MOMORIU AGROPEDOLOGIC PRIVIND

CERNOZIOMUL CAMBIC

CAPITOLUL 1: ASEZAREA GEOGRAFICA SI LIMITELE TERITORIULUI STUDIAT

CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICA PRIVIND TERITORIUL LUAT IN STUDIU

Roca si depozite de solificare

Aspecte privind relieful

Aspecte privind hidrografia zonei

Aspecte privind vegetatia

Aspecte privind clima

Aspecte privind influenta antropica

CAPITOLUL 3: INVELISUL DE SOLURI DIN CADRUL TERITORIULUI STUDIAT (caracterizarea morfologica a profilului; clasele texturale; calcularea PT si GT pe orizonturi; indici hidrofizici; rezerva de humus)

CAPITOLUL 4: CONCLUZII SI MASURI PRIVIND AMELIORAREA SOLURILOR DIN ZONA DE STUDIU 

CAPITOLUL 1

Asezarea geografica si limitele teritoriului studiat

Timisoara este asezata la intersectia paralelei de 45˚47΄ lat. N cu meridianul de 21˚8΄ long E aflandu-se ca pozitie matematica in emisfera nordica la distante aproximativ egale de Polul Nord si de Ecuator, iar ora locala a orasului (considerata dupa meridian) este in avans cu 1h 25΄8˝ fata de ora 0 Greenwich. Timisoara este asezata in S-E campiei Panonice in zona de divagare a raurilor Timis si Bega intr-unul din putinele locuri pe unde se puteau traversa intinsele mlastini fomate de apele celor doua rauri care pana acum doua secole si jumate acopereau in fiecare primavara suprafata campiei subsidente dintre campia Breziasului si campia Vingai.

Sectorul analizat are ca limite in N comuna DumbraviSectorul analizat are ca limite in N comuna Dumbravta, in E comuna Remetea Mare, in S-E comuna Mosnita Noua iar in S-V comuna Giroc. Harta solurilor perimetrului studiat

CAPITOLUL 2

Caracterizarea fizico-geografica privind teritoriul luat in studiu

Roca si depozitele de solificare

Materialul parental pe care s-au format solurile sunt loess si depozite leossoide (in campia Jimboliei si din loc in loc apar si in campia Timis-Bega) si depozite aluviale fluviatile (raspandite in proportie mare in campia Timis-Bega).

Aspecte privind relieful

Relieful este plan sau slab inclinat cu altitudini cuprinse intre 44-55m, format din campii, dealuri si depresiuni, lunci de divagare recenta,grind.

Aspecte privind hidrografia zonei

Teritoriul zonei Timisoarei dispune de o bogata retea hidrografica formata din rauri, lacuri si mlastini. Cu exceptia raurilor Timis si Bega, celelalte rauri seaca adesea in timpul verii. Bega este canalizata, iar de la Timisoara pana la varsare a fost amenajata pentru navigatie. Pentru a inlatura pericolul inundatiilor, atat de frecvente altadata, lucrarea a fost completata ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovatul Mic, prin care in perioadele de ape mari, surplusul de debit inregistrat de Bega este dirijat spre raul Timis. Din multimea de brate care existau inaintea canalizarii Begai in interiorul orasului se mai pastreazadoar Bega Moarta (in cartierul Fabric) si Bega Veche (spre vest curcand prin Sacalaz).

Pe teritoriul orasului se gasesc numeroase lacuri fie naturale, formate in locul vechilor meander sau ale arealelor desecate, fie de origine antropica.

Din punct de vedera al apelor subterane, se poate constata ca panza freatica a Timisoarei se gaseste la o adancime ce variaza intre 0,5-4m.

Aspecte privind vegetatia

Spatiul timisorean se incadreaza din punct de vedere geobotanic in zona padurilor de stejar, distruse in trecut de oameni pentru obtinerea lemnuluicat si pentru castigarea de terenuri cultivabile. In prezent pe aceste terenuri predomina specii precum: Cirsium ravens, Matricaria inodora, Ranunculus sardous, Centaurea cyanus, Hibiscus trionum. Se mai intalnesc paduri de Quercus frainetto, Quercus cerris, local si Quercus robur, Quercus petreae. In vegetatie ierboasa se remarca: Dacylis glomerata,Poa pratensis, Acer campestre, Ligustrum vulgare.

Cu exceptia catorva areale inpadurite cu cer si garnita, teritoriul se incadreaza in silvistepa antropogena ce caracterizeaza intraga campie Panonica. Peisajul este diversificat si de aparitia vegetatiei de-a lungul principalelor rauri in cadrul careia predomina arborii de esenta moale.

Clima in teritoriul luat in studiu

Timisoara se incadreaza in climatul temperat continental moderat characteristic partii de S-E a depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene. Trasaturile sale generale sunt marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante in timpul primaverii si veriisunt cele temperate de provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent in timpul iernii sosesc dinspre Atlantic mese de aer umed, aducand ploi si zapezi inseminate, mai rar valuru de frig. Temperatura medie anuala este de 10,9˚C iar precipitatiile medii anuale sunt de 631 mm. Indicele de ariditate (Iar) este 30,2 iar media anuala a evapotranspiratiei (E) este de 698mm.

Aspecte privind influenta antropica in zona luata in studiu

Canalizarea raului Bega a inceput in 1728 in amonte de Timisoara cand contele Claudius Mercy a dispus saparea unui canal care sa contribiue la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timisoarei. S-a intervenit cu diguri pentru regularizarea cursului Begheului. Ca urmare, Timisoara beneficiaza enorm de reducerea riscului de inundatii dar mai ales de uscarea mlastinilor din imprejurimi. Canalul Bega reprezinta pentru Timisoara o oportunitate de dezvoltare economica durabila. In anul 2007 au inceput lucrarile de drenere si ecologizare a canalului dar numai pana la frontiera cu Serbia. Pentru ca navele sa circule din nou pe canal, este nevoie de dragarea a peste 70cm de mal de pe fundul canalului.Marea problema nu sunt banii, ci locul unde va fi depozitat malul scos deoarece acesta dauneaza agriculturii, fiind contaminat. Actiunea de scoatere a malului va incepe la toamna, iar acestea probabil ca vor fi depuse pe terenurile care au fost inundate in 2005. Cand se va termina toata aceasta actiune, Bega va fi mai adanca cu 70cm, acest lucru insemnand scaderea riscului de inundatii.

CAPITOLUL 3

Invelisul de soluri din cadrul terito

riului luat in studiu

Solurile care intra in alcatuirea perimetrului de studiu sunt:

- Cernoziomuri cambice (CZ)

- Gleiosoluri (GS)

- Eutricambisoluri (EC)

Dupa cum se poate observa si din harta solurilor perimetrului studiat, cele mai intalnite soluri sunt cernoziomurile cambice.

Cernoziomul cambic

Profilul de sol al acestui tip de cernoziom se compune din urmatoarele orizonturi, ale caror adancimi variaza astfel: Ap (0-18cm), Am (19-45cm), A/Bv (46-62cm), Bv1 (63-82cm), Bv2 (82-112cm) si C (113-160cm).

Orizontul Ap -prelucrat de masinile agricole

♦ Nisip - 28,1

♦ Praf - 33,1 Lut argilo-prafos (LA)

♦ Argila - 38,8

♦ D.A - 1,19g/cm³

♦ D-2,68g/cm³

Calcularea si aprecierea PT%, GT%, indicilor hidrofizici:

1. PT%=(1-DA/D)·100 →(1-1,19/2,68)∙100= 55,60 (mare)
2. GT%=(PMN-PT/PMN) ·100→(51,32-55,60/51,32)∙100= -8 (netasat)

PMN= 45+0,163∙Argila→ 45+0,163∙38,8= 51,32

3. CT%= PT/DA→55,60/1,19 = 46,72 (foarte mare)
4. CC%=2,7+ 1,3∙Argila→2,7+1,3∙38,8= 53,14 (extreme de mare)
5. CO= 0,05+0,35∙Argila→0,05+0,35∙38,8= 13,63 (mare)
6. CAU%= CC-CO= 53,14-13,63= 39,51 (extreme de mare)
7. CH%=CO/1,5→13,63/1,5= 9.08
8. CCD%=CT-CC→46,72-53,14= -6,42

Orizontul Am (molic) - un orizont de culoare inchisa cu crome si valori mai mici de 3,5 in stare umeda si valori mai mari de 5,5 in stare uscata, structura glomerulara, grauntoasa sau poliedrica mica. Este destul de friabil , ca materialul sa nu devina masiv si dur in stare uscta.

♦ Nisip - 26,2

♦ Praf - 33,8  Lut argilo-prafos (LA)

♦ Argila - 40

♦ D.A - 1,41g/cm³

♦ D - 2,68 g/cm³

Calcularea si aprecierea PT%, GT%, indicilor hidrofizici:

1. PT%= (1-1,41/2,68)∙100= 47,38 (mijlocie)
2. GT%= (51,52-47,38/51,52)∙100= 8 (slab tasat)

PMN=51,52

3. CT%= 47,38/1.41= 33,60 (mare)
4. CC%=2,7+1,3∙40= 54,7 (extreme de mare)
5. CO%= 0,05+0,35∙40= 14,05 (mare)
6. CAU%=54,7-14,05= 40,65 (extreme de mare)
7. CH%=
8. CCD%=

Orizontul A/Bv - este orizontul de tranzitie dintre orzontul a si orizontul Bv

♦ Nisip - 28,1

♦ Praf - 32,1 Lut argilos-mediu (LA)

♦ Argila - 39,8

♦ D.A - 1,44g/cm³

♦ D - 2,68g/cm³

Calcularea si aprecierea PT%, GT%, indicilor hidrofizici:

1. PT%= ( 1-1,44/2,68)∙100= 46,26 (mijlocie)
2. GT%= (1,48-46,26/51.48)∙100=10.13 (moderat tasat)

PMN=51,48

3. CT%=46,26/1,44= 32,12 (mare)
4. CC%=2,7+1,3∙39,8= 54,44 (extreme de mare)
5. CO%= 0,05+0,35∙39,8= 13,98 (mare)
6. CAU%=54,44-13,98= 40,46 (extreme de mare)
7. CH%=
8. CCD%=

Orizontul Bv1 - format prin alterarea materialului parental pe loc (in situ)

♦ Nisip - 29,8

♦ Praf - 32,5 Lut argilo-prafos (LA)

♦ Argila - 37.7

♦ D.A - 1,44g/cm³

♦ D - 2,70g/cm³

Calcularea si aprecierea PT%, GT%, indicilor hidrofizici:

1. PT%=(1-1,44/2,70)∙100= 46,66 (mijlocie)
2. GT%=(51,14-46.66/51,14)∙100= 8.76 (slab tasat)

PMN= 51,14

3. CT%=46,66/1,44= 45,22 (foarte mare)
4. CC%=2,7+1,3∙37,7= 51,71 (extreme de mare)
5. CO%=0,05+0,35∙37.7= 13,24 (mare)
6. CAU%= 51,71-13,24= 38,47 (extreme de mare)
7. CH%=
8. CCD%=

Orizontul Bv2

Nisip - 29,7

♦ Praf - 35 Lut argilo-prafos (LA)

♦ Argila - 35,3

♦ D.A -1,44g/cm³

♦ D - 2,70g/cm³

Calcularea si aprecierea PT%, GT%, indicilor hidrofizici:

1. PT%=(1-1,44/2,70)∙100= 46,66 (mijlocie)
2. GT%=(50,75-46,66/50,75)∙100= 8,05 (slab tasat)

PMN=50,75

3. CT%= 46,66/1,44= 45,22 (foarte mare)
4. CC%=2,7+1,3∙35,3= 48,60 (extreme de mare)
5. CO%= 0,05+0,35∙35,3= 12.40 (mijlociu)
6. CAU%=48,60-12,40= 36,3 (extreme de mare)
7. CH%=
8. CCD%=

Orizontul C - are limita superioara in primii 125cm, adesea este deschis la culoare din cauza acumularii de carbonat de calciu sub forma de concretiuni (face efervescenta cu acid clorhidric) si nu este structurat.

♦ Nisip - 34,5

♦ Praf - 33,2 Lut prafos (L)

♦Argila - 32,3

♦ D.A - 2,72g/cm³

♦ D - 1,32g/cm³

Calcularea si aprecierea PT%, GT%, indicilor hidrofizici:

1. PT%=(1-1,32/2,72)∙100= 51,47 (mare)
2. GT%=(50,36-51,47/50,26)∙100= -2,40 (netasat)

PMN=50,26

3. CT%= 51,47/1,32= 38,99 (mare)
4. CC%= 2,7+1,3∙32,3= 44,69 (extreme de mare)
5. CO%= 0,05+0,35∙32,3= 11,35 (mijlociu)
6. CAU%= 44,69-11,35= 33,34 (extreme de mare)
7. CH%=
8. CCD%=

Figure Distributia fractiunilor granulometrice pe orizonturile de sol

Figure Redarea grafica pe fiecare orizont a PT si GT