GRANULITE  SI ECLOGITE

Granulite

Definitie: granulitele sunt roci metamorfice masive sau slab sistoase alcatuite in esenta din feldspati si unul sau mai multi silicati anhidri.

Compozitie mineralogica

Formula mineralogica a granulitelor poate fi sintetizata prin:

F + M Y, unde

F = ortoza pertitica, feldspati plagioclazi (oligoclaz, andezin, labrador) cu structuri antipertitice; M = silicati anhidri: clinopiroxeni (diopsid augit), ortopiroxeni (hipersten cu un continut relativ ridicat de aluminiu), granati (amestec izomorf intre pirop, grossular si mai putin almandin), disten (rar sillimanit), hornblenda. Y = minerale posibile in granulite (cuart, biotit, spineli - magnetit, titano-magnetit).

Paragenezele cele mai frecvente sunt urmatoarele:

cuart-pertit-granat (-plagioclaz-disten / sillimanit);

cuart-pertit-hipersten (-granat-plagioclaz);

plagioclaz-hipersten-granat (-cuart-ortoza);

plagioclaz-hipersten-diopsid-granat.

Particularitati structurale

Majoritatea granulitelor sunt masive cu structura granoblastica tipica. Sunt prezente de asemenea structurile pertitice si antipertitice. Atunci cand sunt observate slabe sistozitati, acest lucru se datoreaza dispunerii in benzi a mineralelor leucocrate si melanocrate. Imaginea prezentata este specifica granulitelor, de unde rezulta si denumirea de structura granulitica.

Varietati

Mineralogic pot fi deosebite numeroase varietati de granulite. Dupa natura feldspatilor putem deosebi:

granulite alcali-feldspatice, alcatuite in esenta din feldspat alcalin, granati disten si ortopiroxeni;

granulite plagioclazice, alcatuite predominant din feldspati plagioclazi, piroxeni granati;

Dupa continutul in minerale melanocrate se pot deosebi:

granulite leucocrate (cuart, feldspati potasici si plagioclazi);

granulite melanocrate (piroxenice), identice din punct de vedere mineralogic cu gabbrourile.

Ocurenta

Aceste tipuri de roci apar in scuturile vechi si fundamentul platformelor continentale si sunt asociate de regula cu anortozitele.

Provenienta

Granulitele se formeaza prin metamorfismul regional de grad foarte mare, corespunzator faciesului granulitic. Ele pot proveni prin metamorfismul direct sau mediat al rocilor sedimentare (pelite) sau din metamorfismul rocilor magmatice bazice (gabbrouri).

Eclogite

Definitie: eclogitele sunt roci metamorfice alcatuite in esenta din omfacit si granati. Cu alte cuvinte formula mineralogica este:

Omfacit + granati alte minerale

Macroscopic, eclogitele au o culoare inchisa, granulatie medie sau mare, sunt masive sau slab sistoase si se disting printr-o densitate ridicata.

Compozitie mineralogica

Omfacitul este un piroxen mixt, componentii de baza fiind diopsidul si jadeitul (pana la 40%). Granatul este de asemenea mixt (pirop 73%, almandin, grosular). Spessartinul sau componentul sau se gaseste in cantitati foarte reduse.

Alte minerale prezente pot fi: disten, rutil, cuart, diopsid, ortopiroxeni, olivina, foarte rar corindon, diamant, hornblenda, zoizit, epidot.

Principalele parageneze sunt:

omfacit + granat (sau rutil);

omfacit + granat + disten (sau rutil);

omfacit + granat + enstatit (sau rutil).

Particularitati structurale

In granulite predomina structura granoblastica sau porfiroblastica (datorata in special granatului). Feldspatii plagioclazi si amfibolii se dispun pe interfetele dintre omfacit si granat, formand structuri chelifitice sau inelare.

Tipuri petrografice

Exista mai multe criterii pentru diferentierea acestor tipuri. Dupa compozitia omfacitului si a granatului:

Eclogite de tipul A:

granat (continut ridicat de pirop si mai putin grossular);

omfacit (mai putin jadeit).

Eclogite de tipul B:

granat (mai mult pirop, grossular);

omfacit (mai mult ca in cazul A) la care mai pot fi adaugate hornblenda comuna si zoizitul;

Eclogite de tipul C:

granat (pirop > grossular);

omfacit (jadeit intre 28-40%) + glaucofan si epidot;

Dupa prezenta sau absenta amfibolilor, eclogitele pot fi:

eclogite propriu-zise (lipsite de amfiboli);

eclogite amfibolice (cu amfiboli).

Ocurenta

Eclogitele de tipul A apar sub forma de strate in dunite si peridotite (roci magmatice ultramafice) sau ca enclave in bazalte si kimberlite. Din punct de vedere genetic eclogitele sunt legate de manta. Ele mai pot sa apara sub forma de benzi sau lentile in gnaise, amfibolite, migmatite (tipul B) si in sisturi glaucofanice (tipul C).

Provenienta

Eclogitele pot apare din metamorfismul gabbrourilor sau altor roci de compozitie similara care au fost supuse unui metamorfism intens in faciesul eclogitic. Din manta, ele pot proveni direct din magme bazice la presiuni foarte mari. In acest caz, eclogitele pot fi considerate roci magmatice.

In principiu reactiile de acest mod pot fi:

P + M Omfacit + granat + Y

Exemplu:

NaAlSi₃O₈ + CaAl₂(Si₂O₈) + CaMgSi₂O₆ + Mg₂SiO₄ CaMgSi₂O₆

Feldspati plagioclazi piroxen olivina omfacit

+ NaAlSi₂O₆ +  CaMg₂Al₂Si₃O₁₂ + SiO₂

piroxen granat cuart

Observatii practice

Macroscopic:

culoare si grad de alterare;

componenti principali (atat cat se observa);

tip petrografic.

Microscopic:

componenti principali;

structura;

tip petrografic.