- Pelargonium line pattern virus, PLPV,
Carmovirus, Tombusviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 248). A fost
descris prima data la Pelargonium
zonale (Stone si Hollings, 1971, Rep. Glasshouse Crops
Res. Inst. 1970, p. 153) in Marea Britanie, ulterior fiind identificat
in Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Olanda, Reagtul Unit, fosta
Jugoslavie si S.U.A. În infectii naturale, boala este mai ales
latenta la Pelargonium zonale,
insa, iarna, plantele infecate pot manifesta pete si desene
lineare galbene sau verzi. La Pelargonium
peltatum nu s-au observat simptome externe. Experimental,virusul a fost
transmis la Atriplex hortensis, Beta
vulgaris, Celosia argentea, Chenopodium album, C. amaranticolor, C. capitatum,
C. murale, C. quinoa, Datura stramonium, Dianthus barbatus, Glycine max,
Gomphrena globosa (unele tulpini), Latyrus odoratus, Lycopersicon esculentum,
Nicotiana bigelovii, N. clevelandii, N. debneyi, N. glutinosa, N. megalosiphon,
N. rustica, N. tabacum, Ocimum basilicum, Petunia hybrida, Phaseolus vulgaris,
Pisum sativum, Silene armenia, Solanum melongena, S. nigrum, S. tuberosum,
Spinacia oleracea, Tetragonia expansa, Torenia fournieri, Trifolium incarnatum,
Vicia faba si Vigna unguiculata. Inoculat artificial,
produce leziuni locale clorotice mici cu centrul alburiu necrotic
fara infectie sistemica la Chenopodium amaranticolor, pete clorotice majoritatea devenind
necrotice pe frunzele inoculate si, ocazioonal, pete clorotice sistemice
la C. quinoa, pete fine difuze sau
lipsa de simptome pe frunzele inoculate, urmate de marmorare
clorotica slaba, clarifierea nervurilor si rugozitatea frunzelor
la Nicotiana clevelandii, pete locale
necrotice brune-cenusii fara infectie sistemica la Pisum sativum si leziuni locale
verzi inchis cu centrul necrotic si, usual, infectie
sistemica latenta la Vicia faba.
La Pelargonium peltatum, virionii
s-au gasit in citoplasma si vacuolele celulelor infectate ale
mezofilului si epidermei frunzelor, petiolurilor, tulpinilor si
organelor florale. În citoplasma celulelor de Chenopodium quinoa si Vicia
faba s-au observat incluziuni sub forma de corpusculi granulari,
amoeboidali sau in forma de stea continand virioni.
Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare
de suc, iar in natura se raspandeste prin
multiplicarea plantelor infectate si contactul dintre exemplarele sanatoase
si bolnave. Sucul foliar contine numerosi
virioni. Inactivarea termica are loc la 85ºC, longevitatea in vitro este
de 18-23 zile, iar dilutia limita 10-5-10-6. Virionii sunt izometrici, de c. 30 nm in diametru. La
ultracentrifugarea preparatelor purificate apare un
singur component. Genomul consta din ARN monocatenar,
iar in virioni se gaseste o singura polipeptida
capsidala. Masurile de prevenire constau in utilizarea materialului
saditor liber de virus si eliminarea plantelor infectate cand
acestea manifesta simptome externe evidente.
.com
