mai putin latente la cires si visin si mai reduse la prun, cais, piersic si migdal. La ciresii din Anglia, s-a constatat o infectie de 56 %, reducerea productiei fiind apreciata la 30 %. La noi, bolile de tipul patarilor inelare sunt foarte frecvente mai ales la cires si visin, atat in pepiniere cat si in plantatii (Docea s.a., 1962, Gradina, Via si Livada 11, 73; Macovei, 1974, An. I.C.P.P. 10, 22).




Virusul infecteaza natural un numar mare de specii, la care produce simptome diferite, mai ales in functie de tulpina, la unele gazde cauzand simptome persistente iar la altele acestea disparand la scurt timp de la infectie. În conditii de infectii naturale, virusul produce linii si inele necrotice de culoare inchisa si perforarea frunzelor urmate de insanatosire aparenta lacires si visin, linii si inele brune urmate de insanatosire aparenta la P. persica, linii inele si desene de forma frunzei de stejar clorotice fara insanatosire la Rosa spp., linii si inele clorotice in cazul anumitor tulpini la P. domestica, mozaic galben evident la P. amygdalus si infectii inaparente la Humulus lupulus.

La cires (Prunus avium), tulpina „necrotic ringspot” produce patarea inelara necrotica a ciresului (sweet cherry necrotic ring spot). Pomii infectati de mai multi ani cu aceasta tulpina (faza cronica), de regula, nu manifesta simptome externe evidente. Spre farsitul primaverii sau la inceputul verii, pe unele frunze mai batrane sau pe toate frunzele unei ramuri, se pot observa inele sau benzi clorotice, fine sau mai evidente, care mai tarziu se necrozeaza si cad, suprafata limbului devenind perforata, dantelata sau zdrentuita. La pomii infectati, pornirea in vegetatie in primavara si inflorirea sunt intarziate cu cateva zile, dezvoltarea lor vegetativa si fructificarea fiind, de asemenea, mai reduse. Ciresii inoculati artificial cu tulpina „necrotic ringspot” manifesta, la inceput, simptome de soc iar apoi insanatosire aparenta. Primele se caracterizeaza prin aparitia, in anul urmator infectiei, pe frunzele formate in primavara, a unor pete circulare sau inelare, de culoare verde deschis. Cu timpul, tesuturile clorotice se necrozeaza, se separa de restul tesuturilor si cad, suprafata limbului prezentand numeroase perforari, de forme si marimi diferite sau este complet zdrentuita. Unele frunze pot manifesta, de asemenea, decolorari in forma de benzi sau pete inelare neregulate de dimensiuni mai mari. Simptomele foliare sunt insotite de necroze, care pot cuprinde mugurii, varfurile lastarilor si tesuturile corticale. Pe ramurile inoculate, apar ulceratii insotite de gome, care pot fi confundate cu acelea produse de ciuperci si bacterii. În anii urmatori, de regula, simptomele foliare sunt foarte slabe sau absente. În cursul verii, la ciresii infectati in pepiniera cu tulpina „necrotic ringspot” apare, uneori, o uscare a varfurilor lastarilor, care poate fi confundata cu atacul produs de insecte. La ciresii infectati cu tulpina „recurrent ringspot” apar simptome similare cu ale tulpinii „necrotic ringspot” sau „cherry rugose mosaic”. Ciresii inoculati cu tulpina „cherry rugose mosaic” manifesta, in faza de soc (primul an de la infectie), simptome asemanatoare cu ale tulpinii „cherry necrotic ringspot”, constand in aparitia de pete si inele clorotice, apoi necrotice si perforarea suprafetei limbului. Simptomele specifice ale acestei boli se observa la inceputul fazei cronice, manifestandu-se apoi in fiecare an. Ele apar pe primele frunze formate in primavara, sub forma unor pete clorotice accentuate, insotite de rugozitatea, deformarea si reducerea suprafetei limbului. Majoritatea frunzelor afectate se usuca si cad, la restul frunzelor observandu-se numai necrozarea petelor clorotice si perforarea suprafetei limbului. La pomii infectati de mai multi ani cu izolatele slabe, simptomele bolii se observa in cursul perioadei de vegetatie numai pe un numar redus de frunze. Majoritatea izolatelor produc enatiuni pe unele frunze. Acestea pot apare in oricare parte a fetei inferioare a frunzelor, dar sunt mai frecvente in vecinatatea nervurii principale din partea bazala a limbului. Enatiunile sunt mai des intalnite la frunzele de pe lastarii aparuti din mugurii latenti de pe trunchi sau de pe ramurile principale. Numeroase izolate ale acestei tulpini produc la puietii si soiurile de cires o patare galbena pana la alba sau mozaic pe unele frunze din interiorul coroanei. La ciresii afectati de mozaicul rugos, de regula, inflorirea si maturarea fructelor au loc mai tarziu decat la pomii sanatosi, in coroana observandu-se, pe unele ramuri, fructe verzi cand majoritatea fructelor sunt mature. Ciresele de pe pomii atacati pot fi mijlociu sau puternic deformate

Pomii infectati cu formele mai grave ale acestei tulpini manifesta un fenomen de declin progresiv, datorita distrugerii lastarilor si mugurilor laterali si unei vigurozitati reduse. Tulpina „almond calico” produce la cires simptome de soc, sub forma de pete inelare necrotice, iar, in faza cronica, la unele soiuri si ciresii obtinuti din samanta, linii, benzi sau desene de forma frunzei de stejar, de culoare galbena deschis pana la alba. Simptome de inele, linii sau benzi de culoare verde deschis sau galbui pot fi produse la cires si de alte tulpini ale virusului.

La visin (Prunus cerasus), pomii infectati de mai multi ani cu tulpina „necrotic ringspot” sunt aparent sanatosi sau prezinta simptome slabe. De regula, se observa o intarziere a pornirii in vegetatie a unor ramuri sau a pomilor in intregime. La sfarsitul primaverii sau inceputul verii, pe unele frunze mai batrane sau la toate frunzele unei rozete, se pot observa pete necrotice sau formatiuni inelare care apar sub forma unor „gravuri” pe suprafata limbului. La soiul Montmorency inoculat artificial cu tulpina „necrotic ringspot” primele simptome constau intr-o intarziere evidenta a pornirii in vegetatie a unor ramuri sau a pomilor in intregime, frunzele de pe ramurile afectate sunt de dimensiuni reduse si, inainte de a se desface din muguri, pot prezenta pete mici de culoare verde deschis si inele de culoare inchisa, a caror diametru variaza de la mai putin de 1 mm pana la 5 mm, tesuturile afectate aparand ca imbibate cu apa. Uneori, se observa inele incomplete sau concentrice. Suprafata frunzelor afectate este rugoasa iar marginile lor tind sa fie ondulate. În primele stadii, simptomele pot fi observate numai in lumina reflectata. Cu avansarea vegetatiei, zonele afectate se necrozeaza si cad, frunzele devenind perforate sau sfartecate. De regula, simptomele se limiteaza la primele frunze care se formeaza, cele dezvoltate mai tarziu, in general, nemanifestand simptome. La pomii sever afectati apar simptome si la mugurii floriferi. Astfel, pedicelele acestora sunt adesea mult scurtate, mugurii devenind sesili, iar caliciul si corola pot fi rasucite si distorsionate, florile respective, de regula, ramanand sterile. În anii urmatori, ramurile care au prezentat simptome de soc in anul precedent sunt, de regula, fara simptome, dar pomii infectati raman mai mici, au frunze de dimensiuni mai reduse decat cei sanatosi si manifesta o subtiere a foliajului. Caracteristicile simptomelor pot varia cu izolata tulpinii si cu clona soiului Montmorency. În pepiniera, visinii infectati cu tulpina „necrotic ringspot” manifesta adesea uscarea varfurilor lastarilor, care poate fi confundata cu atacul produs de insecte. În cazul visinilor soiului Montmorency infectati cu tulpina „recurrent ringspot”, simptomele caracteristice apar an de an pe toate ramurile si pe toate frunzele pomilor. La pomii tineri, inoculati la craparea mugurilor, simptomele initiale apar dupa 7-14 zile si constau in aplecarea in jos a lastarilor, urmata de o patare bruna cu aspect apos a frunzelor, de regula, evidenta pe fata inferioara a limbului. Ulterior, petele se necrozeaza si cad, ducand la perforarea limbului, sau se reunesc, formand zone necrotice neregulate, care, separandu-se de restul tesuturilor, dau frunzelor un aspect dantelat sau zdrentuit. Inelele sau suprafetele apoase verzi-inchis pana la negricioase apar, de regula, pe frunzele formate mai tarziu. Pana in aceasta faza simptomele sunt asemanatoare cu ale tulpinii „necrotic ringspot”. Dar, in timp ce la aceasta, frunzele formate mai tarziu au aspect normal sau prezinta simptome slabe, la tulpina „recurrent ringspot”, toate, sau aproape toate, frunzele formate mai tarziu pot manifesta inele, arcuri sau linii adancite in tesuturile frunzelor in acelasi sezon in care are loc reactia de soc. Simptomele cronice apar, de asemenea, sub forma de inele sau arcuri adancite in tesuturile frunzelor, evidente in lumina reflectata. Un alt simptom caracteristic consta in ingalbenirea suprafetei frunzelor, cu exceptia tesuturilor din lungul nervurilor principale, ca in cazul visinilor infectati cu virusul piticirii prunilor. Simptomele initiale produse la visinul Montmorency de tulpina „cherry rugose mosaic” sunt asemanatoare cu ale celorlalte tulpini ale virusului. Simptomele fazei cronice constau insa in clarifierea nervurilor, incretirea, rugozitatea si deformarea accentuata a limbului, aparitia de pete galbene si a unui mozaic cu zone verzi deschis in cursul verii si a toamnei si prezenta unor frunze galbene, exceptand tesuturile din aproprierea nervurilor, asemanatoare cu cele caracteristice ingalbenirii visinului, in cursul verii. Virusul bolii Stecklenberg a visinului, descrisa in fosta R.D.G. (Baumann, 1956,) este considerat, de asemenea, o tulpina a PNRSV, cunoscuta in majoritatea tarilor europene, inclusiv la noi (Pop, 1964, Gradina Via si Livada 13, 27), producand reducerea productiei cu 20-80 %, slabirea progresiva a pomilor atacati si, in unele cazuri, distrugerea totala a acestora. În plantatiile pe rod, boala se caracterizeaza printr-o reducere accentuata a cresterii, o infatisarea “golasa” a ramurilor, datorita frunzisului saracacios si cresterilor neinsemnate, lastarii atingand, de regula, numai jumatate din lungimea celor sanatosi, iar frunzele si florile fiind stranse in forma de rozete la varfurile ramnificatiilor. Un simptom evident consta in uscarea si brunificarea mugurilor floriferi si vegetativi in curs de deschidere de pe anumite parti ale coroanei, uneori insotita de uscarea ramurilor respective. Putinele flori care se formeaza sunt pipernicite, adesea sterile, cu penduculii foarte scurti, iar sepalele si petalele cad inainte de vreme. Pe unele frunze ceva mai batrane, pot apare pete neregulate sau inelare, de culoare verde deschis, care, mai tarziu, se necrozeaza si cad, suprafata limbului devenind perforata. Pe fata inferioara a frunzelor, de regula a celor din partea mediana a lastarilor, apar enatiuni foliare relativ mari, situate mai ales in jumatatea terminala a limbului, paralele cu nervurile laterale. Petele clorotice si necrotice si enatiunile sunt considerate simptome specifice bolii. Primele caracterizeaza faza de soc, ce apare aproape constant in primul an dupa inoculare sau la intervale neregulate in anii urmatori, in timp ce enatiunile sunt adesea prezente atat in faza cronica cat si in cea de insanatosirea aparenta. Gravitatea simptomelor variaza in functie de soi, faza de crestere, conditiile climatice si tulpina virusului. Schattenmorelle se numara printre soiurile sensibile.



La piersic (Prunus persica) tulpina „necrotic ringspot” produce patarea inelara necrotica a piersicului (peach necrotic ring spot). La pomii infectati in anul precedent, pornirea in vegetatie este intarziata, numerosi muguri floriferi si vegetativi fiind distrusi cand sunt partial deschisi sau inainte de aceasta faza. De asemenea, sunt distruse ramurile formate in anul precedent, sau, pe crengile care nu sunt complet distruse, apar necroze in aproprierea nodurilor, care se extind apoi in sus sau in jos de la punctul de infectie. Frunzele in curs de dezvoltare pot manifesta un numar redus de inele si zone clorotice putin evidente, sau prezinta necroze grave sau pete necrotice in cadrul zonelor clorotice. Frunzele sunt adesea deformate, datorita necrozelor care cuprind numai unele portiuni ale limbului. Cand simptomele sunt severe, numeroase frunze cad, ramurile ramanand golase. Unele forme ale acestei tulpini distrug total pomii mici sau de 3-4 ani. Pe masura ce vegetatia avanseaza, cresterile noi raman fara simptome evidente, exceptand faptul ca, in pepiniera si in plantatii, frunzele de pe lastarii formati in anul respectiv care cresc rapid pot manifesta patare necrotica cand se desfac din mugurele terminal. Aceasta faza a bolii, original descrisa ca „patare necrotica”, apare adesea in urma unor perioade cu temperatura excesiv de ridicata, fiind o boala importanta in pepiniera. Pe langa simptomele de patare necrotica a frunzelor, piersicii maturi pot manifesta si alte simptome asociate cu aceasta. Astfel, patarea florilor ce apare la Rio Oso Gem si la alte soiuri, cuprinzand pana la 25 % din mugurii floriferi si aparand 3 ani consecutivi, a fost atribuita virusului patarii inelare necrotice. Alte simptome asociate cu acest virus la pomii pe rod sunt reducerea vigorii, distrugerea pintenilor laterali si a mugurilor vegetativi de pe ramurile fructifere mai batrane, rugozitatea scoartei ramurilor principale si a trunchiului si reducerea accentuata a productiei, fructele care se formeaza fiind putine, mici, turtite si slab colorate. Toate soiurile de piersic testate s-au dovedit susceptibile si au prezentat reactii similare la virusul patarii inelare necrotice. Simptomele manifestate au variat insa considerabil in cazul diferitelor izolate. Soiurile „freestone” probabil sunt vatamate mai mult decat cele clingstone, gravitatea bolii variaza in functie de soi si izolata virusului. Astfel, o izolata care produce necroze severe si craparea scoartei la soiul Elberta poate fi relativ slaba la Halford sau la Lowell seedlings. La piersicii infectati cu tulpina „recurrent ringspot”, simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de tulpinile „necrotic ringspot” si „cherry rugose mosaic”. La piersicii infectati cu tulpina „cherry rugose maosaic” simptomele initiale de soc sunt asemanatoare cu ale tulpinii „necrotic ringspot” manifestand, de asemenea, aglomerarea in rozete a frunzelor unor lastari aparuti din mugurii laterali de pe trunchi. De regula, pomii se refac dupa simptomele initiale severe, dar continua sa manifeste in anii urmatori pete necrotice pe frunzele formate in primavara sau pe cele aparute din mugurele terminal in cursul valului de crestere din vara. Tulpina „almind calico” produce la piersic simptome de soc asemanatoare cu ale celorlalte tulpini, iar in faza cronica pete galbene-pale pe frunzele formate primavara de timpuriu, putin evidente la pomii infectati de multi ani.

La prun (Prunus domestica), tulpina „necrotic ringspot” produce patarea inelara necrotica a prunului (plum necrotic ring spot). Aceasta a fost identificata in Anglia si in majoritatea tarilor Europei continentale, fiind observata si in tara noastra. Simptomele initiale ale bolii sunt asemanatoare cu cele de la piersic, cires si visin, fiind insa mai putin grave. Pe frunzele formate in primavara, apar inele galbui sau pete mici, circulare, cu marginea mai inchisa si centrul necrotic, de culoare bruna. Mai tarziu, tesuturile necrozate se separa si cad, formandu-se perforari circulare sau de forma ovala, intreaga suprafata a limbului devenind slab clorotica. Frunzele formate mai tarziu au un aspect normal. Simptome evidente manifesta soiurile Brompton, Burbank, Florentina, Santa Rosa, Majorie’s Seedling, Oullins Gage si Cambridge Gage, in cazul ultimelor trei, cresterea nefiind afectata dar productia redusa cu 30, 45 si respectiv 13 % (Posnette si Cropley, 1970). Multe soiuri de prun sunt infectate fara a manifesta simptome externe. La Shiro plum (Prunus ), tulpinile „cherry rugose mosaic” si „almond calico” produc pete, linii si desene in forma frunzei de stejar, de culoare galbena-alburie, asemanatoare cu cele cauzate la aceasta gazda de American plum line pattern virus. Unele tulini ale virusului, cum este „Danish plum line pattern virus”, produc la prun simptome cucoscute sub numele de mozaicul in benzi al prunului (plum line pattern). Boala se observa la sfarsitul lunii iunie, pe un numar limitat de frunze mai bine expuse la lumina, persistand pana la sfarsitul perioadei de vegetatie. Simptomele constau in aparitia la suprafata limbului a unor pete inelare, lineare sau desene in forma frunzei de stejar, de culoare galbena-verzuie sau crom, repartizate simetric pe cele doua jumatati ale limbului. La anumite soiuri de prun, cum sunt Majorie’s Seedling si Stanley altoite pe portaltoiul Myrobolan-B, unele tulpini ale virusului produc boala denumita declinul prunului (plum decline). În acest caz, dupa 5-6 ani de la infectie, se observa o ingrosare disproportionata a tulpinii soiului in comparatie cu grosimea portaltoiului. Frunzele pomilor bolnavi sunt mici, devin clorotice si se rasucesc spre fata superioara, productia fiind redusa la jumatate fata de normal. Simptomele se agraveaza treptat, ducand la distrugerea completa a pomilor, in decurs de 4-5 ani. În sectiune, se observa o discontinuitate vasculara atat in xilem cat si in floem, care incepe in anul 5 de la infectie. Simptome similare manifesta in S.U.A. soiul Stanley altoit pe mirobolan din samanta. Soiurile Victoria si Cambridge Gage altoite pe mirobolan si Oullins Gage pe Brompton nu au manifestat simptome in urma infectiei, iar productia a fost redusa nesemnificativ. În plantatii, numeroase soiuri de prun pot fi infectate cu PNRSV fara a minifesta simptome evidente.



La cais (Prunus armeniaca), tulpina „necrotic ringspot” produce, in faza de soc, pete clorotice inelare sau de forma neregulata pe suprafata frunzelor, in continuare, infectiile fiind mai mult sau mai putin mascate. Alte tulpini ale virusului produc la cais pete inelare, linii sau benzi de culoare galbuie si cu marginile difuze. Acestea apar la inceputul verii, observandu-se pana la sfarsitul perioadei de vegetatie.

Migdalul (Prunus dulcis) infectat cu tulpina „almond calico” prezinta pete si zone galbene deschis sau albe, raspandite neregulat pe suprafata limbului, sau aglomerate intr-o banda transversala situata la varful sau la baza limbului. Un simptom deosebit de caracteristic este, de asemenea, nepornirea in vegetatie a mugurilor laterali vegetativi si, intr-o masura mai redusa, si a celor floriferi de pe lastarii situati pe ramurile puternic atacate, pe care se formeaza adesea numai flori. Migdalii infectati cu tulpina „necrotic ringspot” reactioneaza asemanator cu piersicul, simptomele initiale constand in aparitia de inele, benzi sau marmorari clorotice, perforarea limbului, necrozarea mugurilor si aparitia de necroze pe ramuri si tulpina. În anul urmator infectiei, se observa marmorare slaba si mozaic la unele frunze si, uneori, reaparitia simptomelor de soc in unele portiuni ale pomilor. La migdalii inoculati cu tulpina „cherry rugose mosaic” apar pete galbene, albe, sau verzi deschis pe suprafata frunzelor, un simptom caracteristic fiind, de asemenea, nepornirea in vegetatie a mugurilor laterali de pe unii lastari si distorsionarea suprafetei limbului.

Pe langa speciile pomicole, PNRSV ataca masiv culturile de hamei (Schmidt s.a., 1973; Bode, 1977; Kaniewski si Skotland, 1980; Pethybridge s.a., 2000; Pop, 1986).

Prin inoculari artificiale, PNRSV a fost transmis la Anthirrhinum majus, Cassia tora, Catharanthus roseus, Chenopodium album, C. moschata, C. pepo, Cyamopsis tetragonoloba, Gomphrena globosa, Gossypium hirsutum, Lactuca sativa, Lupinus albus, Melilatus alba, Momordica balsamina, Nicotiana benthamiana, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris, Pisum sativum, Sesbania exaltata,Trifolium repens, Vigna unguiculata si Zinnia elegans.

Majoritatea izolatelor PNRSV produc leziuni locale necrotice pe cotiledoane si mozaic si necroze pe frunzele adevarate la Cucumis sativus, leziuni locale necrotice mari la Cyamopsis tetragonoloba, leziuni locale necrotice la Momordica balsamina, cloroze la Chenopodium amaranticolor, pete si inele necrotice gri la C. quinoa si marmorare la Gomphrena globosa, fiind latent in Sesbania exaltata. Se deosebeste de virusul piticirii prunului prin faptul ca nu infecteaza plantele de Lactuca sativa si Tithonia speciosa si de American plum line pattern virus prin faptul ca acesta nu infecteaza plantele de Gomphrena glosa si Cyamopsis tetragonoloba. În mod obisnuit, transmiterea de la specii de Prunus la gazdele ierboase reuseste bine la plantele de castraveti, de la acestea infectandu-se apoi celelalte specii susceptibile. De regula, detectarea virusului se executa prin grefarea mugurilor proveniti de la pomii de testat pe o ramura de Prunus serrulata soiul Shirofugen, in cazul prezentei virusului, tesuturile din jurul mugurilor bolnavi se necrozeaza in decurs de cateva saptamani de la grefare. O reactie similara se obtine si la plantele de P. tomentosa. La P. serulata soiul Kwanzen si la clona de piersic G.F. 305 virusul produce franarea cresterii si necrozarea caracteristica a varfurilor lastarilor. În tracheidele din frunzele tinere de cires infectati s-au observat agregate de particule sferice, de 20-32 nm in diametru, inconjurate de o membrana (Kalashian si Verderevskaya, 1980; Kalashian, 1986).



Izolatele PNRSV sunt deosebit de variabile mai ales in privinta caracteristicilor biologice, in literatura ele fiind grupate in mai multe tulpini principale. Tulpina patarii inelare necrotice (necrotic ring spot strain). Este considerata tulpina comuna a virusului patarii inelare necrotice a prunilor. Se caracterizeaza prin producerea la plantele atacate a unor simptome denumite „de soc” sau „acute”, urmate de simptome cronice slabe sau de insanatosire aparenta, mai mult sau mai putin evidenta, in functie de gazda, izolata virusului si conditiile climatice;Tulpina patarii inelare recurente (recurrent ring spot strain). Se caracterizeaza prin faptul ca, la visinul Montmorency, odata virusul devenind sistemic, produce simptome in fiecare an pe frunzele tuturor ramurilor pomilor infectati; Tulpina mozaicului rugos al ciresului (cherry rugose mosaic strain), decrisa de Nyland si Lowe (1964). La plantele gazda standard, simptomele de soc, care apar in anul urmator infectiei, sunt relativ asemanatoare cu ale tulpinilor precedente. Acestea sunt urmate, in anul respectiv sau in anii urmatori, de aparitia simptomelor caracteristice mozaicului rugos. Acesta tulpina poate fi, de asemenea, identificata prin reactia produsa la Gomphrena globosa si la alte plante test.

Virusul bolii Stecklenberg a visinului este considerat, de asemenea, o tulpina a virusului patarii inelare necrotice a prunilor. Tulpina patarii galbene a migdalului (almond caliclo strain). Se caracterizeaza prin simptomele specifice produse la migdal si la celelalte specii de Prunus (vezi simptome). Izolatele virusului difera mai mult sau mai putin intre ele in privinta cercului plantelor gazda si simptomatologia, unele infectand plantele de fasole (Phaseolus vulgaris) si de fasolita (Vigna sinensis) sistemic iar altele nu, factorul care conditioneaza capacitatea de a infecta plantele de fasolita gasindu-se in particulele de dimensiuni mai mari. Virusul fiind multicomponent, se presupune ca au loc recombinari sau mutatii ale factorilor de patogenitate, care explica aparitia frecventa a deosebirilor dintre izolate privind cercul plantelor gazda si gravitatea simptomelor.

În conditii experimentale, PNRSV se transmite prin altoire si inoculare de suc. Grüntzig si Fuchs (1986) obtin rezultate satisfacatoare la transmiterea lui pe cale mecanica de la speciile lemnoase la plantele de castraveti numai in cazul folosirii mugurilor fortati in sera la 18-25°C incepand din septembrie si pana in ianuarie. În experientele efectuate de Kegler s.a 1977), rezultate bune la transmiterea pe Chenopodium quinoa si Cucumis sativus s-au obtinut folosind frunze de la pomii porniti in vegetatie in primavara sau de la ramuri fortate in sera prin tratarea lor cu Dicloretan incepand din luna ianuarie, inoculul obtinandu-se prin mojararea frunzelor in tampon fosfat 1/15 M pH 0,5 , continand 0,015 M Na-Dietildithiocarbomat, 0,015 M N,N' - Difeniltiouree si 0,03 M cofeina. În natura, virusul se transmite prin samanta, la puietii de cires (Prunus avium var. avium) rata transmiterii fiind de 6 - 25,8 % (Schimanski, 1970), iar la ciresul Montmorency de pana la 88 %. Portaltoii crescuti din seminte infectate pot sa nu manifeste niciodata simptome externe, ceea ce face dificila eliminarea lor de la altoire. În plantatii, se rapandeste rapid, mai ales datorita transmiterii prin polen. Astfel, experientele au aratat ca, cel putin la cires, visin si piersic, virusul se transmite prin polenul pomilor atacati, infectand pe aceasta cale atat samanta cat si plantele polenizate (Bernhard s.a., 1973). La piersic, infectarea prin polen a fost masiva, proportia pomilor infectati dintr-o plantatie ajungand la 80 % la 5 ani de la plantare (Bernhard s.a., 1973). Datorita transmiterii prin polen, pe semincerii sanatosi destinati producerii portaltoilor generativi pot apare seminte infectate. Nu este exclus faptul ca raspandirea virusului in plantatii are loc si prin alte mecanisme decat transmiterea prin polen. Un argument in acest sens este faptul ca in practica apar infectii noi si la plantele de hamei mascule. Prezenta virusului la speciile de Prunus spontane crescute mai ales in zonele pomicole, indica transmiterea lui de la acestea la speciile cultivate si invers. Experimental, virusul a fost transmis prin nematodul Longidorus macrosoma, insa rolul lui in raspandirea acestuia in natura nu a fost inca lamurit. Fiind adesea latent in speciile de Prunus, virusul este diseminat la distanta odata cu propagarea materialului saditor produs in pepiniere folosind portaltoi si altoi necontrolati infectati.

Virionii sunt izometrici, de 23, 25 si 27 nm in diametru, avand profil rotund si aranjamentul capsomerelor neevident. În extracte fara antioxidanti, inactivarea termica are loc la 45-54°C, longevitatea in vitro este de 12-18 ore, iar dilutia limita 10-2-10-3. La ultracentrifugare, preparatele purificate de separa in trei componente. Genomul consta din trei molecule de ARN monocatenar, iar capsida este formata dintr-o singura proteina.

Principalele masuri de prevenire constau in producerea de portaltoi si altoi liberi de PNRSV, utilizarea portaltoilor si altoilor liberi de virus la altoire si izolarea in spatiu a plantatiilor noi de cele batrane.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Acer tataricum (Fam Aceraceae)
Virusul patarii galbene a cassiei
Virusul piticirii dungate a porumbului
Virusul stricului clorotic al papucului doamnei
Achillea millefolium (Fam Compositae)
Virusul ingalbenirii reticulare a zmeurului
Tipul W al virusului patarii inelare a arborelui papaya
Satellivirusul mozaicului linear alb al porumbului




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu