ASOLAMENTELE SI SISTEME DE ASOLAMENTE

ASOLAMENTE

Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole intr-o exploatatie agricola, iar succesiunea lor in timp si in ciclu stabilit se numeste rotatie.

Asolamentul este masura agrotehnica cea mai rentabila, deoarece nu necesita interventii speciale, cu exceptia priceperii celor care conduc exploatatia agricola. Pentru realizarea asolamentului, terenul unitatilor agricole ( exploatatilor ), se imparte in mai multe sole, pe fiecare repartizandu-se o anumita cultura sau un grup de culturi cu cerinte agrobiologice asemanatoare. Fiecare cultura poate ocupa annual una sau mai multe sole, sau numai o parte dintr-o sola. Sola ocupata de doua sau mai multe culturi se numeste sola mixta sau sola combinata.In anumite cazuri, o cultura ramane doi sau mai multi ani pe aceeasi sola, aceasta numindu-se monocultura. ( porumbul, graul de toamna ).Daca o sola este cultivata mai multi ani cu o leguminoasa perena atunci se numeste sola saritoare.( lucerna, trifoi, sparceta ).

Cultura premergatoare este cultura sau grupul de culturi care a ocupat o sola in anul anterior si care exercita o anumita influenta asupra culturii urmatoare. Aceasta influenta se poate resimtii 2-3 ani si chiar mai mult.

Rotatia culturilor intr-un asolament de 5 ani

An Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4 Sola 5

Leguminoase grau de

I anuale pentru grau de porumb toamna + porumb

boabe+plante toamna orz de

de nutret toamna

grau de grau de leguminoase

II toamna porumb toamna + porumb anuale pentru

orz de boabe+plante

toamna de nutret

grau de leguminoase

III toamna + porumb anuale pentru grau de porumb

orz de boabe+plante toamna

toamna de nutret

grau de leguminoase

IV porumb toamna + porumb anuale pentru grau de

orz de boabe+plante toamna

toamna de nutret

leguminoase grau de

V porumb anuale pentru grau de porumb toamna +

boabe+plante toamna orz de

de nutret toamna

Criterile care stau la baza intocmirii asolamentelor:

- Criterii economico-organizatorice

- Criterii tehnice

- Criterii agrobiologice

Criterii economice-organizatorice.Asolamentul trebuie sa cuprinda, in primul rand, acele culturi si intr-o astfel de proportie, incat in conditiile date de clima si sol sa asigure productii ridicate si un profit cat mai mare cultivatorului.

In zonele de cultura, trebuie sa se tina seama de: clima si sol, expozitie, adancimea apei freatice, prezenta surselor de apa de irigatii. Trebuie avuta in vedere existenta retelei de drumuri, necesitatea folosirii rationale a fortei de munca si a mijloacelor mecanice, de existenta in zona a unor fabrici de zahar, ulei, conserve, de distanta fata de centrele populate, de preturile si de posibilitatea de valorificare a produselor agricole.

Criterii tehnice. Forma, marimea si amplasarea solelor trebuie sa permita un grad cat mai ridicat de mecanizare. Forma optima a acestora este cea dreptunghiulara sau patrata. Pe terenurile in panta, solele sunt dreptunghiulare sau trapezoidale, mai mici decat pe terenurile plane si orientate cu latura mare pe directia curbelor de nivel.

Criterii agrobiologice. Se refera la cerintele plantelor cultivate fata de rotatie, in functie de particularitatile lor biologice. Fiecare planta foloseste din sol substante nutritive in cantitati diferite si numai anumite elemente.Plantele cere consuma mult azot, fosfor sau potasiu nu trebuie sa urmeze una dupa alta fara aplicarea ingrasemintelor respective. Plantele mari consumatoare de apa trebuie sa alterneze cu plante care consuma mai putina apa.

La folosirea substantelor nutritive din sol cea mai mare importanta o are modul de inradacinare si felul sistemului radicular. Astfel, plante cum sunt cerealele paioase, inul, fasolea, cartoful, mazarea, etc. isi dezvolta sistemul radicular in stratul superficial de sol, in timp ce alte radacini patrund adanc in sol. Daca aceleasi plante se cultiva mai multi ani la rand pe acelasi teren, exista pericolul epuizarii rezervei de hrana din anumite strate de sol, iar acest neajuns se poate inlatura prin rotatia culturilor. De asemenea, plantele cere refac structura solului si-l imbogatesc in azot trebuie sa alterneze cu plante care nu au aceste calitati.

Plantele bune si foarte bune protectoare impotriva eroziunii solului ( ierburile perene, leguminoasele anuale, cerealele paioase ) vor alterna cu plantele prasitoare care sunt slab protectoare.

O alta cerinta este aceea ca dupa plantele atacate de anumite boli si anumiti daunatori sa urmeze plante rezistente, deoarece prin rotatie, li se intrerupe ciclul biologic. Culturile preferate de paraziti nu trebuie sa fie amplasate nici pe solele vecine. La o infectie puternica cu o boala sau daunator, se recomanda introducerea in rotatie a unor culturi care sa faca o purificare fitosanitara ( lucerna ).

Asolamentele trebuie sa conduca la evitarea, sau cel putin, la diminuarea pericolului imburuienarii. De aceea, culturile care lupta bine cu buruienile sau lasa solul curat de buruieni este bine sa urmeze dupa culturi care lupta slab cu buruienile. De asemenea plantele atacate de aceiasi daunatori si de aceleasi boli nu trebuiesc cultivate succesiv.