Alte mecanisme de cutare

Alte mecanisme de cutare

Pe langa mecanismele de cutare mentionate exista si alte procese in care deformarea are drept rezultat geneza unor structuri plicative. Astfel, exista situatii in care fortele de compresiune nu se aplica in plan orizontal (buckling) ci in sens vertical, exercitandu-se asupra stratelor de roci o incovoiere (bending). Asemenea proces de cutare se petrece in cazul soclurilor rigide, afectate de falii normale sau

inverse. Astfel de cazuri sunt citate de catre Heim in Alpii Elvetieni (fig. 1). Dealtfel, asemenea tip de cute a fost obtinut si experimental, demonstrandu-se ca, in cazul in care soclul se deplaseaza in plan vertical, fie pe falii normale, fie pe falii inverse, cuvertura este supusa la distensiuni sau compresiuni, determinand formarea unor cute de cuvertura; Stearns (1978) a denumit asemenea structuri cute

fortate {forced folds).

Structuri cutate pot rezulta insa si in legatura cu procese netectonice; este cazul anticlinalelor de vale. Acestea sunt generate in conditii cu totul particulare, si anume atunci cand are loc o descarcare de sarcina, urmata de un proces de destindere; faptul se poate produce cand roci plastice, precum argilele, sunt aduse la zi prin eroziune fluviala de sub roci care exercitau o presiune ridicata; destinderea are drept urmare o boltire anticlinala a masei argiloase (fig. 2).

Numerosi autori mai citeaza printre cutele de origine netectonica, structurile formate prin indoirea capetelor de strate sub sarcina deluviilor deplasate gravitational in lungul pantelor; sunt, de fapt, structurile de hakenwerfen (Holmes, 1965) si care dupa geologii francezi apar ca urmare a fenomenului de fauchage.

Cutele stranse care apar in cazul alunecarilor submarine sau subaeriene (sliding, slumping) sunt considerate, de asemenea, rezultat al unor procese pur gravitationale, si deci netectonice; asemenea cute sunt cunoscute in literatura anglo - saxona sub numele de slump folds.