Raspandirea geografica a vulcanilor pe glob

RASPANDIREA GEOGRAFICA A VULCANILOR PE GLOB

Raspandirea vulcanilor pe glob este neuniforma, de la o regiune la alta. Pe teritorii vaste nu se constata nici o activitate vulcanica (Scandinavia, Siberia Occidentala, Australia, Canada), in timp ce alte regiuni se caracterizeaza prin puternice manifestari vulcanice.

Statisticile arata ca in lume se cunosc peste 600 de vulcani considerati ca fiind activi. Cercul de Foc al Pacificului este cea mai intinsa si activa arie vulcanica de pe glob. El concentreaza 62% din vulcanii activi (350). Doua treimi din acestia se afla in insulele situate in Pacificul de Vest. Restul se gasesc pe tarmurile pacifice ale celor doua Americi. intre cele doua cercuri - Pacificul de Vest si Pacificul de Est - ale Cercului de Foc exista deosebiri in ceea ce priveste modul de manifestare a vulcanilor. in sud - vestul si vestul Oceanului Pacific au loc explozii violente, care uneori distrug in cea mai mare parte aparatul vulcanic, pe cand in est eruptiile sunt mai putin puternice.

in partea de vest a oceanului, Cercul de Foc incepe din Peninsula Kamceatka sau "soba pamantului', cum mai este numita. Aici, peste 40 de vulcani aliniati unul langa altul, cu coamele acoperite de zapezi, arunca la intervale de timp aproape egale, lava, bolovani, cenusa si vapori de apa. Cele peste 100 de gheizere si izvoare fierbinti din jurul vulcanilor Avatka, Utiskaia Sopca, reprezinta o sursa importanta de caldura pentru nevoile oamenilor si pentru extractia a numeroase minerale utile. Cercul de Foc se continua prin insulele Kurile, numite si "Leaganul deavolilor', datorita transformarilor continue suferite din cauza eruptiilor. Cel mai important vulcan este Alaid (3300 m). Urmeaza Japonia, care se numara printre regiunile cel mai intens bantuite de furia zeului Vulcan. in fruntea celor 57 de vulcani activi ai insulelor nipone se afla Asama - inalt de 2542 m - Aso, Sirama, Fuji.

Spre sud, in Taiwan sunt vulcanii Lieufi - Huang, Pinam -mi si Ci-Kang, vulcanii Taal si Mayon din Filipine.

in arhipelagul indonezian, zona cea mai vulcanica de pe glob, pe aproape fiecare din cele 13000 de insule care-l alcatuiesc, se gasesc vulcani activi sau stinsi, recordul detinandu-l insula Java, cu 100 de vulcani, dintre care 35 activi si Sumatera, cu 8 vulcani activi. De sinistra celebritate se bucura "Vulcanul Negru' din insula Krakatau, in urma eruptiei din 1883. Pe coasta estica (americana) a Pacificului, lantul de vulcani incepe din Arhipelagul Aleutine. Din cauza intensei activitati vulcanice subterane, arhipelagul este intr-o continua transformare a conturului si reliefului sau. Urmeaza apoi vulcanii activi din Alaska, care au o altitudine medie de 1500 m. in anul 1912, vulcanul Katmai, care era considerat drept un vulcan inactiv, s-a manifestat prin explozii violente, dand nastere unei vai adanci, cunoscuta sub numele de "Valea celor 10000 de fumuri'. in continuare sunt muntii Baker, cu varful sau inalt de 3276 m, la nord de orasul Portland, vulcanii Mt. Rainier, Mt. Hood (3421 m), E. Peack (3181 m) din apusul Muntilor Cascadelor.

in Mexic se gasesc conuri vulcanice acoperite de zapezi, unele inca in activitate. Mai spre sud se afla vulcanul Paricutin, care s-a nascut in 1943. in Guatemala apar frecvent vulcani cu inaltimi proeminente ca Tajumulco (4211 m) Tacana (4064 m), Santa Maria (3758 m), Fuego (3918 m). Unii vulcani sunt activi: Santiaquito, Fuego, Pacaya, care in 1974 au intrat simultan in activitate. in El Salvador, vulcanismul se manifesta in diverse forme, conurile catorva vulcani activi care domina podisul depasind 2000 m: Santa Ana, Izalco. in Nicaragua sunt circa 40 vulcani raspanditi in toata tara dintre care unii pastreaza in interiorul lor lava clocotitoare. La vest tarmul este dominat de sirul de conuri vulcanice: Vielo, Ometepe, Momotombo. in Costa Rica, varful fumegand al vulcanului Irazu domina, de la inaltimea de 3432 m, orasul San Jose. "Cercul de Foc', care se continua in  America de Sud, este bine reprezentat in statul Ecuador, tara pentru care s-a propus denumirea simbolica de " Vulcania " din cauza marii aglomerari de vulcani pe care ii are. Este un adevarat muzeu de vulcani dintre care o parte sunt inca activi si permanent in primejdie de a erupe. Printre ei se numara Cotopaxi, unul dinte cei mai inalti vulcani activi de pe glob (5897 m), Chimborozo (6272 m), Sangay (5323 m).

In Bolivia tot in activitate se afla vulcanii Sajama si [sluga, iar El Misti si Tutupaca sunt localizati in Peru.

Lantul vulcanilor activi din Chile incepe cu Maipo, continua cu Chilian Antuco, Villarrica, Corcovado si sfarseste cu Calten, cel mai sudic vulcan al Cercului de Foc.

Numeroase conuri vulcanice apar si in interiorul Pacificului, la nord de Ecuator, in insulele Hawaii. Tot in zona ecuatoriala se afla doi vulcani activi amplasati in insulele Galapagos, a caror cratere au un diametru de 7 - 8 Km, iar spre sud - est se desfasoara alti munti vulcanici care revin insulelor Samoa, Tonga, Kermadek. O alta provincie vulcanica se amplaseaza in regiunea de munti tineri Alpi, Apenini, cei din Asia Mica si din Caucaz. Este centura de vulcani mediteraneeni sau a zonei alpine. Aici intalnim vulcanii Etna (3340 m) in Sicilia, Vezuviu (1277 m) in Peninsula Italica, Stromboli (926 m) si Vulcano (499 m) in insulele Lipari, Thira in Marea Egee. in provincia atlantica - tributara se cunosc mai multe regiuni cu activitate vulcanica importanta. in extremul nordic insulele Jan Mayen, in varful Beerenberg, se afla cel mai nordic vulcan din lume. Urmeaza Islanda cu 100 de vulcani, unde relieful vulcanic este dominat de varful Oraeffa - Jokull - 2119 m, situat in sud-estul insulei. intre America de Nord si America de Sud se afla arhipelagul Antilelor, cu celebrul Mt. Pelee (Martinica). Tot la provincia atlantica revin vulcanii din insulele Canare: Pico de Teide, Pico Alto, Pico de Fogo. intr-o alta provincie, in Africa Centrala, exista vulcani activi (Kenya, Kilimanjaro, Meru, Ngorongoro) ce jaloneaza profunde rupturi tectonice ale zonei marilor lacuri. Din Oceanul Indian s-au facut cunoscuti vulcanii activi ce revin insulelor Comore, Karthala, Reunion si arhipelagul Kerguelen. Antarctica este inconjurata de cateva focare vulcanice, care pe de o parte spre vest se prelungesc spre Tara de Foc, iar pe de alta parte, catre rasarit, fac jonctiunea cu Cercul de Foc al Pacificului, pe continentul propriu-zis aflandu-se solitarul Erebus.

1. MICA ENCICLOPEDIE A VULCANILOR

1. AGUNG (GUNUNG=MUNTELE)

fig.4

Vulcan activ din Insula Bali (Indonezia), care are 3142 m .Este considerat de budisti un munte sfant, locuinta a vechilor zeitati hinduse, lata de ce Agung este denumit 'Centrul lumii' sau 'Tatal omenirii'.

Ultima lui eruptie a avut loc in anul 1963. Norii grosi de cenusa proveniti din eruptia vulcanului au acoperit intinse regiuni din estul Javei, facand impracticabil aeroportul din Sarabaja. In urma eruptiei acestui vulcan, intreg globul pamantesc a fost inconjurat de straturi de praf si cenusa fina, datorita carora pe teritoriul Statelor Unite au putut fi observate mult timp spectaculoase rasarituri de soare.

2. BANDAI-SAN

fig.5

Vulcan activ situat in partea central-nordica a insulei japoneze Honshii. Are inaltimea de 1819 m, fiind vulcanul cu cea mai mare inaltime a norului de eruptie, care a ajuns la 6000 m.

La 5 iulie 1888, dupa o liniste de 1000 de ani, a erupt violent, aruncand in aer un miliard m3 de roca, care s-a imprastiat pe o suprafata de 71 Km², cantitate ce ar acoperi o regiune echivalenta cu cea a tarii napastre cu un strat gros de 40 cm.

Dupa 30 de explozii, norul de eruptie incarcat cu praf s-a ridicat pana la 6000 m, producand in plina zi un intuneric complet. Aceste explozii au durat doua ore, se presupune ca apa oceanului s-a infiltrat in profunzime, ceea ce a contribuit apoi la amplificarea puternicei explozii. Unsprezece sate au fost inghitite sub daramaturi, iar 461 de persoane au fost ucise.

3. ETNA

fig.6

Vulcan activ, situat in nord-estul insulei italiene Sicilia. Este cel mai inalt vulcan activ din Europa, avand altitudinea maxima de 3340 m. in acelasi timp este vulcanul activ cu cea mai lunga perioada de activitate cunoscuta in lume - peste 6000 de ani.

Dupa perioada in care dormiteaza, Etna erupe violent. S-a calculat ca vulcanul a erupt la fiecare 6 ani. Se crede ca in doua milenii si jumatate, de cand ii este cunoscuta activitatea, Etna a erupt mai violent de circa 500 de ori si ar fi ucis 1000000 de oameni ce locuiau pe vaile de la poalele lui.

Romanii l-au socotit drept horn al atelierelor subterane ale zeului Vulcan.

KRAKATAU (RAKATA)

fig.7

Este vulcanul cu cea mai puternica eruptie cunoscuta in timpurile istorice. Vulcanul este format din trei conuri: Danan, Rakata si Perbuwatan.

in 1883 o eruptie a distrus complet insula vulcanica Krakatau, situata intre Sumatra si Jawa. Vulcanul se pregatea zgomotos de peste 4 ani, iar pe 27 august prin eruptia cea mai zgomotoasa a zburat in aer varful muntelui vulcanic. Explozia s-a auzit in Australia la 4000 de Km departare. Au ajuns in aer milioane de tone de fum si cenusa, acoperind soarele in toata lumea. Valuri de tsunami au inundat coastele Jawei si Sumatrei, numarul victimelor depasind 36000. Cand cerul s-a inseninat, s-a observat ca cea mai mare parte a vulcanului Krakatau disparuse. in scurt timp din apa s-a ridicat o noua insula, careia i s-a dat numele de Anak Krakatau, ceea ce inseamna copilul lui Krakatau. Actualmente acest vulcan are o altitudine de 200 m.

5.MAUNA LOA

fig.8

Vulcan activ in Insula Hawaii (Oceanul Pacific), are inaltimea de 4170 m.

Mauna Loa arunca artificii de lava, fiind cel mai mare vulcan activ de 120 Km lungime si 50 Km latime.

Este aproape unic in istoria vulcanilor ca incepand din 1832, din cele 25 de eruptii, inotate pana in anul 1920, 17 dintre ele sa se produca fara cutremure de pamant.

Fara o avertizare prealabila, la 7 aprilie 1940, lava s-a scurs in cantitati apreciabile, printr-o fisura lunga de 7 Km. Aceasta eruptie a fost continua pana in 21 iunie, manifestandu-se sporadic pana la 20 august. Este cea mai lunga perioada a activitatii de varf de la eruptia din 1877.

6.PARICUTIN

fig.9

Vulcan activ, situat intr-un podis din partea central-sudica a Mexicului. Are inaltimea de 2746 m. Este vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 intr-un lan de porumb. Coloana de fum si cenusa s-a ridicat pana la inaltimea de 4000 - 5000 m. Cenusa a acoperit satul Paricutin, iar lava a obligat populatia din jurul Paricutinului, cam pana la 8 Km sa-si paraseasca in graba locuintele. Cenusa incandescenta de pe versanti lumina noaptea ca lava topita. Timp de zece ani, cu putine intreruperi, Paricutin a erupt mereu, ingropand in cenusa campii si paduri pe cateva mii de ha.

7. PELEE

fig.10

Vulcan activ, situat in nordul Insulei Martinica din Marea Caraibelor. Are altitudinea de 1463 m ,cea mai inalta din insula.

in ziua de 8 mai 1902, la ora 8:00, un nor de materie incandescenta s-a rostogolit de pe munte in mare distrugand orasul St. Pierre.

Ultimul semn de viata din oras a fost strigatul de groaza a unui locuitor care vorbea la telefon. Din cei 30000 de locuitori au scapat doua persoane - un detinut si paznicul inchisorii, care se gaseau intr-o celula subterana.

8.MOUNT ST. HELENS

fig.11

in mod asemanator cu vulcanul de mai sus a erupt vulcanul Mount St. Helens din Statele Unite, statul Washington, dupa un somn de 123 de ani, la data de 18 mai 1980. Eruptia a smuls practic o latura a muntelui.

Nori de gaz si cenusa s-au eliberat intr-o cascada piroclastica, arzand tot ce au intalnit in cale. Eruptia a durat 9 ore, aruncand mai multe milioane de tone de cenusa in aer, dupa care o ploaie ca potopul a transformat cenusa si praful in nori. Cu toate ca eruptia a fost semnalata dinainte, multi nu au dat atentie advertismentelor, vulcanul facand 57 de victime.

9.STROMBOLI

fig.12

Vulcan activ, cu o inaltime de 926 m, situat in partea centrala a insulei cu acelasi nume, din arhipelagul Lipare (Italia), in Marea Mediterana.

Este singurul vulcan din Europa care se mentine activ din antichitate, fiind mentionat si de marele poet Homer.

Caracteristic pentru acest vulcan este pozitia laterala a craterului sau, la 100 m mai jos de varf.

Eruptii mai puternice au avut loc si mai recent in anii 1967 - 1968, cand au fost eliminate mari cantitati de lava.

Vulcanul Stromboli constituie si un obiectiv turistic, pe marginea craterului sau existand posibilitatea de a contempla in voie focurile de artificii pe care le ofera in fiecare noapte natura. Acestea pot fi admirate si din largul marii, chiar de la o distanta de 100 -150 km.

Deoarece ce este intr-o continua eruptie, de peste 2000 de ani si ajuta la orientarea navelor pe mare, a fost denumit' Farul Mediteranei' sau ' Farul Marii Tireniene '.

10. VEZUVIU

fig.13

Vulcan activ (1277 m), in Peninsula Italica, pe tarmul golfului Napoli, alcatuit din trei conuri concentrice.

Date geologice arata ca vulcanul este activ de cel putin 12000 de ani.

In 5 iunie 1929 s-au format adevarate fantani arteziene de lava care au aruncat fragmente de roca in greutate de mai multe kilograme la distanta de 3 Km si la inaltimea de 1200 m. Eruptia a durat 100 de ore, timp in care au fost expulzate 12 milioane m3 de lava si peste un miliard si jumatate m3 de gaze fierbinti.

Datorita faptului ca lava a trecut peste orasele antice Pompei si Herculanum, nu se mai stie cu precizie locul unde erau asezate orasele. Datorita faptului ca un om a sapat un put in acele locuri, a descoperit locul unde se gasea orasul Herculanum.

11. VULCANO

fig.14

Vulcan activ in insula italiana cu acelasi nume, din arhipelagul Lipare, situata in sudul Marii Tireniene, avand o suprafata de 30 Km².

A fost descris de catre Tucidide si Aristotel. Pliniu cel Batran aminteste ca in urma eruptiei, apele au fost infectate, incat populatia care s-a hranit cu pestele din apele marii inconjuratoare si-a pierdut viata.

in timpul eruptiei din anul 1888 au fost eliminate mari cantitati de cenusa si aruncate stanci in greutate de cateva tone. Unele au cazut la 1,5 Km departare si erau atat de fierbinti ca au ars barcile care se aflau in Golful Porto -di- Levante.

Au fost eliminate mari cantitati de lava si de bombe vulcanice. Una dintre acestea avea un volum de 38 m³ si o greutate de 100 tone. Eruptia a durat 19 luni. Ultima eruptie a avut loc in anul 1906.

2. MUNTII VULCANICI DIN ROMANIA

in tara noastra exista numai vulcani stinsi, care au fost activi doar in timpurile geologice.

Activitatea vulcanilor, ce s-a manifestat in paleozoic si in mezozoic, a afectat zone importante in Dobrogea, Banat, Muntii Apuseni si in alte regiuni muntoase carpatice. in era mezozoica, intensitatea si extensiunea mare a vulcanismului a determinat aparitia unui intins si dezvoltat relief vulcanic (lantul vulcanic Oas - Caliman - Harghita, cel mai lung din Europa, Muntii Metaliferi din Apuseni). Pe latura apuseana a Carpatilor Orientali, spre Podisul Transilvaniei, se afla ramura muntilor vulcanici, despartiti in doua grupe: una nordica Oas-Gutai-Tibles, si alta sudica Caliman - Gurghiu - Harghita. Ei se intind pe o lungime de 300 Km fiind diferentiati atat ca altitudine, cat si ca largime (ajung la peste 40 Km dezvoltarea maxima) de celelalte mariunitati muntoase din cadrul Carpatilor Orientali. Muntii Oas - Gutai au un relief de platouri vulcanice, deasupra carora salta numeroase varfuri conice. Altitudinea este relativ mai coborata in muntii Oas (varful Frasin - 827 m)si cu inaltimi mai mari in muntii Gutai (varful Gutai - 1442 m). Muntii Tibles (varful Tibles -1839 m) se prezinta in relief cu culmi tesite sau larg ondulate. Prin pozitia lor (grupa nordica) in calea maselor de aer din vest, de nuanta oceanica, pe langa faptul ca primesc precipitatii anuale foarte bogate (600 - 100 mm), se bucura de un climat moderat, caracterizat prin ierni mai blande si primaveri timpurii. Procesele vulcanice au avut un rol hotarator in formarea filoanelor metalifere ce stau la baza numeroaselor exploatari de sulfuri metalice complexe si auro-argentifere de la Firiza, Baia Sprie, Cavnic etc. in aceasta grupa se individualizeaza masivul Caliman, printr-un profil greoi cu altitudinea de peste 2000 m (Vf. Pietrosu 2102 m). Platoul larg dezvoltat de jur - imprejur, urca de la 1300 la 1600 m, iar conul si craterul sau sunt inclinate catre nord - estul masivului. in uriasa sa caldera, cu un diametru de 10 Km, zona de obarsie a raului Neagra Saeului, apar o serie de varfuri: Izvor, Rachitis, Cerbuc, Tamau. in cuprinsul acestei caldere s-a descoperit si pus in exploatare singurul zacamant de sulf din tara. Muntii Gurghiu sunt o inlantuire de conuri vulcanice pe directia nord - vest - sud - est si care au cratere in general bine pastrate. De la nord la sud se intind craterele Fancelu - Batrana (cu diametru de 6 Km), Saca (cu un diametru de 4 Km), Soimus, Ciumani, fiecare avand un diametru de 3 Km. Muntii Harghita pastreaza mai bine aparatele vulcanice, iar platoul vulcanic este mai extins catre vest. Se remarca masivul Ostoros, al carui crater are diametrul de 4-5 Km, Harghita, care pare o vasta caldera, cu marginile foarte fragmentate de rauri, Ciumatu cu cele doua cratere ale sale, Mohos si Lacul Sf. Ana, singurul lac vulcanic din tara.

3.MONOTORIZAREA ACTIVITATILOR VULCANICE

1.PREVEDEREA ERUPTIILOR VULCANICE

Desi prevederea este mult mai eficace decat in cazul cutremurelor, ea ramane totusi o problema dificila, datorita mai multor cauze si anume: varietatea tipurilor de aparate vulcanice si a modului cum se desfasoara eruptiile precum si pauzele mari si neregulate ce exista in activitatea unora dintre ei.

Vulcanii, care erup dupa pauze mari,  izbucnesc instantaneu, fara semne precursoare, Altii isi desfasoara activitatea cu aceleasi caracteristici, ceea ce usureaza prognoza La multi vulcani eruptia este precedata de cutremure, desi nu totdeauna acestea au loc.

In prevederea eruptiilor pot fi luate in considerare urmatoarele semne:

- cutremurele precursoare, care pot da unele indicatii relativ satisfacatoare, in cazul vulcanilor de tip bazaltic, cu lave fluide, care provoaca seisme in toate etapele pregatirii eruptiei. in schimb, la vulcanii andezitici cu lave vascoase din zonele de subductie, seismele de avertizare au caracter neregulat, care pot dura zile sau ani, situatie in care momentul eruptiei este greu de prevazut;

- deformarile solului, orizontale sau verticale, ridicaturile, crapaturile in sol, care sunt semne importante mai ales pentru vulcanii a caror vatra magmatica este mai aproape de suprafata;

- cresterea temperaturii solului ce are loc in momentul cand lava, in ascensiune, se apropie de suprafata ducand la intensificarea radiatiei de caldura de catre sol. Creste temperatura apei lacurilor din crater sau a raurilor ce se scurg pe pantele conului si are loc schimbarea culorii apei, datorita emanatiilor de gaze. Daca vulcanul este acoperit cu zapada, aceasta se topeste brusc.

- emanatiile premergatoare de gaze ce cresc, li se schimba si compozitia, prin sporirea cantitatii de sulf, ca si a debitului fumarolelor. Cantitatea de gaze creste, atat cea emanata prin crater, cat si cea iesita prin fisurile laterale. Dificultatile captarii ingreuiaza folosirea lor pentru prognoze;

- alte semne prevestitoare sunt variatiile campului magnetic in diversele puncte situate pe conul vulcanului. Anumite semne le pot da si unele animale: serpi, fazani, pauni si chir plante. in Insulele Comore, de exemplu, eruptiile vulcanului Karthala sunt anuntate prin abundenta Recoltelor de banane, deoarece gazele emanate distrug daunatorii acestei culturi.

Specialistii francezi au efectuat cercetari asupra vulcanilor ' La Soufriere ' din Insula Guadelupa si ' Mont Pelee' din Martinica constatand ca semn prevestitor moartea plantelor ce cresc pe versantii conurilor, datorita gazelor toxice emanate prin fisurile scoartei. Pentru vulcanii lipsiti de cratere, distrugerea plantelor arata cu precizie locul pe versantul respectiv al conului pe unde vor putea rabufni gazele fierbinti si lava.

2.SUPRAVEGHEREA ACTIVITATII VULCANICE

Supravegherea este o operatie foarte importanta in sprijinul prevederii eruptiilor. in acest scop, in tarile unde aceste fenomene sunt active, au fost create organisme nationale specializate, s-a extins reteaua de observatoare, s-au perfectionat sistemele de avertizare. Intra in actiune un program complex, sprijinit de aparatura moderna, servicii de radiocomunicatii si telegrafice, prognoze meteorologice, seismografe, sisteme telemetrice actionate cu raze laser, sonde termometrice, sisteme automate de senzorimetre, cu ajutorul carora se poatt cerceta compozitia chimica a gazelor, temperatura, presiunea, date care apoi sunt prelucrate operativ de calculatoarele electronic. Astfel, in Rusia functioneaza o baza de date computerizate pentru observarea vulcanilor, unde prin mijloace electronice, se supravegheaza eficient activitatea lor. Institutul de vulcanologie al Centrului stiintific din Extremul Orient al Academiei de Stiinte, dispune de nava ' VULKANOLOG ' , specializata in cercetarea vulcanilor submarini. Cercetatorii de ia ' Administratia nationala americana pentru oceanografie si atmosfera ' (NOOA ) executa ample studii oceanografice pentru descoperirea si studierea vulcanilor submarini.

in multe cazuri, masurile de supraveghere s-au dovedit utile in prognoze nu numai pentru avertizarea si salvarea de vieti umane, dar si pentru depistarea reactivarii vulcanilor considerati stinsi. Astfel, oamenii de stiinta sovietici, in urma unor supravegheri indelungate, au ajuns la concluzia ca vulcanul Elbrus, inactiv de 1000 de ani, nu poate fi considerat pe deplin stins.

Supravegherea vulcanilor de catre fiecare tara in parte este intregita printr-o larga colaborare internationala, prin crearea unor organisme cu activitate permanenta, organizarea de conferinte si alte reuniuni. intre acestea amintim ' Asociatia internationala de vulcanologie. La Catania (Italia), din initiativa UNESCO, a fost creat 'Institutul international de vulcanologie ' ,avand ca presedinte al Consiliului Stiintific pe H. Tazieff. intre 22-25 august 1978, la sediul UNESCO din Paris, cu prilejul Conferintei internationale de vulcanologie, s-au pus in discutie posibilitatile eficace de prevedere, prin folosirea datelor statistice, a observatiilor seismice, cercetarii gazelor, analiza cenusei si lavei, masuratori asupra magnetismului, metode propuse de H. Tazieff, in urma unor studii facute asupra vulcanului Merapi din Java.

Concluzii

In concluzie eruptiile vulcanice constituie o adevarata amenintare la adresa omenirii , vulcanii, pot fi bogati in resurse. Probabil cea mai mare resursa din vulcani este pamantul format din materialele ce sunt aruncate de eruptii. Activitatea vulcanica a creat unele dintre cele mai frumoase si fertile regiuni ale pamantului. Roca sparta de lava , carbunele si alte produse rezultate in urma eruptiilor sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in constructii, in industrie.

Eruptiile pun direct , si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor , atat in aer si pe pamant. Asemenea pericole sunt: raurile de lava si cenusa. Unele rauri de lava mai contin cenusa incinsa, fragmente de roca si gaze. Aceste sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850 grade celsius, si vitezei ridicate de peste 250 km/h. De asemenea , acumularile masive de cenusa vulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie duc la ruinarea recoltelor de cereale.

Pericolele indirecte sunt de obicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza eruptiile. Astfel sunt, cutremurele, tsunami , ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile vulcanice. De asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moartea animalelor , si, nu in ultimul rand la foamete. Gazele emanate in timpul eruptiei polueaza atmosfera.

BIBLIOGRAFIE

"Geografia fizica a Romaniei"- Sarcu I. , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti (1971)

"Geografia fizica"- Strahler , M.,A., Editura Stiintifica, Bucuresti (1973)

"Relieful si procesele actuale de modelare"- -Gheorghe Macovei, Editura Bion, Satu Mare (2000)

"Vulcanii astazi si in trecutul geologic- Radulescu, D., Editura Tehnica, Bucuresti (1976)

"Vulcanii si activitatea lor"-Rittman, A.,Editura Tehnica, Bucuresti (1967)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan_(geografie)