Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » referate » botanica
Virusul stritiae fine a porumbului

Virusul stritiae fine a porumbului


Virusul stritiae fine a porumbului - Maize fine streak virus, MFSV, Nucleorhabdovirus, Rhabdoviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 184). A fost identificat in toamna anului 1999, in frunzele hibridului GSS 0966 cu simptome de striere nervuriana clorotica recoltata in Bainbridge din sudvestul Georgiei, S.U.A. (Redinbaugh s.a., 2002, Phytopathology 92, 1167). Plantele de porumb infectate natural manifesta striuri clorotice fine in lungul nervurilor majore, asemanatoare cu cele produse de Maize rayado fino virus. Prin cicada vectoare, virusul a fost transmis la Hordeum vulgare, Triticul aestivum, Avena sativa, Setaria faberi si Secale cereale. La plantele de porumb infectate crescute din seminte supuse inocularii vasculare punctuale (Louie, 1995, Phytopathology 85, 139), primele simptome apar pe frunzele 2-4, la 10-14 zile de la insamantare, constand in formarea de pete si striuri scurte clorotice pe nervurile mici distribuite neregulat pe suprafata frunzelor. Dupa 3-4 saptamani, simptomele sunt complet dezvol;tate, constand in formarea de striuri clorotice, mai mult sau mai putin continui, in lungul nervurilor mici si intermediare ale frunzelor 4-7. În continuare, striurile si dungile clorotice se maresc, la 6 saptamani de la inoculare, frunzele devenind albe cu pete izolate de culoare verde, unele plante manifestand si o insanatosire partiala, prezentand numai pete si striuri clorotice dispersate pe suprafata limbului (Redinbaugh s.a., l.c.). Particulele virale se gasesc in nucleu, inmuguresc in spatiul perinuclear, achizitinandu-si anvelopa din membrana nucleara. Experimental, virusul a fost transmis usor prin inocularea vasculara punctuala a semnitelor de porumb dar nu a putut fi transmis prin inoculare de suc la Zea mays, Triticum aestivum si Sorghum bicolor. Experimental si in natura se transmite, in mod persistent, prin cicada Graminella nigrifrons. Virionii sunt baciliformi, anvelopati, avand 231 x 71 nm, suprafata noduroasa si structura helicoidala specifica rhabdovirusurilor evidenta. Genomul este ARN monocatenar, iar virionii contin trei proteine. Deoarece, pana in prezent, virusul s-a gasit numai pe o suprafata restransa din sud-vestul Georgiei (S.U.A.), la linia St in cultura a doua, in practica nu se aplica masuri speciale de prevenire.







Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.