Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » referate » geografie » geologie
FACTORII METAMORFISMULUI

FACTORII METAMORFISMULUI




FACTORII METAMORFISMULUI

Prin factori se poate intelege:

1. oricare din parametrii fizici si chimici ai mediului geologic care prin schimbare determina scoaterea rocilor solide din starile lor de stabilitate mineralogica si/sau structurala;

orice factor natural care poate conduce la trecerea rocilor din stare metastabila la cea stabila.

Din prima categorie fac parte factorii de echilibru ai procesului metamorfic si de ei depind compozitia mineralogica si structura de echilibru a viitoarei roci. Din cea de-a doua categorie, fac parte factorii catalitici ai metamorfismului si de ei depinde viteza procesului de metamorfism.

Factorii de echilibru in sistemele petrografice cu chimism constant sunt:

- temperatura;




- presiunile (de diferite feluri);

- tensiunea superficiala a suprafetelor cristalelor.

Factorii catalitici sunt:

- continutul de apa (fluide);

- stressul (presiunea orientata) de deformare;

- temperatura.

Temperatura

Valorile ei sunt cuprinse intre limita domeniului diagenezei si temperatura solidus a rocilor (1500 - 200oC - 600oC). Aceasta temperatura poate ajunge in cazuri particulare pana la 1000-2000oC (gresii cuartifere, dunite, anortozite). Cresterea temperaturii (Turner si Verhoogen, 1950) poate fi rezultatul:

- injectiilor magmatice ( 1200oC);

- afundarii rocilor in zone profunde ( 450oC);

- cresterii fluxului caloric vertical in spatiul metamorfic (500-700oC).

Variatia temperaturii, in cazul in care ceilalti factori sunt constanti, poate duce la modificari mineralogice si structurale. Sunt necesare doua precizari:

1. Orice roca are un anumit interval termic de stabilitate (fig. 53 – plansa XVIII). De aici concluzia ca nu orice variatie de temperatura poate determina un metamorfism. Deci, variatia temperaturii trebuie sa fie mare pentru a scoate roca din domeniul ei de stabilitate.

2. Intervalele termice de stabilitate a rocilor sunt o functie de compozitia mineralogica a rocii si presiune.

D TS = f (compozitia mineralogica, presiune)

La aceeasi presiune, rocile poliminerale au intervale de stabilitate termica mai mici decat rocile monominerale (ex. Calcarul pur are un interval mai mare de stabilitate termica decat calcarul cu impuritati).

Deci, un interval de temperatura poate afecta roci poliminerale si lasa intacte rocile monominerale. De aici notiunea de metamorfism selectiv.

Cresterea temperaturii tinde sa realizeze paragenezele si structurile cu entropii ridicate, adica acele configuratii care au un grad de dezordine interna mai avansat. Principalele cauze ale ridicarii entropiei sunt (in cazul cresterii temperaturii):

-formarea fazelor gazoase (roci de deshidratare, roci de decarbonatare);

- cresterea gradului de miscibilitate a mineralelor solide;

- cresterea solubilitatii mineralelor in fluidele din pori.

Metamorfismul progresiv, determinat de incalzirea rocilor, este o adaptare entropica a sistemelor petrografice la cresterea temperaturii. Cresterea entropiei mineralelor se realizeaza de obicei prin:

- reactii de deshidratare:

To

muscovit T feldspat plagioclaz( potasic) + corindon + H2O

- reactii de decarbonatare:

To

calcit + cuart T wollastonit + CO2

- solubilizarea reciproca a mineralelor initiale, rezultand faze solide mixte:

To

albit, microclin T anortoza

(pertite)

Micsorarea temperaturii poate duce la reactii inverse: hidratari, carbonatari, dezamestecuri (metamorfism regresiv).



Presiunea de sarcina (litostatica - Pl) duce la adaptarea rocilor in sensul micsorarii volumului si cresterea densitatii:

P1 = ρgh, (6)

unde - densitatea mediea coloanei de roci;

h - adancimea;

g- acceleratia gravitationala.

Aceasta presiune se estimeaza in bari sau Kbari. Variatia presiunii litostatice este posibila numai cand este asigurata ingroparea si afundarea rocii respective (ex. la baza crustei presiunea litostatica este 10 - 15 Kb).

Variatia presiunii litostatice duce la variatia energiei libere a sistemului petrografic. In lipsa temperaturii, o presiune litostatica poate duce la cresterea energiei libere a rocii, echivalentul a catorva sute de grade celsius (0 - 500o C - ex. 50 bari corespund la 1oC).

In general, cresterea presiunii si deci micsorarea volumului rocii, duce la micsorarea entropiei. Din acest punct de vedere, cresterea presiunii are efecte inverse cresterii temperaturii.

Presiunea orientata (Ps) - Stressul

Ea creaza tensiuni care duc la deformari plastice si rupturale ale cristalelor, precum si la o deplasare a lor prin translatii sau rotiri. Din punct de vedere fizic, deformarile joaca un rol distructiv. Din punct de vedere chimic insa, ele joaca un rol catalitic in metamorfism. De aceea, prezenta presiunii orientate provoaca tensiuni de forfecare. Un punct dintr-o roca este supus pe cele trei directii principale (x, y, z) la tensiuni diferite.

Valorile maxime atinse de presiunile orientate intr-o roca sunt egale cel mult cu tensiunile de rupere ( 3000 bari = 3 Kb).

Prin urmare, efectul presiunii orientate este dublu:

- de deformare (metamorfism dinamic);

- cu rol catalitic (alaturi de presiune litostatica si temperatura).

Presiunea fluidelor (Pf)

In majoritatea rocilor exista o faza fluida care se poate gasi in trei forme: lichida, gazoasa si supracritic. In general fluidele, functie de P si T reprezinta aproximativ 5% din volumul total al rocii. Faza fluida ocupa porii, fisurile minuscule sau formeaza filme granuloase (fig. 54 – plansa XVIII). Exista, in general, mai multe faze sau situatii specifice ale fazei fluide:

1. daca roca este suficient de permeabila, asa incat faza fluida sa comunice cu suprafata, se realizeaza faza osmotica. In acest caz: Pf este diferita de Pl si deci:

Pf = ρ f gh 

unde: f = densitatea medie a coloanei de fluid;

g = acceleratia gravitationala;

h = adancimea.

Cum ρ roca > ρ f , rezulta ca la o anumita adancime, fazele minerale solide au o presiune mai mare ca Pf coexistenta.

Daca fluidul se afla in spatii inchise (faza neosmotica), deci rocile sunt impermeabile, Pf poate deveni egala cu Pl cu adaugirea ca temperatura si numarul de moli poate perturba aceasta egalitate. Prin urmare, daca temperatura si numarul de moli vor creste, Pf > Pl. Aceasta, Pf poate invinge rezistenta de rupere a rocii si sa genereze un sistem de fisuratie locala. De regula insa Pf este aproximativ egala cu Pl .

Presiunea partiala a componentilor volatili

De regula, faza fluida este policomponenta, fiind alcatuita din H2O, O2, H2S, CH4. Fiecare din acesti componenti au presiuni partiale proprii. In acest caz:



Pf = x1 Pf + x2 Pf + . + xc Pf = P1+P2 +..+Pc (8)

unde:  x1, x2, xc - proportiile componentilor volatili (concentratiile);

P1 , P2 , . Pc - presiunile partiale corespunzatoare.

Pentru metamorfism, presiunile patiale au un rol mult mai important ca presiune totala a fluidului.

ex. Cresterea presiunii partiale a apei favorizeaza reactiile de hidratare; scaderea presiunii partiale a apei favorizeaza reactii de deshidratare;

Presiunea partiala a CO2 regleaza reactiile de carbonatare. Presiunea partiala a O2 si a H2 controleaza reactiile de oxido-reducere.

Determinarea presiunilor partiale este o problema foarte delicata. Ea este facila numai in cazul in care fluidul este aproximativ monocomponent si, prin urmare Pi = Pf (ex. In timpul metamorfismului rocilor argiloase, presiunea partiala a apei (PH2O) este egala cu presiunea fluidului sau in timpul metamorfismului rocilor carbonatice presiunea partiala a CO2 este egala cu presiunea fluidului).

La fluidele formate din H2O si CO2, presiunea partiala a unuia din componenti poate varia de la 0 la Pi= Pf.

In conditii speciale, la temperaturi de 300o C, este posibila reactia H2O si grafit (C):

2H2O + C T CO2 + 4H2

2H2O + C T CH4 + O2

In acest caz, la Pf constant, creste presiunea partiala a CO2, CH4, O2, H2 si scade presiunea partiala a H2O.

Energia superficiala a mineralelor

Suprafata care separa faza minerala a rocilor este o marime fizica care joaca un rol important in metamorfism. In imediata apropiere a acestei suprafete, pe o grosime extrem de mica, atomii (sau ionii) sunt intr-o forma de aranjare care difera sensibil de aranjamentul existent in interiorul fazei.

Stratul superficial al mineralului (fig. 55 – plansa XVIII) are o stare energetica proprie care poarta numele de “faza superficiala”. Ea are un surplus de energie interna numita energie superficiala a mineralelor (Esup).

Esup = sA

unde s - tensiunea superficiala a mineralului; A - suprafata totala a mineralului.

O roca este un agregat polimineral. Fiecare mineral se poate prezenta in cristale cu forme si dimensiuni diferite. Pentru un mineral dintr-o roca:

Atotal = SAi

Prin urmare, calcularea energiei superficiale totale este practic imposibila, necunoscandu-se numarul si formele tuturor cristalelor individuale. Se poate calcula insa suprafata specifica a mineralului, adica suprafata care revine la unitatea de volum, respectiv A/cm3.

Ca o concluzie, se poate afirma ca, cu cat abaterea de la forma izometrica ideala (cubul sau sfera) este mai mare, cu atat creste mai mult suprafata specifica.

In rocile eterogene sau policristaline, mineralele au energii superficiale apreciabile. Aici exista o tendinta interna a fazelor minerale de a-si reduce energia superficiala, astfel incat cristalele cresc in dimensiuni, in asa fel incat sa rezulte forme cu energii superficiale minime.

Energia superficiala controleaza structura rocii, fiind unul din principalii factori structurali ai metamorfismului.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM









Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu