Puterea devastatoare a cutremurelor

Puterea devastatoare a cutremurelor

CUPRINS

I. Introducere in cutremure

1. Cutremurele: marea problema a omenirii

2. Ce stim astazi despre cutremure

II.  Seismicitatea in lume

Centrul cutremurelor

Unde sferice de volum

Magnitudine. Intensitatea seismica

SAS

Cutremure alarmate public

III.  Cauzele cutremurelor

1. Cutremure tectonice

2. Cutremurul dintre placi

3. Explozii

4. Cutremure vulcanice

5. Cutremure de prabusire

IV.  Sursele cutremurelor

1. Sursele provocarii cutremurelor

2. Clasificarea faliilor

3. Incretiri tectonice

V.  Unde seismice

VI.  Mecanismul cutremurelor

1. Mecanismul distrugator al cutremurelor

2. Cutremur si foc

3. Problemele solului

4. Deplasari la suprafata

5. Avalansele si landslides

6. Inaltarea pamantului

7. Tsunami

VII.  Riscul seismic

1. Factorii necesari evaluarii riscului seismic

2. Predictia cutremurelor

VIII. Placile tectonice

IX.  In caz de cutremur .

1. Ce trebuie sa faceti in timpul unui cutremur puternic ?

2. Ce trebuie sa faceti dupa un cutremur puternic?

Cutremurele: marea problemA a omenirii

In medie, 10 000 de oameni mor in fiecare an

din cauza cutremurelor. Un studiu al

UNESCO estimeaza ca intre anii 1926-1950

s-au inregistrat pierderi materiale in valoare

de 10 miliarde de dolari, in urma cutremurelor.

In Asia Centrala, in acelasi interval, doua

orase si doua sute de sate au fost distruse.

De atunci, mai multe orase printre care

Ashkhabad(1948), Agadir(1960),

Scopje(1963), Managua(1972), Gemona(1976), Tangshan(1976), Mexico City(1985), Spitaka(1988), Mangil(1990) si sute de sate au fost practic rase de pe fata pamantului de cutremure
Scrieri istorice vorbesc despre preocuparea omului cu privire la cutremure.

Miscarea pamantului - seismologia

Primul stimul modern pentru seismologie a fost in urma unei extinse 'munci de teren' a inginerului

irlandez Robert Mallett, dupa

marele cutremur din 1857 din

sudul Italiei. El explica fenomenul

'maselor de pietre si mortar

dizlocate' in termenii principiilor

mecanice stabilind un vocabular

specific cum ar fi 'seismologie', 'hipocentru' si 'izoseismic'. Astfel de

legaturi stranse intre inginerie si seismologie au continuat inca de atunci. Seismologia explica si prezice amplitudinea in urma observarii distrugatoarelor cutremure de lunga durata. Oricum, in primii 60 de ani ai secolului trecut, s-a obtinut un avantaj in studierea undelor de la distanta folosindu-se seismografe foarte fine. Pentru ca amplitudinea undei unui cutremur cu magnitudinea 5 depaseste raza dinamica a unui seismograf obisnuit, nu s-au intreprins lucrari importante.

Ce stim astazi despre cutremure

In zilele noastre situatia s-a schimbat. Dupa cutremurul din San Fernando, 1971, sute de preziceri ale miscarilor puternice(strong-motion) record au fost adevarate in ceea ce priveste magnitudinea de 6,5 a cutremurului. Acceleratia de 1,2 de la Pacoima Dam a condus la intrebari asupra amplificarii topografice si construirea modelelor reale ale rupturilor si cailor de acces care ar putea explica structura miscarilor puternice. Aparate de inregistrat digitale si calculatoare rapide arata ca atat seismologii cat si inginerii pot aborda probleme mai fundamentale si reale ale cutremurelor. Cunostintele in acest domeniu avanseaza rapid, in mare parte datorita cresterii....in locurile seismice de pe Glob. Spre exemplu.... din California, pana in 1986 erau 325 instrumente in 'campuri libere', 85 de cladiri si alte 30 de structuri instrumentate. Regiunile cu inclinatie spre cutremure, implica o analiza dinamica cantitativa privind structurile zgarienorilor si a altor cladiri inalte, a digurilor si podurilor. Sunt necesare de asemenea precziceri in timp asupra design-ului structural si vulnerabilitatii..

Se poate calcula pozitia centrului unui cutremur, pornind de la citirea undelor unui cutremur din diferite observatoare seismologice. Astfel, s-a obtinut o schema a cutremurelor din lume(vezi foto.). Cordoane ale activitatii seismice separa portiuni din ocean si regiuni continentale, aproape fara centre seismice. Alte concentratii ale surselor cutremurelor pot fi vazute in oceane, spre exemplu pe centru Oceanului Atlantic si Indian. Aici se afla gigantul sir de munti submarini numiti.... Eruptiile vulcanice sunt frecvente si cutremurele...
Centre cu dense concentratii seismice cu mai mult de 680 km..., coincid cu insulele cum ar fi cele din Pacific si Caraibe.
In vestul oceanului Pacific, intreaga coasta a Americii Centrale si de sud este agitata de multe cutremure, mai mici sau mai mari. In schimb estul Americii de Sud este aproape lipsita de cutremure si poate fi dat drept exemplu la tarile cu seismicitate redusa. In figura se pot observa si alte regiuni cu seismicitate scazuta.
In Europa, activitatea seismica e chiar impartita. In sud, Turcia, Grecia, Yugoslavia, Italia, Spania si Portugalia sufera si un mare numar de oameni au murit de-a lungul anilor din cauza cutremurelor. Un cutremur produs in Iberia la 1 noiembrie 1755 a produs un mare tsunami, care a adus moartea a 50000-70000 de oameni in Lisabona (Portugalia) si zonele inconjuratoare; cutremurul s-a simtit si in Germania si Tarile de Jos. In Alicante (Spania) pe 21 martie 1929, au murit peste 840 de persoane si au fost raniti inca cateva sute. S-a raportat distrugerea partiala sau totala a mai mult de cinci mii de case in apropiere de Torrevieja si Murcia. Pe 28 decembrie 1908, un cutremur devastator a lovit Messina, in Italia, provocand 120 000 de morti si nenumarate distrugeri. Cel mai recent (tot in Italia) a fost cel de pe 6 mai 1976, in regiunea Friuli langa Gemona; in jur de 965 persoane au murit si 2280 au fost ranite.
Pe 27 decembrie, in Erzincan, Turcia, si-au pierdut viata 23000 de oameni intr-un cutremur major. In ultimii ani au avut loc cutremure ucigatoare similare.
Europa din nordul Marii Mediterane este mult mai stabila. Cu toate acestea cutremure distrugatoare au loc din cand in cand in Romania, Germania, Austria si Suedia, chiar si in regiunea Marii Nordului si Scandinavia. Spre exemplu in 1927 pe 8 octombrie, s-a produs un cutremur langa Schwadorf in Austria provocand distrugeri in sudestul

Vienei. Acest cutremur s-a simtit si in Ungaria, Germania, Cehia si Slovacia pe o distanta de 250 km de la centrul producerii. Seismicitatea in Marea Nordului este suficient de semnificativa pentru a atrage atentia asupra rezistentei la cutremure a platformelor de aici. Chiar si Marea Britanie a avut de-a aface de lungul timpului cu devastatoarele cutremure. Pe 17 decembrie 1896 s-au produs mai multe cutremure in serie, cauzand distrugerea orasului Hereford, un oras de 4565 locuitori. Au trebuit refacute in jur de 200 de case; suprafata afectata avea peste 1000 km patrati. Cel mai recent cutremur, moderat ca intensitate, a avut loc in Wales pe 19 iulie 1984.
Un exemplu al seismicitatii dispersate si fara frecventa este cutremurul din Australia. Aceasta tara are cateva zone cu activitate seismica insemnata. Un interes particular l-a constituit cutremurul din vestul Australiei, in Meckering, pe 14 octombrie 1984.

Centrul cutremurelor

In timpul unui cutremur, valuri seismice radiaza de la sursa cutremurului, undeva sub pamant. Desi in cutremurele naturale aceasta sursa este imprastiata in piatra, este mai usor sa se specifice ca sursa a cutremurului punctul din care au pornit prima data valurile seismice. Acest punct este numit 'centrul cutremurului'. Punctul de de-asupra pamantului situat direct peste 'centru' se numeste 'epicentrul cutremurului'.
Dar multe centre sunt situate in adancimi superficiale, iar in unele regiuni sunt la o adancime de cateva sute de kilometrii. Astfel de regiuni includ Anzii Sud Americani, Insulele Tonga, Samoa, lantul New Hebrides, Marea Japoniei, Indonezia si antilele Caraibiene. In medie, frecventa cutremurelor in aceste regiuni scade rapid sub 200 km, dar unele centre sunt la 680 km adancime. Pur si simplu arbitrar, cutremurele cu centre de la 70 la 200 km adancime sunt numite 'centre intermediare' si cele de la o adancime mai mare 'centre adanci'. Unele dintre aceste centre sunt localizate departe de regiunea Pacificului, in Hindu Kush, Romania, Marea Egee si undeva sub Spania.
Centrele ce se afla la adancimi mici fac cele mai mari pagube, si contribuie cu aproximativ trei sferturi la energia degajata de cutremure

in lume. In California, de exemplu, toate cutremurele care au avut loc au fost ce centre de suprafata. De fapt, s-a aratat ca marea majoritate dintre cutremurele din California centrala, au la baza centre aflate la 5 km de suprafata pamantului, si putine sub 15 km adancime.
Tot felul de cutremure, mici sau puternice, sunt urmate in orele de dupa aceea sau chiar in lunile urmatoare de numeroase cutremure mai mici. Aceste cutremure se numesc 'replici', si la cutremurele mari in intensitate, aceste replici sunt in numar mare. Cutremurul din insula Rat de pe 4 febroarie 1965 a avut in urmatoarele 24 de zile mai mult de 750 de replici.

Unde sferice de volum

La declansarea in adancime a unui eveniment seismic, miscarea pamantului provoaca aparitia unei unde sferice de volum,
cu doua componente:
  1. unda p - este o unda longitudinala, de compresie
- determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame (compresie-dilatare) in directia de mers
- are viteza de 7,8 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea (energia cutremurului)
- este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare, un mic soc in plan vertical
- nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine (transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului
  2. unda s - este o unda transversala, de forfecare
- determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal) fata de directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe (miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare)
- are viteza de 4,6 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- ajunge, din acest motiv, la suprafata solului intotdeauna dupa unda p
- este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de balans in plan orizontal
- este periculoasa, deoarece transporta aproximativ 80% din energia totala a cutremurului
- determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie

- cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente, in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat.

Magnitudine. Intensitatea seismicA

Studiul hazardului seismic pentru o anumita zona (amplasament) necesita clasificarea pe baza magnitudinii (intensitatiii) a diferitelor evenimente seismice (cutremure sau explozii) produse (simtite) in zona.

   Magnitudinea M este o masura a dimensiunilor cutremurului sau a energiei emise de un cutremur si se determina direct din observatiile instrumentale.

Magnitudinea M, marime introdusa de Richter in 1935, caracterizand energia seismica eliberata in focarul unui cutremur, teoretic, nu trebuie sa depinda de loocul (statia) unde a fost determinata.

Particularitatisle legate de mecanismul focal, mediul de propagare, conditiile de inregistrare, conduc insa la diferente ale valorilor magnitudinii determinate la diferite statii; in aceasta situatie se recomanda adoptarea unei magnitudini medii.

In prezent, se folosesc trei tipuri principale de magnitudine: magnitudinea locala M_L, magnitudinea din unde de suprafata M_S si magnitudinea din unde de volum m_B. Ele sunt definite astfel:

     Magnitudinea locala M_L : M_L=log A - log A₀ unde A este maximul trasei amplitudinii (mm) inregistrata cu un seismograf Wood-Anderson (T₀=0,8 s; h=0,8; V=2800) si A₀ este functia de calibrare, data sub forma de tabele pentru ∆=25-600 km.

     Magnitudinea din unde de suprafata M_S: M_S=log(A_H/T)_max + 1,66 log∆ + 3,3 unde A este maximul amplitudinii solului in undele de suprafata (in μm) cu T=20±2 s pentru ∆=20-160⁰. Pentru cutremurele de magnitudine mai mare de 8, magnitudinea M_S , nu exprima corect dimensiunile sau energia cutremurelor. Pentru a limita acest fenomen sau preveni asemenea saturatie a scarii M_S , Hanks si Kanamori au introdus magnitudinea M_W pentru cutremurele super puternice, bazate pe momentul seismic M₀ (dyn.cm) conform relatiei: M_W=2/3 log M₀+10,7

Momentul seismic M₀ este definit prin relatia: M₀=μ D S unde μ este rigiditatea (dyn. /cm²), D este deplasarea pe falie (cm) si S este suprafata faliei (cm²). Magnitudinea M_W este adesea numita "magnitudinea moment" sau "magnitudinea Kanamori".

     Magnitudinea din unde de volum m_B: m_B=log(A/T)+Q(∆,h) unde A este maximul amplitudinii solului in undele de volum (in μm) de tipul P, PP, S cu perioada T=4 - 10 s, pentru ∆ ≥ 5⁰ si Q(∆,h) este functia de calibratie data sub forma de diagrame.

       Magnitudinea din undele de volum de scurta perioada m_b : m_b=log(A_z/T)+Q(∆,h) unde A este maximul amplitudinii solului in componenta verticala a undei P (in μm) cu T ≤ 3 s. Incepand cu 1969 magnitudinea m_b a fost adoptata ca magnitudinea standard, rutenier determinata de centrele seismologice internationale, dar aceasta nu trebuie confundata cu magnitudinea din undele de volum m_B, original definita de Gutenberg si Richter, folosind seismografe de perioada medie.

Amintesc ca magnitudinea M (adesea numita M_GR) folosita de Gutenberg si Richter pentru studiul seismicitatii Globului (1954) este considerata ca echivalenta cu M_S si multe formule de magnitudine pentru diferite regiuni ale lumii au fost stabilite compatibile cu M_GR.

Magnitudini compatibile cu M_GR au fost de asemenea obtinute din durata inregistrarilor si din distributia intensitatii. Magnitudinea din durata M_D este folosita pentru clasificarea microcutremurelor iar magnitudinea din intensitate M_I este indispensabila pentru clasificarea cutremurelor istorice, ambele fiind cruciale pentru calificarea seismologica a amplasamentului undei centrale nuclearoelectrice.

Pentru calculul magnnitudinii M_D, foarte raspandita este relatia:

M_D= - 0,87 + 2,0 log D +0,0035 ∆

unde D este durata semnalului (s), ∆- distanta epicentrica (km) si M_D este o estimata a magnitudinii locale M_L (pentru microcutremurele din California Centrala).

In tara noastra, s-au efectuat numeroase cercetari asupra clasificarii magnitudinale a cutremurelorr romanesti, o atentie deosebita fiind acordata cutremurelor intermediare (60 ≤ h ≤ 200km) din regiunea Vrancea.

Magnitudinea M este legata de energia seismica E prin relatia:

Log E = 11,8 +1,5 M

   Intensiatatea seismica este o masura a efectelor miscarii solului datorita unui cutremur, intr-un anumit amplasament. In punctele in care exista date instrumentale, estimarea intensitatiipe baza acesteia, prezinta un deosebit interes.

Pentru determinarea intensitatii seismice se foloseste scara de intensitati cu 12 grade (scara MM - Mercalli Modificat, scara MSK - 64/76 - Medvedev, Sponheurer, Karnik).

Gradele de intensitate seismica (atunci cand nu exista date instrumentale) se stabilesc pe baza efectelor actiunii seismice asupra oamenilor, cladirilor si terenului.

Pentru stabilirea gradului de intensitate seismica in functie de comportarea constructiilor la actiunea seismica se fac urmatoarele clasificari:

clasificarea constructiilor (clasa);

clasificarea avariilor (categoria);

numarul cladirilor avariate (procentul).

Clasificarea constructiilor tine seama de natura materialelor din care acestea sunt executate si de modul de realizare, fara sau cu masuri de protectie antiseismica (in ordinea crescatoare a rezistentei la incarcari seismice). Se considera clasele:

Clasa A: constructii de tip rural din piatra nefasonata, caramida nearsa, valatuci, pamant batut, cu mortar de lut, ciment sau piatra de var.

Clasa B: constructii obisnuite din caramida arsa, piatra fasonata, blocuri de beton, cu schelet de lemn si zidarie.

Clasa B-8: Constructii din clasa B asigurate antiseismic pentru gradul VIII.

Clasa B-9: constructii din clasa B asigurate antiseismic de gradul IX.

Clasa C-8: constructii din clasa C asigurate antiseismic pentru gradul VIII.

Clasa C-9: constructii din clasa C asigurate antiseismic pentru gradul IX.

Clasificarea avariilor in functie de efectele actiunii seismice asupra constructiilor.

Se considera cinci categorii:

Categoria 1: avarii usoare, caracterizate prin fisuri in tencuiala si desprrinderea unor bucati mici de tencuiala.

Categoria 2: avarii moderate, caracterizate prin crapaturi mici in pereti, desprinderea unor bucati din tencuiala, caderea unor tigle de pe acoperis, crapaturi si desprinderi ale unor parti din cosurile de fum.

Categoria 3: avarii importante, caracterizate prin crapaturi mari si adanci in pereti, desprinderea unor bucati mari de tencuiala si caderea unor cosuri de fum cu distrugeri locale ale acoperisului.

Categoria 4: Distrugeri, caracterizate prin crapaturi foarte mari in pereti, ruperea legaturilor dintre diferitele elemente ale constructiei, dislocarea unor parti din cladire, prabusirea unor ziduri interioare si a unor pereti de umplutura ai structurilor in cadre.

Categoria 5: prabusiri caracterizate prin distrugerea totala a constructiei sau a unui tronson din aceasta.

Numarul cladirilor avariate este exprimat prin anumiti tereni cu indicarea raportului aproximativ in procente. Valorile procentuale sunt raportate la numarul total de cladiri dintr-o anumita clasa.

Definirea cantitativa:

putine : aproximativ 5%

multe : aproximativ 50%

majoritatea : aproximativ 75%

In stabilirea gradului de intensitate, intr-un anumit loc, rolul principal il au efectele asupra constructiilor.

Distributia intensitatilor, la suprafata Pamantului, permite coonstructia hartii macroseismice, harta ce defineste zonele de egala intensitate. Separarea diferitelor zone se face prin curbe numite izoseiste.

Cercetarile au aratat ca intre intensitatea I₀ si magnitudinea M exista relatii de forma:

M=aI₀ +b

Pentru regiunea Vrancea, de exemplu, s-a stabilit relatia: M=0,56I₀ + 2,18

Magnitudinea M si intensitatea seismica constituie elemente principale pentru clasificarea activitatii seismice si deci pentru intocmirea cataloagelor de cutremure si elaborarea hartilor de hazard seismic.

Pentru determinarea hazardului seismic in amplasamantului unei centrale nuclearoelectrice se determina doua nivele de cutremure de proiectare:

cutremurul de functionare = SDE (site design earthquake);

cutremurul de securitate = DBE (design base earthquake);

Cutremurul DBE reprezinta maximul posibil in amplasament, iar cutremurul SDE se considera ½ din DBE.

SAS - Sistemul de avertizare seismica timpurie (in timp real)

Sistemul de avertizare seismica realizat pentru Bucuresti se bazeaza pe cateva particularitati deosebite ale zonei seismogene Vrancea:
- stationaritatea in spatiu a hipocentrelor (foarte aglomerate- cutremurele mari se produc intotdeuna in aceeasi arie geografica, de mici dimensiuni);
- stationarea modelelor de radiatie (ca mecanism de propagare);
- distanta epicentrala relativ larga pana la Bucuresti (130 km), linia de conexiune intre aria epicentrala muntoasa si campia unde Bucurestiul a fost construit.
Aceste particularitati ale zonei Vrancea au permis realizarea unui SAS simplu, rapid, robust si relativ ieftin. Timpul de avertizare este de 25-30 de secunde, cu posibilitatea confirmarii sau rejectiei de 10-15 secunde ulterior. La modul general, timpii de avertizare sunt relativ mici, de la cateva secunde la maximum un minut (Mexico City). Totusi, chiar si cateva secunde sunt extraordinar de importante din punct de vedere decizional. S-a constatat ca reactia umana la perceptia unui cutremur este instinctuala. Capacitatea de a rationa este aproape in totalitate inlocuita de instinctul de conservare si exista in primul rand intentia de a fugi din cladire. Implementarea unui SAS elimina acest comportament, deoarece, de la semnalul de avertizare pana la sosirea undei de soc sunt disponibile 25-30 secunde, extrem de utile, interval de timp in care se pot lua deciziile cele mai corecte pentru protejarea vietii. In cazul unor producatori sau distribuitori de utilitati (gaz, electricitate, apa etc.) intervalul de timp poate fi utilizat pentru oprirea sau intreruperea acestora. Pentru activitatile cu grad ridicat de pericol (reactoare nucleare, apa grea, combinate chimice etc.) exista, de asemenea, timpul necesar pentru intreruperea acestora.
La trenuri, timpul de avertizare poate fi folosit pentru decuplarea alimentarii cu energie electrica, garnitura oprindu-se de la sine (este cazul atat a trenurilor de suprafata, cat si a metroului). Exemplele sunt nenumarate.
Cutremurele care ameninta capitala sunt evenimente de o adancime intermediara, cu magnitudini apropiate de 8, la o distanta epicentrala aproape fixa, de aproximativ 130 km. Timpul de avertizare se obtine prin urmatoarea logica, transpusa si in practica: in adancime (in hipocentru) are loc un cutremur. Prima rezultanta a acestuia este unda 'p', unda de volum, longitudinala, de compresie, care atinge suprafata solului in zona

epicentrala. In epicentru este instalat seismometru racordat prin radio la statia de receptie din Bucuresti. Socul perceput de seismometru este transpus in unde de radio si transmis instantaneu la Bucuresti. In Bucuresti se da alarma seismica, dupa o prelucrare computerizata a undei, timp de 2 secunde. Dupa un interval de circa 10 secunde se formeaza unda 's', unda de volum, transversala, care isi incepe deplasarea distructiva in toate directiile, ca unda sferica. Diferenta timpului de parcurgere dintre unda epicentrala 'p' si unda transversala, distructiva 's' - care ajunge la Bucuresti - este intotdeuna mai mare de 25 de secunde, ceea ce reprezinta un timp maxim posibil de avertizare. In plus, mecanismele sursa sunt foarte stabile pentru toate evenimentele seismice, astfel incat o proiectie a nivelului de miscare a Pamantului care se poate astepta la Bucuresti se poate baza mai degraba pe amplitudine si adancime. Aceasta trasatura specifica zonei Vrancea a permis contruirea SAS.
La modul general, un SAS este alcatuit din patru componente:
- sistem de monitorizare compus din mai multi senzori;
- legaturi de comunicatii in timpi reali pentru transmiterea datelor de la senzori la computer;
- unitate de procesare pentru convertirea datelor de informatie;
- sistem de producere si comunicare radio a alarmei seismice.

SAS romanesc

Romania, ca seismicitate, reprezinta un caz particular. Seismicitatea in scoarta este impartita variat de-a lungul majoritatii teritoriului, cu magnitudini de obicei mici (M<5,5), pe cand epicentrele de seismicitate adanca sunt concentrate intr-o arie restransa, denumita regiunea Vrancea. Adancimile acestor evenimente se inscriu intr-un interval cuprins intre 70-200 km. Magnitudinile lor pot ajunge pana la M=8, asa cum se presupune ca a fost cutremurul din 1802. Riscul pentru Bucuresti este aproape in intregime deteminat de cutremurele de pamant de adancime intermediara din regiunea Vrancea. In ultimii 60 de ani, Romania a suferit cutremure de pamant puternice, cu epicentrul in Vrancea:
- 10 noiembrie 1940 (M=7,7; adancime 160 km);
- 4 martie 1977 (M=7,5; adancime 100 km);
- 30 august 1986 (M=7,2, adancime 140 km);
- 30 mai 1990 M=6,9; adancime 80 km).
Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic, cu 35 de cladiri cu risc inalt de prabusire si 1500 de victime, majoritatea in Bucuresti.

Epicentrele acestor evenimente sunt concentrate intr-o arie de 30 x 70 km, ci distanta epicentrala medie pana la Bucuresti de 130 km. Deoarece relatia geometrica intre hipocentre este stransa intr-un volum sursa mic, iar acest volum sursa se afla la o distanta fixa fata de Bucuresti, conditiile pentru construirea unui SAS sunt indeplinite, timpul de avertizare fiind de aproximativ 25 de secunde pentru toate cutremurele de pamant potentiale de adancime intermediara. In acst caz, SAS Romanesc ar fi similar SAS Mexican, unde originea puternicelor miscari de pamant este restransa la dimensiunea platoului, la o distanta semnificativa de Mexico City.

Cutremure alarmate public

Diagramele urmatoare va prezinta alura ultimelor cutremure alarmate catre populatie

Ultimele cutremure din lume

Cutremure tectonice

Pe timpul vechilor greci, cutremurele se

asociau cu vulcanii din Marea Egee. Dar

odata cu trecerea timpului a devenit

clar ca cele mai devasatoare cutremure nu aveau legatura cu activitatea vulcanica.
O explicatie destul de satisfacatoare referitoare la majoritatea cutremurelor sunt asa numitele placi tectonice. Ideea principala este ca partea cea mai tare a pamantului (numita litosfera) este compusa din niste bucati mari si instabile numite placi. Placile, care se misca, explica un numar mare de activitati seismice din lume. Marile cutremure devastatoare din Chile, Peru, America centrala, Mexicul de Sud, California, Alaska de Sud, Japonia, Taiwan, Filipine, Indonezia, Noaua Zeelanda si lantul Alpino-Carpato-Hymalaian, sunt de tip tectonic.
Pe timp ce mecanismul placilor tectonice a fost inteles mai bine, se pot face predictii despre urmatoarele activitati seismice.

Cutremurul dintre placi

In timp ce o teorie simpla este importanta pentru a intelege activitate seismica si vulcanica, dar nu este de ajuns pentru a explica in detaliu. Acest tip de cutremure paote fi gasit aproape toate continentele. Un exemplu de un astfel de cutremur este si cel din 1968 din nord-estul Iranului.

Explozii

Cutremurele pot fi produse de detonarile subterane a dispozitivelor chimice sau nucleare, acest lucru ducand la eliberarea unei mari cantitati de energie. In ultimele decade astfel de detonari au produs cutremure cu magnitudinea de pana la 6. Undele seismice rezultate au calatorit prin interiorul pamantului fiind inregistrate de diferite statii seismografice.

Cutremurele vulcanice

Dupa cum se vede in fotografia alaturata, eruptia vulcanica si cutremurele au loc aproape simultan. La fel ca si cutremurele, sunt regiuni vulcanice importante, cum ar fi vulcanii Hawaiieni. In ciuda aceste legaturi tectonice intre vulcani si cutremure..Aceste cutremure care pot fi asociate cu miscarile vulcanilor sunt relativ rare si se impart in trei categorii: i) explozii vulcanice; ii) cutremure superficiale, pornind din miscarile magmei si iii) cutremure tectonice.

Cutremure de prabusire

Acestea sunt cutremure mai mici ce se produc in mine si caverne subterane. Cauza principala este prabusirea acoperisului minei sau pesterii. Un lucru de observat este asa-numita 'explozie a minei' care produce valuri seismice. Astfel de cazuri s-au intalnit in Canada si mai ales in Africa de Sud. Cutremurele de prabusire se produc uneori si datorita alunecariolor masive de pamant. Spre exemplu pe 25 aprilie 1974 de-a lungul raului Mantaro, Peru, s-au produs valuri seismice echivalente cu un cutremur de magnitudine 4.5. Volumul alunecariolor a fost de 1.6x109 metri cubi si a omorat in jur de 450 de oameni.

Large Reservoir-Induced Earthquakes

Ideea ca cutremurele pot...nu este noua. In 1870, U.S. Corps of Engeneers au respins cererile de stocare a apei in Marea Sarata din sudul Californiei pe locuri unde o astfel de actiune ar cauza cutremure..

Sursele provocarii cutremurelor

Observatiile de teren au aratat ca schimbarile bruste in structura rocilor e un fenomen comun. In unele locuri un tip de roci poate fi vazut impotriva altei roci de un alt tip de-a lungul

liniei de contact. Asemenea offsets ale

structurii geologice sunt numite 'greseli', factori

provocatori. Acestea se pot situa in lungime de la

cativa metri la mai multi Kilometrii si pe hartile

geologoce sunt desenate ca linii continue sau

intrerupte (vezi foto). Prezenta unor asemenea

'greseli' indica faptul ca, la un moment dat, in

trecut, au avut loc de-a lungul lor diferite

miscari. Astfel de miscari puteau fi ori alunecari usoare, care nu produc miscari de pamnt, ori rupturi bruste, acestea fiind cutremurele. Intr-adevar, in majoritatea cutremurelor, rupturile nu ies la suprafata si consecinta nu este direct vizibila. Hartile geografice si lucrarile geofizice intreprinse au aratat ca crapaturi aparute la suprafata uneori se extind la adancimi de zeci de kilometri in crusta Pamantului. Majoritatea 'greselilor' indicate pe harti sunt inactive. Oricum, unele 'greseli' active sunt descoperite in timpul unui cutremur. Fortele locale distructive din pamant pot exista acolo de mult timp si procesele chimice ce implica miscari ale apei ar fi vindecat rupturile, in special cele adanci. O astfel de 'greseala' inactiva nu este locul unui cutremur si nu va fi vreodata.
In seismologie si ingineria cutremurului, interesul primar este desigur pentru 'greselile' active, inaintea asteptarii producerii unor deplasari de roci. Multe astfel de 'greseli' se afla in zone bine definite ale pamantului cum ar fi crestele din mijlocul oceanelor si lanturile de munti tineri.

Asemenea deplasari ale 'greselilor' pot avea loc din regiuni fara activitate tectonica. Intr-un cutremur deplasarile 'greselilor' pot fi aproape pe orizontala asa cum s-a intamplat in 1906, in San Francisco, dar

cel mai des intalnite sunt miscarile pe verticala cum au fost cele din 1954, in Nevada, Dixie Valley.

Clasificarea faliilor

Aceasta clasificare depinde doar de

geometria si directia relativa a

alunecarilor. Sunt schitate in

fotografie diferite tipuri. Din punct de

vedere geometric putem vorbi de

unghiul pe care-l face suprafata

'greselii' cu planul orizontal, unghi

rezultat in urma scufundarii

pamantului, iar din punctul de vedere al

directiei vorbim de faptul ca linia

'greselii' este indreptata relativ spre nord; aceasta directie este numita 'lovitura'. 'Alunecarea loviturii' numita si 'greseala' translucenta, implica deplasarea rocilor laterale paralel cu lovitura. Daca atunci cand stam pe o parte a 'greselii' si vedem miscarea pe cealalta parte este de la stanga la dreapta, 'greseala' transcurenta lateral-dreapta. Similar o putem identifica si pe cea lateral-stanga. 'alunecarea infundata' este o miscare in mare parte paralela cu cea a 'greselilor' avand totusi o deplasare verticala. O 'greseala' normala este cea in care roca de deasupra suprafetei inclinate se misca in jos .'Greselile' cu alunecare in mare parte verticala sunt incluse in acesata categorie. 'greseala inversa' este cea in care crusta de de-asupra suprafetei inclinate se misca in susul blocului de sub "greseala" 'Greselile impinse' sunt incluse in aceasta categorie, dar in general sunt limitate la cazurile in care unghiul de infundare este mic. In majoritatea cazurilor alunecarea este un amestec de alunecare-lovita si alunecare-infundata, si este numita 'greseala oblica'.

Incretiri tectonice(Tectonic creep)

De mai bine de zece ani se stia faptul ca deplasarile in zonele de 'greseli' se produc nu numai in urma unei rupturi instantanee rezultand cutremurul, dar si de usoare alunecari ale diferitelor parti ale 'greselilor'. Acest lucru se numeste incretire tectonica. Viteza alunecarii variaza de la cativa milimetrii pe secunda la mai multi centrimetri pe secunda
Cele mai bune exemple ale unor incretiri sunt cele din zona San Andreas, langa Hollister, California, unde o crama s-a deformat usor. In estul San Francisco-Bay-ului multe cladiri au fost avariate in urma alunecarilor usoare de teren
Alunecari orizontale au mai fost detecatate si in alte locuri ale lumii cum ar fi in nordul Anatoliei, in Ismetpasa, Turcia, sau de-a lungul Iordanului, in Israel. In general, astfel de episoade ale alunecariilor sunt aseismice - adica nu produc cutremure locale. Se discuta adesea despre faptul ca un cutremur devastator nu va fi generat de o alunecare subterana usoara, pentru ca din cauza crustei rocile nu se mai pot intinde fara o ruptura brusca. Oricum, este acceptat si un alt punct de vedere. Poate ca rocile cristaline elastice din adancul crustei si energia acumulata pentru a fi eliberata intr-un cutremur, materialul slab din gropi este carat de roci adiacente mai puternice, intr-o parte si dedesubt. Asta ar insemna ca alunecarea usoara in groapa observata la suprafata indica faptul ca in rocile subterane este stocata o anumita cantitate de presiune.
Un cutremur de adancime poate rezulta in urma unei rupturi bruste dar care la suprafata ar fi redus. In portiunile unde alunecarile sunt mici sau nu exista, cutremurele adesea au intensitate maxima. Prezicerea unui astfel de fenomen se poate face dupa producerea unui cutremur langa locurile in care sunt frecvente alunecarile.
Cateodata alunecarile aseismice se pot observa la suprafata pamantului de-a lungul unei rupturi care a produs un cutremur insemnat. Spre exemplu, in 1966 pe 27 iunie langa Parkfield, California, a avut loc un cutremur, iar la cateva zile dupa acesta pavajul strajulor s-a ridicat cu cativa centrimetrii. Acest lucru a fost cauzat probabil de post-socuri si de cedarea partilor subtiri de la suprafata rocilor datorita presiunii tectonice din regiune. Este clar ca alunecarea usoara, cand are loc in zone cu cladiri inalte, poate avea consecinte economice nefavorabile(neplacute). Acesta e un motiv in plus pentru ca anumite cladiri nu ar trebui construite de-a lungul 'greselilor'.

Unde seismice

Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. Din cele trei, doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca.
Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului; in timp ce se imprastie, dilata si comprima simultan roca. Aceste unde P, la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide, cum ar fi muntii de granit, cat si prin material lichid, cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge. Totusi, la suprafata pamantului, undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale. Undele S nu se pot propaga in substante lichide, cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios.
Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. In majoritatea cutremurelor, undele P sunt primele care se simt. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor.
Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde-iubire si unde Rayleigh. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S, doar ca nu se deplaseaza si pe verticala, ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului, formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice, maturand din calea lor rocile, cu miscari verticale si orizontale, intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce

unda R trece. Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P, iar dintre cele doua unde de suprafata, unda-iubire se misca mai repede decat cele R. Cand undele P si S trec din stratul de roci in crusta, sunt reflectate si refractate, cum se vede in fotografie. De asemenea, cand o unda este reflectata sau refractata, o parte din energia unui tip de roca trece odata cu unda in alt tip de roca. Cand undele S si P ajung la suprafata pamantului, majoritatea energiei ce o au sete reflectata inapoi in crusta, astfel incat suprafata este afectata aproape simultan de miscari de urcare si de coborare. Din acest motiv au loc la suprafata cutremure considerabile, uneori cu amplitudine dubla decat ar fi normal. Dupa mai multe cutremure, lucratorii din mine au raportat miscari mai mici, decat cei de la suprafata. Puterea undelor seismice de toate tipurile este diminuata datorita proprietatilor non-elastice ale rocilor si solului. Undele S sunt mai atenuate decat cele P, dar pentru amandoua atenuarea creste cu cat frecventa creste. Descrierea fizica este aproximatva si, desi s-au verificat indeaproape undele inregistrate de seismografe de la o distanta considerabila de sursa undelor ('terenul indepartat'), nu se pot explica detaliile importante ale miscarii grele din apropierea centrului unui cutremur mare ('terenul apropiat'). Un cutremur este format dintr-o varietate de unde seismice care nu se pot distinge si sursa energiei seismice este imprastiata pe o suprafata mare. Acest lucru face ca distingerea undelor P, S si a celor de suprafata sa nu fie usoara. Oricum, in ultimii ani, in urma unor studii interne si realizarea unor modele tectonice, s-a progresat in clarificarea acestor probleme. Undele seismice sunt afectate atat de conditia solului cat si de topografie.

Mecanismul distrugator al cutremurelor

Sunt mai multe cauze distrugatoare:
a) fortele inertiale generate de miscarile serioase ale pamantului
b) earthquake induced fires
c) schimbari in proprietatile fizice ale solului
d) deplasari directe ale placilor tectonice
e) landslides Sau alte miscari superficiale
f) unde seismice cum ar fi tsunami sau miscari ale substantelor fluide 'seiches'
g) distrugeri cauzate de mari schimbari tectonice, de inaltarea pamantului.
Din aceste categorii, de departe cel mai periculos si mai raspandit cutremur, insotit de nenumarate pierderi de vieti, este cel cauzat de miscarile puternice ale pamantului.

Cutremur si foc

Amintrea marii conflagratii cea a urmat dupa cutremurul din 1906 in San Francisco si 1923 in Tokio este inca vie. In 1906, San Francisco, doar 20% din pierderi au fost cauzate de miscarea pamantului. Focul ce a urmat, in trei zile a distrus 12 km patrati si 521 de blocuri.
In 1972 pe 23 decembrie, in Managua, Nicaragua a avut loc un alt astfel de cutremur. Etajul doi al sediului pompierilor (construit in 1964, deci era relativ noua), s-a prabusit, omorand doi pompieri si ranind altii; focul izbucnit aici s-a intins imediat in intreg orasul si a fost stins abia dupa o saptamana.

Problemele solului

Dupa ultimele cutremure, problemele solului au cauzat mari pierderi economice. Un exemplu clasic este cutremurul din 1964 de la Niigata, Japonia(foto). Acceleratia maxima a fost de aproximativ 0,16 m/s si nu a fost considerata prea mare. Expansiunea orasului Niigata a cuprins si zona raului Shinano. Dar 3018 case au fost distruse si 9750 au fost avariate datorita craparii si asezarii inegale a pamantului. In jur de 15000 de case au fost inundate si au murit 26 de oameni in urma prabusirii barajului de pe raul Shinano.

Deplasari la suprafata

Poate ca deplasarile la suprafata sunt cel mai inspaimantator aspect al cutremurelor pentru oameni. Oricum, in comparatie cu miscarile puternice de pamant, deplasarile sunt rare. Chiar si intr-un cutremur foarte mare, zona expusa la deplasari de suprafata este mult mai mica decat cea afectata de miscarile putenice ale pamantului. Un exemplu foarte clar este cutremurul din 1972 din managua, Nicaragua, unde mai putin de 1% din distrugeri au fost cauzate de deplasarea la suprafata.

Avalansele si landslides

Un exemplu graitor este cutremurul din 31 mai 1970 din Peru, cu magnitudinea de 7,75, care a produs cel mai mare dezastru seismic de pana atunci din emisfera vestica. Urmarea a fost o avalansa, din nordul muntelui Huascaran, continand mai bine de 50 de milionae metri cubi de piatra, zapada si gheata, traversand 15 km pana in orasul Yungay, cu o viteza de aproximativ 320 km/h. Mai mult de 18 mii de oamnei au fost ingropati de vii de aceasta avalansa care a acoperit orasul Ranrahirca si o parte din orasul Yungay.

Inaltarea pamantului

O alta urmare a cutremurelor este inaltarea cutremurelor, dar acest lucru nu a cauzat pierderi de vieti omenesti sau raniri grave. Singura problema importanta sunt distrugerile in domeniul agriculturii, fiind afectate lucrarile de irigare.

Tsunami

Acestea sunt valuri uriase

generate de deplasari bruste ale

placilor tectonice sub apa, in

asociatie cu cutremurele.

Datorita marilor cutremure din

pacific, acest ocean este predispu la

producerea valurilor seismice.

Pentru ca un cutremur sa produca un tsunami..

Este necesar pentru unele constructii din regiunile populate sa se
alcatuiasca de catre ingineri o serie de studii pentru fiecare zona in
parte, in scopul estimarii riscurilor seismice.
In zonele locuite este mult mai probabil sa apara
probleme la cutremure de genul distrugerea unui baraj sau stricarea unui reactor
nuclear, de exemplu, decat de la stricarea unei tevi de petrol.

Factorii necesari evaluarii riscului seismic

Factorii care trebuie luati in considerare pentru evaluarea unui
risc seismic au fost bine definiti.Acesti factori sunt:

• Realizarea unei harti structurale geologice a regiunii si un studiu a
  celor mai recente miscari tectonice;
• Selectia faliilor active din regiune si tipul deplasarilor
  (lateral-stanga etc.). In plus sunt necesare criterile geologice pentru
  miscarile faliilor in holocen (acum 10 mii de ani);

• Realizarea unei harti a structurii geologice a locului respectiv si a
  imprejurimilor, cu o atentie marita asupra stratului superficial de roca.
  Astfel de harti arata tipul de roca, structura suprafetei faliilor si incude evaluari ale unor lungimi probabile, continuitatea si tipul miscarilor unor asfel de falii.
• In cazul unor falii care se misca de la sine, explorarile geofizice
  sunt folosite pentru a defini si afla locatia celor mai recente rupturi de falii. Probele geofizice se gasesc uneori incluse in masuratorile
  rezistentei si a gravitatii in lungul profilului normal al faliei.
• Verificarea nivelului de apa din pamant in vecinatate, pentru a
  determina daca barierele de apa din pamant sunt prezente, ceea ce poate fi asociat cu falia, si afecteaza solul in urma zguduirii.
• O detaliata documentare istorica privind cutremurele din zona si din
  jurul acesteia. Cataloagele seismice ale evenimentelor de-a lungul
  timpului sunt necesare pentru prepararea listelor cu posibilele cutremure. Lista trebuie sa prezinte locatia, magnitudinea si maximul de modificare a intensitatii Mercalli pentru fiecare cutremur

• Constructia, daca intregistrarile o permit a curbei de recurenta a
  frecventei cutremurelor regionale, chiar si pana la cele mai mici
  magnitudini.
• O revedere a inregistrarilor disponibile, in legsatura cu zguduirile de pamant, pagube si alte informatii legate de intensitatea din apropierea acestei zone.
• Estimarea maximului de intensitate Mercalli, in apropierea zonei prin intermediul rapoartelor cu previziuni.
• Dovezile geologice si seismologice reunite intr-o singura sectiune pot fi folositen pentru a prezice un cutremur care va fi cea mai puternica zguduire a pamantului in acea zona. Unde este posibil, sa se specifice faliile unde ruptura se poate produce. De obicei adancimea focarului, lungimea rupturii si estimarea deplasariilor faliilor poate fi determinate dar cu unele incertitudini. Aceste evaluari sunt folositoare pentru a exprima magnitudinea posibila a pagubelor cutremurelor in intermediul curbei standard.
• Cand exista o indicatie geologica a prezentei unui material ca
  fundatie, un raport geologic, in stratul superficial din acea zona este prevazator. Adaugand ariile de subzistenta, asezarea si stabilitatea pantei trebuie studiata.

• Studierea propietatilor fundamentului, pana la extinderea cautarii
  tipului de cladire.
• Masuratori(densitate, continut de apa, valorile atenuante) a
  propietatilor fizice ale solului prin teste de laborator.
• Determinarea valurilor P sau S, viteza lor si atenuarea valurilor Q, in
  paturile joase prin metode geofizice.

Predictia cutremurelor

Predictia unui cutremur inseamna determinarea: locului unde se va produce, a intensitatii , si a momentului cand se va produce. Multe persoane considera ca predictia este legata numai de prezicerea timpului cand va avea loc cutremurul. Prin studii seismice realizate pe baza
observatiilor se poate prezice, de obicei, zona in care se petrec de
obicei cutremure. Pot fi stabilite limitele unui cutremur intr-o anumita
zona prin intermediul relatiei dintre magnitudine si lungimea faliei
observate.
Alta schema se bazeaza pe detectarea seismicitatii in regiunea
tectonica. In 1973, in urma predictiilor oferite de U. S. Geological
Survy, se spunea ca un cutremur cu o magnitudine de 4,5 se va produce in
lungul faliei San Andreas in urmatoarele 6 luni. Predictia se baza pe
principalele zguduiri care se petrecusera in ultimii 3 ani in regiunea San
Andreas. Presupunerile facute spuneau ca sectiunile din mijloc se afla
inca sub presiune si sunt gata sa elibereze aceasta energie printr-un
cutremur; insa nici un cutremur nu s-a produs in urmatoarele 6 luni.
Cel mai promitator experiment s-a petrecut in California unde
datele depind de detectarea periodicitatii de 22 de ani a magnitudinii
moderate(ML=5,5) a cutremurelor cu centrul in apropierea faliei San
Andreas.
Seismogramele disponibile au fost comparate cu mecanismul sursei
celor din 1922, 1934 si 1988, acestea includ schimbarile in masa de apa din pamant si deplasarea faliilor. A fost de multe ori semnalat, ca pe langa abilitatea de a prezice timpul si marimea unui cutremur apar si unele probleme care nu pot fi rezolvate. Sa presupunem ca s-a anuntat posibilitatea producerii unui cutremur distrugator in cel putin o luna. Care va fi raspunsul populatiei? Se vor petrece schimbari in domeniul comercial si industrial pentru un timp, se vor disloca segmente importante ale economiei? Chiar si cu predictii pe termen scurt, apar dificultati in amanarea activitatilor pana trece perioada de atentionare. Sa spunem ca

timpul prezis a luat sfarsit si nici un cutremnur nu a avut loc, cine isi va asuma responsabilitatea redeschiderii scolilor si reluarea celorlate activitati.

Ce trebuie sa faceti in timpul unui cutremur puternic?

Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intr-o cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice. Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii.
Pastrati-va calmul, nu intrati in panica, linistiti-i si pe

ceilalti, protejati copiii, batranii si femeile. Nu va

speriati de zgomotele

din jur. Preveniti tendintele de a se parasi sala de clasa,

de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa

a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a

miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari,

in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite.
Daca va aflati in fata unei cladiri, ramaneti departe de aceasta, feriti-va de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada.
Daca va aflati inauntru ramaneti acolo, departe de ferestre care se pot sparge; stati inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.
Protejati-va sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
(Consultati anticipat, in masura posibilitatilor, un specialist in structuri de rezistenta , spre a cunoaste care sunt elementele rezistente).
Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a va asigura stabilitatea.
In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa), iar cu antebratele pe lateral, fata.
Profesorii vor indica elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si vor inspira increderea in eficienta autoprotectiei.
Inchideti sursele de foc cat puteti de repede, iar daca a luat foc ceva, interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic.
Daca sunteti intr-un atelier, aplicati imediat, dupa caz, masurile de protectie specifice locului dvs. de activitate.

Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul, dar daca puteti deschideti usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Evitati aglomeratia.
Nu alergati in strada sau pe strada, deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur, feriti-va de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren.
Daca seismul va surprinde in autoturism, opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati ianuntru. Feriti-va de firele de curent electric cazute.
Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele.
In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.
Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de sedinte) nu alergati catre iesire; imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand.

Ce trebuie sa faceti dupa un cutremur puternic?

Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati.
Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor, evacuare-cazare temporara pentru alte persoane, daca exista zone invecinate grav afectate de seism. Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda.
Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii cazute, sa se degajeze. Atentie! Nu miscati ranitii grav

(daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; ajutati-i pe loc.

Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate, alimente, etc.
Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i, asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului, in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada, de la cateva ore la cateva zile.
Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu insarcinari oficiale, in privinta interventiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni.
Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept.
Verificati preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificati vizual si starea constructiei in interior.
In caz de avarii constatate, inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete.
Parasiti calm cladirea numai dupa seism, pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. lucruri inutile; verificati mai intai scara si drumul spre iesire.
Pentru orice eventualitate, preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau , in lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.).
Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti, iar acestea au vitraj, procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi, utilizand un scaun , o vaza, etc.
Evitati cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri, nu aglomerati zonele calamitate fara rost. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion, etc.).
Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici), dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural, cu intensitati variabile, fie in cateva ore, fie peste zile,

saptamani sau luni. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul.

Pentru cutremurele de Vrancea, specialistii vor putea aprecia relativ rapid, pe baza inregistrarii miscarii respective, daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si veti fi informati; este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp.
Ascultati in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani, buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile.
In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal, dupa care, de regula, activitatea seismica se reduce.
Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte despre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi cu precautii si in interior, de regula ziua, starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor.
Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc.
Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti, poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire.
Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur, in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari, inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii.
Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor, ascultati posturile de radio si televiziune, utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial, receptionate direct de dvs. si nu din auzite. Dati concursul dvs. organizatiilor de interventie post-seismice, la analiza starii constructiilor, si la celelalte activitati, intreprinse de organele in drept.
Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare

in cazul unei situatii extreme in care, de exemplu, ati fi surprins sub niste daramaturi, mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata, prin

intepenirea usilor sau din alte cauze.
In primul rand trebuie sa fiti calmi, sa ii linistiti pe cei socati, sa nu permiteti reactii de panica, sa acordati prim ajutor celor raniti, iar daca dvs. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare, sa faceti un mic plan de salvare.
Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). O varianta clasica de comunicare cu cei din afara, care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate, este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei, iar daca ati stabilit controlul verbal, furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar.
La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor, si ascultati recomandarile salvatorilor.
Nu va preocupati de durata pana la salvare, deoarece in astfel de conditii, desi timpul pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume.