ALTE  SISTURI

Sisturi magneziene

Definitie: toate rocile sistoase formate esential din unul sau mai multi silicati magnezieni.

Compozitie mineralogica

Cel mai frecvent silicat magnezian este talcul, care se poate asocia cu serpentina antigoritica, tremolitul, cloritul magnezian sau magnetitul. Mai rar apar ca minerale principale antofilitul, asociat cu tremolitul.

Particularitati structurale

Sistozitatea acestor roci este foarte pronuntata datorita prezentei talcului. Tot datorita acestui mineral apare si structura microlepidoblastica. Structura nematoblastica apare numai la varietatile antofilitice.

Varietati

Exista trei varietati mai importante:

sisturuile talcice alcatuite in esenta din talc;

sisturile antigoritice alcatuite in esenta din antigorit la care se mai poate adauga cloritul;

sisturile antofilitice alcatuite din antofilit + talc + magnezit.

Ocurenta

Sisturile magneziene apar in ariile metamorfismului regional. Ele se asociaza de regula cu sisturile carbonatice, amfibolitele si sisturile verzi.

Provenienta

Aceste tipuri de roci pot proveni din:

sisturi carbonatice magneziene cu impuritati silicioase (datorita reactiei dintre magnezit sau dolomit cu SiO₂);

sisturile antigoritice provin din metamorfismul rocilor ultramafice;

sisturile magneziene pot apare si prin metasomatoza in cadrul metamorfismului regional.

Sisturi carbonatice

Definitie: sisturile carbonatice sunt roci metamorfice sistoase in care carbonatii reprezinta intre 1/5 - 4/5 din volumul rocii. Ele se asociaza de regula cu silicatii. Macroscopic, ele sunt roci sistoase, de culori diferite, functie de compozitia mineralogica. Sunt foarte frecvente fenomenele de dizolvare.

Compozitie mineralogica

Asa cum am aratat mai sus, aceste roci sunt compuse din doua categorii de minerale:

carbonati, reprezentati in principal prin calcit si dolomit;

silicati, reprezentati prin sericit, clorit, flogopit, talc, tremolit, actinot, diopsid, epidot feldspati. Acesti silicati sunt dependenti, precum la marmure, de compozitia carbonatica a rocii premetamorfice, ca si de gradul de metamorfism.

Particularitati structurale

Este evidenta la aceste tipuri de roci structura sistoasa. Ea este rezultatul orientarii preferentiale a mineralelor neizometrice (filosilicati, amfiboli) si uneori a carbonatilor. Este de remarcat prezenta frecventa a structurii rubanate, datorata carbonatilor sub forma de benzi monominerale in planul foliatiei.

Varietati

In functie de continutul in cuart se pot diferentia:

sisturi carbonatice propriu-zise si sisturi carbonatice cuartoase (cuartul este prezent intre 50 si 80%);

In functie de prezenta celorlalte minerale se pot diferentia:

sisturi carbonatice cu sericit clorit, cu muscovit, cu tremolit sau actinot, cu talc, cu diopsid.

Ocurenta

Sisturile carbonatice se asociaza cu marmorele sistoase, sisturile verzi, amfibolitele sau gnaisele in ariile in care acestea apar.

Provenienta

In mod frecvent rocile carbonatice sunt rezultatul metamorfismului regional asupra rocilor sedimentare formate din carbonati si silicati (gresii polimictice cu ciment carbonatic, marno-calcare), calcare si dolomite cu accidente silicioase.

Marmure sistoase (= calcare cristaline sistoase

Definitie: sunt roci metamorfice alcatuite predominant numai din carbonati. Macroscopic, aceste roci au un aspect zaharoid, granulatie variabila si culori diferite (alb, roz, cenusiu).

Compozitie mineralogica

In aceste tipuri de roci predomina carbonatii. Ei sunt reprezentati prin calcit, dolomit, ankerit si siderit, ultimii doi mai rar. Alaturi de mineralele carbonatice pot sa apara silicati in continuturi mici (forsterit, diopsid, epidot sau zoizit, tremolit, actinot, talc, flogopit, clorit, muscovit, sericit, serpentina, cuart).

Structura marmurelor este de regula granoblastica sau poligonala. Atunci cand CaCO₃ este asociat cu CaMg(CaCO₃)₂, dolomitul se dezvolta sub forma de idioblaste. Marmurele prezinta orientare preferentiala reticulara, dar pot sa aiba si sistozitate vizibila datorata orientarii morfologice a cristalelor de carbonati alungite sau a mineralelor neizometrice prezente (filosilicati, amfiboli). Exista frecvent in marmure structura rubanata datorata prezentei impuritatilor de grafit sau ai oxizilor de fier.

Varietati

Din punct de vedere mineralogic se pot diferentia:

marmure calcitice (exclusic calcit);

marmure dolomitice (dominant sau exclusiv dolomit);

marmure cuartoase (cuart > 50%);

marmure cu talc, forsterit, diopsid, tremolit, actinot,. Marmurele cu muscovit se numesc cipoline.

Ocurenta

In general marmurele se pot asocia cu sisturile verzi, sisturile albitice cuartoase, filite, amfibolite sau gnaise plagioclazice.

Provenienta

In general aceste tipuri de roci apar in urma metamorfismului regional al rocilor carbonatice (calcare sau dolomite) care au relativ putini alti componenti (cuart, minerale argiloase, oxizi de fier etc.).

Sisturi oxidice

Definitie: sunt roci sistoase formate in esenta din unul sau mai multi oxizi (eventual hidroxizi). In natura apar rar, fiind asociate cu:

Sisturi magnetitice alcatuite predominant din magnetit si cuart. La aceste minerale se pot adauga oxizi de mangan, amfiboli cumingtonitici, granati (seria spessartin-almandin), biotit bogat in fier sau siderite.

Sisturi hematitice (oligistice): sunt roci adesea cu sistozitate foarte pronuntata, formate in esenta din hematit (oligist) si cuart. Itabiritul este un sist hematitic cu cuart si mice.

Sisturi mangano-oxidice sunt roci formate in esenta din oxizi (adesea si hidroxizi) de mangan. La acestia se pot adauga cuart, spessartin, olivina manganifera, rodonit, rodocrozit etc..

Cuartite sistoase sunt roci cristaloblastice formate in esenta din cuart (>80%) si in plus toate celelalte minerale de la sisturile descrise anterior. Aceste minerale apar deseori incluse in cuart (ex: cuartit cu sericit; calcit; grafit). In general ele se pot grupa in cuartite cu carbonati, silicati, oxizi (magnetit, corindon), grafit. La aceste ultime roci, sistozitatea este data de prezenta mineralelor auxiliare si de orientarea reticulara a cuartului.

Ocurenta

Sisturile oxidice apar in ariile metamorfismului regional si sunt asociate de obicei cu filitele, micasisturile si gnaisele. Ele pot proveni din gresiile cuartoase (metamorfismul rocilor sedimentare), dar si prin metamorfismul regional (metasomatoza silicioasa) al altor sisturi cristaline.

Sisturi silicatice manganifere

Definitie: sunt roci sistoase formate din unul sau mai multi silicati manganiferi: amfiboli manganiferi (dannemorit), granati manganiferi (spessartin), rodonit, epidot manganifer (premonlit), olivina manganifera (tefronit, knebelit), piroxmangit [(Mn,Fe)SiO₃]. La aceste minerale mai pot fi adaugati cuart, oxizi si hidroxizi de mangan, rodocrozit.

Varietatile sunt date de natura silicatului manganifer dominant.

Ocurenta

Aceste tipuri de roci sunt asociate metamorfismului regional de diferite grade. Ele se regasesc alaturi de filite, micasisturi si cuartite.

Observatii practice

Macroscopic:

culoare;

componenti principali (atat cat se poate observa);

grad de alterare;

tip petrografic.

Microscopic:

componenti minerali principali + alte minerale;

structura;

tip petrografic.