Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
RELIEFUL ROMANIEI - Muntii Carpati

RELIEFUL ROMANIEI - Muntii Carpati



RELIEFUL ROMANIEI

Carpatii Orientali

I. Asezare geo:intre: N-granita cu Uraina

S-v. Prahovei

E-Pod.Mold.+Subcarp. Mold.

V-CV+DV+DCT

II.Trasaturile reliefului:

1. altitudine mijlocie; maxima in vf. Pietrosu Rodnei 2303m

2. formare:-prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina; in neozoic au avut loc eruptii vulcanice ce au format cel mai lung lant montan vulcanic din Europa: Oas, Gutai, Tibles, Calimani (cei mai inalti m-ti vulcanici din tara-2100m), Gurghiu, Harghita;



3. roci (alcatuire petrografica): sunt dispuse pe 3 fasii paralele: in V roci vulcanice, in centru sisturi cristaline, in E flis; grupa de S este formata in totalitate din roci sedimentare numite flis

4. fragmentare data de prezenta depresiuni (Maramuresului-cea mai inalta din tara, Brasovului-cea mai intinsa din tara) si de vai;

5. orientarea culmilor: grupa de N si centrala sunt orientate de la NV la SE iar grupa de S in toate directiile datorita formei curbate;

6. tipuri de relief: glaciar (in M-tii Rodnei-L.Lala, L.Buhaiescu), vulcanic (conuri, cratere, un lac vulcanic L. Sf. Ana din Masivul Ciomatu, M-tii Harghitei), carstic (pesteri, chei, defilee), structural, petrografic

7. detine cel mai inalt pas din tara-P. Prislop 1416m (din grupa de N)

1.Carpatii Maramuresului si Bucovinei (grupa de N Orientali)

Limite: in N: granita cu Ucraina

S:depresiunile Dornelor si Campulung

E: pod. Mold (Pod. Sucevei)

V:CV+DV+DCT

Trasaturi: -ca altitudine, reprezinta cea mai inalta grupa din Orientali; maxima se inregistreaza in Vf. Pietrosu Rodnei 2303m;

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina; in Neozoic, au fost inaltati m-tii vulcanici Oas, Gutai, Tibles; la inceputul Cuaternarului, in Rodnei s-au depus ghetari ce au format un relief glaciar reprezentat prin lacuri glaciare (L. Lala, L. Buhaescu);

-au o structura cutata deci apartin zonei de orogen;

-culmile sunt dispuse pe 3 fasii paralele: in V munti vulcanici, in centru munti inalti, in E munti josi;

-paralelismul petrografic este reprezentat prin 3 fasii paralele: in V roci vulcanice, in centru sisturi cristaline, in E roci sedimentare (flis);

-culmile sunt orientate de la NV la SE;

-tipuri de relief: glaciar, vulcanic, carstic

-detine cel mai inalt pas din tara (P. Prislop) si cea mai inalta depresiune Maramuresului-800m).

2.Carpatii Moldo-transilvaneni (grupa centrala a Orientalilor)

Limite: in N: depresiunile Dornelor-Campulung

S: depresiunea Brasovului+v. Oituz

E: Subcarp. Mold.

V:DCT

Trasaturi: -ca altitudine, este grupa cu altitudinea mijlocie; maxima este in Vf. Pietrosu Calimani 2100m;

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orrogeneza alpina; in Neozoic, au fost inaltati m-tii vulcanici Calimani, Gurghiu, Harghitei;

-au o structura cutata deci apartin zonei de orogen;

-culmile sunt dispusepe 3 fasii paralele: in V m-ti vulcanici, in centru m-ti inalti, in E m-ti josi;

-paralelismul petrografic este reprezentat prin 3 fasii paralele: in V roci vulcanice, in centru sisturi cristaline, in E roci sedimentare (flis);

-culmile sunt orientate de la NV la SE;

-tipuri de relief: vulcanic (cratere vizibile, un lac vulcanic Sf. Ana din Mas. Ciomatu), carstic (pesteri, defilee, chei), structural, petrografic.

3. Carpatii Curburii (grupa de sud a Orientalilor)

Limite: in N: depres. Brasov+v. Oituz

V: v. Prahovei

-in interior: DCT

-spre exterior: Subcarp. Curburii

Trasaturi: -este cea mai joasa grupa montana din Orientali; altitudinea maxima se inregistreaza in M-tii Ciucas, vf.Ciucas 1954m

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

-au o structura cutata deci apartin zonei de orogen;

-culmile sunt dispuse in toate directiile datorita formei curbate;

-este alcatuita in totalitate din roci sedimentare cutate (flis);

-tipuri de relief: structural, petrografic, carstic;

Carpatii Meridionali la est de Olt (grupa Bucegi si Fagaras)

I. Limite: N-DCT

S-Subcarp. Getici+Subcarp. Curburii

V- defileul Oltului

E- valea Prahovei

II. Trasaturile reliefului:

-sunt cei mai inalti si mai masivi din tara, cu o altitudine medie de peste 2000m;

-au altitudinea maxima in Mtii Fagaras cu vf. Moldoveanu 2544m, vf. Omu 2505m (Bucegi)

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

-sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar la extremitati apar calcare si conglomerate;

-sunt orientati de la est la vest;

-mtii Fagaras si Bucegi joaca rol de nod orografic pentru ca din ei se desprind radiar celelalte culmi muntoase;

-au o fragmentare mica datorita putinelor depresiuni si vai (Depres. Lovistei pe Olt);

-tipuri de relief: la peste 2000m apare relieful glaciar (L.Balea, Capra, Iezer), si carstic (defileul Oltului, cheile Dumbravicioarei);

-detin cel mai inalt pas din Meridionali: P. Giuvala 1240m

Carpatii Meridionali la vest de Olt (grupa Parang si Retezat-Godeanu)

I. Limite:

-in N –DCT

-in S-Pod. Mehedinti+Subcarp. Getici

-in E-Defileul Oltului

-in V-Cul Timis-Cerna-Bistra

II. Trasaturile reliefului:

-sunt cei mai inalti si masivi din tara; altitudinea medie depaseste 2000m iar maxima atinge 2519m in vf. Parangu Mare;vf. Peleaga (din Retezat) 2509m;

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in ororgeneza alpina;

-se desfasoara de la est la vest;

-mtii Parang si Godeanu joaca rol de nod orografic pentru ca din aceste masive se desprind radiar ceilalti m-tii;

-sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar la extremitati apar calcare si conglomerate;

-tipuri de relief: glaciar la peste 2000m (L. Bucura, Zanoaga, Galcescu), si carstic (pestera Muierii, defileul Jiului si Oltului);

-prezinta masivitate datorita putinelor depresiuni si vai;

-detine cel mai important bazin de carbune din tara (huila) in Depresiunea Petrosani.

III.Diviziuni: Parang, Lotrului, Sureanu, Candrel, Capatanii, Retezat, Godeanu, Cernei, Mehedinti, Tarcului, Valcanului, Muntele Mic.

IV. Resurse naturale: roci de constructie, izvoare, paduri, pasuni, ape curgatoare, lacuri de acumulare.

Carpatii Occidentali la nord de Mures (Muntii Apuseni)

I. Limite:

-in N-valea Somes si Barcau

-in S-valea Muresului

-in E-DCT

-in V-CV+DV

II. Trasaturile reliefului



-sunt cei mai josi din Carp. Romanesti dar cei mai inalti din Carp. Occidentali;

-detin altitudinea maxima in vf. Bihor cu 1849m;

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

-sunt considerati un „mozaic petrografic” pentru ca sunt alcatuiti din toate tipurile de roci si exista o larga varietate de tipuri de relief;

-mtii Bihor sunt nod orografic pentru celelalte culmi;

-sunt fragmentati de patrunderea CV+DV sub forma depresiunilor-golf;

-au cel mai dezvoltat relief carstic din tara (defileul Crisului Repede, Pestera Ursilor, Vantului, Meziad).

Carpatii Occidentali la sud de Mures (Mtii Banatului si Poiana Rusca)

I. Limite:

-in N-valea Muresului

-in S-defileul Dunarii

-in E-Cul Timis-Cerna-Bistra

-in V-CV+DV

II. Trasaturile reliefului:

-sunt cei mai josi din Carp. Romanesti; au altitudinea maxima in vf. Semenic 1446m; vf. Padesu din Poiana Rusca la 1374m

-s-au format prin incretirea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare;

se desfasoara de la nord la sud, iar mtii Semenic joaca rol de nod orografic;

sunt fragmentati de patrunderea CV+DV sub forma depresiunilor-golf;

mtii Poiana Rusca deti cele mai importante resurse de fier si marmura;

au un relief carstic dezvoltat (cheile Nerei).

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Asezare:-in interiorul arcului carpatic intre: in N: Dealurile de V, Carp. Orientali

S: Carp. Meridionali

E: Carp. Orientali

V: M-tii Apuseni

Trasaturi: -s-a format prin scufundarea interiorului arcului carpatic si umplerea cu sedimente a acestei depresiuni;

fundamentul sau se gaseste azi la o adancime de 4500m;

roci sedimentare:argile, gresii,marne, conglomerate, pietrisuri, nisipuri;

este o mare arie depresionara cu un relief de podis, dealuri si depresiuni marginale;

altitudine medie de 500-600m; maxima in Subcarp. Transilv.-D. Biches (Becheci) 1080m;

apar domuri gazeifere cu gaz metan si resurse de carbuni in C. Transilv. Si Pod. Tarnavelor

se produc alunecari de teren datorita substratului argilos (omul a construit iazuri pt. piscicultura si irigatii);

pe margini apar strate de roci cu sare numite cute diapire.

Diviziuni:

1. Pod. Transilvaniei ocupa partea centrala si cuprinde:

a. Pod. Somesan in NV, cu dealuri de 500-600m

b. C. Transilv., intre Somes si Mures, cu aspect de deal dar numita campie datorita utilizarii agricole; are un substrat argilos ceea ce favorizeaza producerea alunecarilor de teren; omul a construit lacuri (iazuri) pt.piscicultura si irigatii;pe alocuri, apar boltiri ale scoartei terestre ce detin resurse de gaz metan numite DOMURI GAZEIFERE.

c. Pod. Tarnavelor intre Mures si Olt, pe cele doua Tarnave (Mare si Mica), cu 2 subunitati, una mai inalta, Pod. Hartibaciului, si una mai joasa, Pod. Secaselor.

2. Zona marginala cuprinde depresiuni formate prin eroziune si acumulari piemontane

Subcarpatii

Trasaturi generale:

insotesc spre exterior arcul carpatic, intre v. Moldovei (in N) si v. Motrului (in V);

sunt alcatuiti din dealuri inalte inconjurate de depresiuni subcarpatice;

au o altitudine medie de 700-1000m, maxima se inregistreaza in Subcarp. Getici cu Dealul Chicera 1200m;

s-au format prin incretirea scoartei terestre, ca si muntii;

apartin zonei de orogen, au o structura cutata;

petrografie: roci sedimentare cutate (flis): argile, gresii, marne;sare in strate numite CUTE DIAPIRE

Diviziuni: Subcarpatii Moldovei, Curburii, Getici

Subcarpatii Moldovei: limite: N:v. Moldovei

S: v. Trotus

V: Carpatii Orientali (grupa centrala)

E: Culoarul Siretului

trasaturi:-cuprind un singur sir de dealuri inchise de un sir de depresiuni

subcarpatice

-formati prin incretire


-au o structura cutata, apartin zonei de orogen

-roci sedimentare cutate (flis): argile, gresii, marne

-altitudine medie joasa, maxima in Culmea Plesu 911m

-orientarea culmilor de la NV la SE

2. Subcarpatii Curburii: -limite: la exteriorul Carpatilor Curburii si a grupei Bucegi intre:

-in N: v. Trotus

V: v. Dambovitei

la exterior CR

spre interior Carpatii Curburii si grupa Bucegi

-trasaturi: s-au format ca si Carpatii, prin incretire;

-au o structura cutata, partin zonei de orogen;

-sunt alcatuiti din roci sedimentare cutate (flis): argile, gresii, marne

-altitudine maxima Magura Odobestilor 996m

-reprezinta cel mai complex sector subcarpatic pentru ca:

-sunt formati din 2 siruri de dealuri si 2 de depresiuni;

-au o forma curbata, dealurile se desfasoara in toate directiile;

-intra in contact direct cu o campie (CR);

-au limite greu de stabilit datorita patrunderii din zona montana a unor pinteni de

flis (Pintenu Ivanetu).

3. Subcarpatii Getici: -limite: -in sudul Carp. Meridionali intre:

-in N: Carp. Meridion.

S: Pod. Getic

E: v. Dambovitei

V: v. Motrului

trasaturi: -s-au format prin incretire, ca si muntii;

-au o structura cutata, apartin zonei de orogen;

-roci sedimentare cutate (flis): argile, gresii, marne;

-altitudine maxima D. Chicera (Chiciora) 1200m;

-cuprind 2 siruri de dealuri si 2 de depresiuni;

-se desfasoara de la E la V.

Dealurile de Vest

Asezare si limite: -in V tarii, intre: N: Carp. Orientali

S: granita cu Serbia

V: CV

E: Carp. Occidentali

Trasaturi: -s-au format prin acumulari de sedimente aduse de raurile ce coboara din Carp. Occidentali;

-au aparut ca treapta de relief inainte de CV;

-roci sedimentare (argile, pietrisuri, nisipuri), rar, apar sisturi cristaline si roci vulcanice sub

forma de maguri;

-altitudini reduse de 200-400m, maxima in D-le Lipovei 311m;

-fragmentate de patrunderea CV pana la poalele Carp. Occidentali sub forma depresiunilor-golf;

-usor inclinate de la E la V.

Podisul Moldovei

Asezare si limite:

-in E tarii, intre: N-Ucraina

S-CR

V-Carp. Orientali(grupa de N) si Cul. Siretului

E-v. Prutului

Trasaturi: - s-a format prin depuneri de sedimente pe un fundament f. vechi: la N de Iasi pe platforma est-europeana, iar la S de Iasi este situat pe o zona de scufundare;

-roci sedimentare: gresii, conglomerate, argile;

-este format din dealuri inalte si joase;

-se produc alunecari de teren datorita prezentei argilei;omul a construit iazuri (ex. L. Dracsani);

-altitudine medie 500-600m, maxima in D. Ciungi (Pod. Sucevei) 688m;

-pe alocuri apare un relief de coaste numite cueste (ex. Coasta Iasilor);

-este cel mai intins podis din tara;

-stratele de roci sunt orientate spre S, SE.

Diviziuni:

Pod. Sucevei situat in NV, cu altitudinea maxima de 688m in D. Ciungi

Campia Moldovei (C. Jijiei), strabatuta de raul Jijia, afluentul Prutului, situata in NE, cu altitudini joase de 200-300m, utilizata agricol, cu substrat argilos si

alunecari de teren (iazuri);

Pod. Barladului, situat la S de Iasi, pe raul Barlad, inclinat de la N la S.

Podisul Dobrogei

Asezare si limite: -in SE tarii, inconjurat din 3 parti de ape: in N si V de v. Dunarii, in E de M. Neagra iar in S se invecineaza cu Bulgaria

Trasaturi: -este cel mai complex teritoriul din tara pentru ca a fost afectat de cele mai vechi orogeneze si



datorita petrografiei diverse: in N: orogeneza hercinica a inaltat cei mai vechi m-ti din Rom-

M-tii Macinului, alcatuiti din roci vulcanice (granite), in centru, ororgeneza caledoniana a format

Pod. Casimcei, alcatuit din sisturi verzi aflate la suprafata, iar in S roci sedimentare (calcare,

gresii) peste care vantul a depus o roca galbuie, prafoasa, numita LOESS, in care se pot forma

depresiuni de tasare numite CROVURI;

-altitudine redusa 200-400m, maxima in M-tii Macinului, vf. Greci 467m;

-inclinare diferita: in N de la V la E, iar in S, invers, de la E la V;

-rocile dure dau un relief rigid.

Diviziuni: Masivul Dobrogei de Nord si Pod. Dobrogei de Sud

Podisul (Piemontul) Getic

Limite: N:Subcarpatii Getici

S: CR

V:Dunarea

E: V. Dambovitei

Trasaturi de relief: altitudine medie 500-700m, maxima 772m in Platforma Argesului;

-inclinare de la nord la sud;

-apartine zonei de platforma

-stratele de roci sunt orizontale sau usor inclinate

-s-a format prin acumulari sedimentare depuse la poalele unei unitati de

relief mai inalte de unde decurge caracterul sau piemontan;

-roci sedimentare intre care predomina pietrisurile;

-este fragmentat de rauri in mai multe diviziuni numite platforme

Podisul Mehedinti

-ocupa un loc aparte intre podisurile tarii pentru ca:

a. se aseamana cu muntele: datorita formarii sale prin incretirea scoartei terestre, alcatuirii sale din sisturi cristaline si calcare si prezentei reliefului carstic;

b. se aseamana cu dealul dupa altitudinea medie (500-600m).

Campia de Vest

Asezare si limite:-in vestul tarii, intre: in N: Carp. Orientali

S: granita cu Serbia

V: granita cu Ungaria si Serbia

E: DV, Carp. Occidentali

Trasaturi: -reprezinta partea de est a Campiei Panonice;

-se mai numeste C. Banato-Crisana;

-s-a format prin umplerea cu sedimente aduse de raurile carpatice a unei mari (M. Panonica),

-roci sedimentare: pietrisuri, nisipuri, argile; pe alocuri, vantul a depus loess in care se sapa

depresiuni de tasare numite crovuri;

-altitudine joasa 80-100m, maxima este in C. Vingai 174m.

-usor inclinata de la E la V;

-patrunde pana la poalele m-tilor sub forma depresiunilor-golf (Vad-Borod, Beiusului,

Zarandului);

-cuprinde 3 tipuri de campii: inalte (piemontane), joase (de scufundare), tabulare (orizontale).

Campia Romana

Limite:

-in N: Pod. Mehed+Subcarp. Getici+Subcarp. Mold

-in S,V,E: Lunca Dunarii

Relief:

-altitudinea medie 80-90m, max. 300m in C. Pitestilor, minima este de 6m in C. Siretului Inferior

-s-a format prin retragerea Lacului Pontic si depuneri de sedimente;

-este alcatuita din roci sedimentare peste care, pe alocuri, vantul a depus loess in care se pot forma depres. de tasare numite crovuri;

-in crovuri se pot acumula lacuri sarate (ex. in Baragan-L. Sarat, L. Amara);

-inclinare: de la vest la est si de la nord la sud;

-raurile isi schimba directia de scurgere, „curbandu-se” spre est, la confluenta Siretului in Dunare;

Delta Dunarii

Limite:

-are o forma triunghiulara: In N- granita cu Ucraina, in S-Pod. Dobrogei, in E-Platforma contin. a M. Negre;

Relief :

-in dreptul orasului Tulcea, Dunarea se desface in 3 brate principale:

-in N-Chilia, cu cel mai mare debit si la gura sa de varsare se formeaza o delta secundara pe teritoriul Ucraina

-in centru: Sulina, singurul brat navigabil

-in S: Sf. Gheorghe, cel mai lung si sinuos (meandrat);

-este cea mai joasa unitate de relief avind altitudinea medie de 0,5m, iar maxima de 12m in Grindul Letea;

-este cea mai noua unitate de relief pentru ca si in prezent Dunarea depune aici aluviuni;

-este usor inclinata de la V la E;

-uscatul se intinde pe suprafete restranse si este reprezentat prin grinduri;

-predomina apele (brate principale si secundare ale Dunarii, garle, lacuri, mlastini);

-a fost golf marin care a fost umplut cu sedimente si a devenit o campie aluvionara;

-mareea slaba a Marii Negre a permis formarea Deltei;

-este declarata Rezervatie Mondiala a Biosferei.

Cauzele formarii Deltei: maree slaba, cantitati mari de aluviuni depuse de catre Dunare, inclinarea slaba a deltei si a platformei continentale a Marii Negre, oscilatiile nivelului marii de la inceputul Cuaternarului.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Georgrafia populatiei si a asezarilor umane
Procesul de organizare (auto-organizare) a sistemelor teritoriale
PROIECTIA STEREOGRAFICA ECUATORIALA
Consideratii asupra organizarii spatiului urban al municipiului Resita
ANALIZA CHOREMATICA, METODA FACILA DE MODELARE A SISTEMELOR TERITORIALE
CADRUL REGIONAL
Particularitati in organizarea micro- si macrosistemelor teritoriale
Geografia mentala, Geografie Umana - Bucureștii la nivel mental




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu