Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » referate » geografie » geologie
ROCI METAMORFICE ALE ZONELOR DE FALIE

ROCI METAMORFICE ALE ZONELOR DE FALIE




ROCI METAMORFICE ALE ZONELOR DE FALIE

Conditiile geologice (roci cu structuri cataclastice si milonitice).

Aceste roci apar in imediata apropiere a fracturilor tectonice, in urma metamorfismului dinamic asupra unor roci magmatice sau sedimentare, rezultand roci cataclastice (fig. 116). Cele mai multe falii sunt decrosate, rezultand o energie de frecare care creste cu adancimea.

Fig. 116. Pozitia rocilor de falie intr-un bloc tectonic




 

milonite

 

cataclazite

 

brecie tectonica

 

mezofractura

 

catafractura

 

epifractura

 

Caractere:

a. Deformari predominant casante (rocile solide se rup in fragmente);

b.  Sunt combinate deformarile rupturale cu cele plastice;

c.      Blasteza sincinematica (a + b).

Prin urmare, in cadrul unei falii sunt prezente (fig. 117):

n     fragmentarea granulelor preexistente (a);

n     aparitia crapaturilor intergranulare (b);

n     deformarea plastica a cristalelor sau fragmentelor cristaline (c);

n     usoara recristalizare in cadrul unei roci (d).

Fig. 117. Principalele fenomene datorate actiunii faliilor asupra mineralelor

Caractere structurale, comportarea mineralogica in cadrul cataclazei

Structurile rocilor cataclastice sunt controlate de:

n     procesele mecanice care afecteaza rocile la temperatura scazuta si numai in mica masura la recristalizarea si neoformatia minerala. Variabilitatea structurilor cataclastice este rezultatul combinarii mai multor factori in timpul metamorfismului:

- presiunea;

- viteza de deformare;

- temperatura;

- prezenta fluidelor in roca;

- proprietatile mecanice ale rocilor.

Etapizarea fenomenului de cataclazare

Din acest punct de vedere deosebim mai multe stadii:

1.Stadiul incipient: fisurarea si fracturarea rocilor.

2.Odata cu cresterea gradului de deformare se constata procese mecanice si asupra mineralelor componente:

n     faramitarea marginala a acestora (a);

n     scaderea dimensiunilor lor (a);

n     fisuri (b);

n     extinctii ondulatorii (c);

n     macle mecanice (d);

n     benzi de deformare (e);

n     benzi Kink (f);

n     proprietati optice anormale;

n     transformari mineralogice prin hidratare - uralitizari, cloritizari, sericitizari (fig. 118).

Sfaramarea si macinarea neomogena a cristalelor unor roci supuse unui metamorfism dinamic conduce la un contrast de dimensiune intre cristale, rezultand structura porfiroclastica.

Procesul mecanic de cataclazare este insotit de numeroase fenomene de recristalizare partiala a unor minerale puternic deformate si avand energii libere mari, de unde rezulta agregate microblastice, granoblastic - poligonale (alcatuite din minerale nedeformate cu energii scazute).

Fig. 118. Procese mecanice prezente asupra mineralelor

 

f



 

e

 

d

 

c

 

b

 

a.

 

Prin cataclazare pot lua nastere roci cataclastice masive, neorientate, sau roci cu foliatie cataclastica (foliatie milonitica, structura de curgere), vizibile numai la microscop.

Mineralele reactioneaza diferit la procesul de cataclazare. Unele sunt usor sfaramate, in timp ce altele rezista, formand porfiroclaste, unele recristalizeaza, in timp ce altele isi pastreaza forma si deformarea reticulara rezultata prin cataclazare. Din acest punct de vedere, mineralele din aceleasi roci pot fi incadrate in trei categorii:

n     minerale casante: feldspati, granati;

n     minerale slab ductile: mice, amfiboli, piroxeni;

n     minerale care recristalizeaza usor: cuart, calcit.

Produse petrografice:

a.      brecie tectonica: roca primara fragmentata in blocuri litice;

b.     cataclazit: roca primara fragmentata la nivel de cristale individuale;

c.      milonit: roca primara puternic macinata cu orientare preferentiala a componentilor.

In milonite exista doua populatii de cristale:

n     mari (resturi de cristale slab deformate) - porfiroclaste;

n     mici (masa puternic macinata) – fig. 119.

d. blastomilonite (recristalizarea masei macinate) cu stergerea, schimbarea compozitiei mineralogice initiale.

Ex. filonitul - alcatuit preponderent din sericit, cuart si clorit (este asemanator cu filitul).

Fig. 119. Populatii de cristale prezente in milonite

 
porfiroclaste

  masa macinata

 

Compozitia mineralogica depinde de:

n     natura rocii preexistente;

n     gradul de blasteza.

In cazul breciilor tectonice, cataclazitelor si a milonitelor, compozitia mineralogica este exclusiv relicta, depinzind deci de roca initiala. In cazul blastomilonitelor compozitia mineralogica este variabila de la caz la caz, in general predominand mineralele din grupa silicatilor.

Clasificarea si prezentarea principalelor tipuri petrografice Brecii de falie

Sunt roci necoezive, compuse din fragmente angulare sau rotunjite, rezultate prin zdrobire si macinare, prinse intr-o matrice cu aspectul unei paste argiloase. Nu reprezinta roci metamorfice propriuzise.

Brecii tectonice (de zdrobire)

Roci coezive, masive, constand in fragmente litice angulare (care pastreaza structurile originale), prinse intr-o matrice fin granulara, rezultata prin macinare care ocupa pana la 10% din volumul rocii.

Seria cataclazitelor

Roci coezive, cu un grad de sfaramare relativ redus. Sunt alcatuite din elemente angulare prinse intr-o matrice fara foliatie, in care pot sa apara recristalizari.

n     protocataclaz (10 - 50% matrice);

n     cataclaz (50 - 90% matrice);

n     ultracataclaz (> 90% matrice).

Natura rocii initiale se poate observa usor la microscop.

Fenoclastele pastreaza semnele deformarii plastice si rupturale (extinctii rulante, benzi de alunecare, benzi de deformare, macle mecanice, crapaturi). Data fiind asemanarea cu rocile vulcanice porfirice, ele se mai numesc roci porfiroclastice. Majoritatea cataclazitelor sunt sistoase (datorita tendintei fenoclastelor de a se orienta in directia axei lungi).

Seria milonitelor



Cuprinde roci coezive, continand porfiroclaste in general lenticulare, de dimensiuni variate, prinse intr-o matrice fin granulara pana la criptocristalina, cu foliatie accentuata.

In functie de proportia matricei deosebim:

n     protomilonite

n     milonite(

n     ultamilonite (>90%).

La milonite, datorita macinarii avansate, este foarte greu sa se precizeze roca initiala. In plus, are loc, o topire partiala a cristalelor fine, datorita caldurii de frecare, care faciliteaza o cimentare puternica a fragmentelor cristaline cu o pelicula de sticla. De aceea, milonitele sunt de regula, roci dure. In unele cazuri, acolo unde exista alunecari accentuate pe planele de fractura, milonitul recristalizat ia aspectul unui filit. Rocile rezultate pe aceasta cale se numesc filonite.

Filonitele

Roci milonitice - ultramilonitice, bogate in filosilicati, avand aspect foios si formate indeosebi, pe seama rocilor cuarto-feldspatice.

Filonitele apar pe seama oricaror roci, inclusiv pe seama sisturilor cristaline (micasisturi, amfibolite, gnaise). In acest ultim caz, filonitele pot fi considerate retromorfite.

Blastomilonite

Sunt roci sistoase, in care recristalizarea este pronuntata, incat caracterul cataclastic este greu de recunocut. Recristalizarea afecteaza in primul rand matricea, dar si porfiroclastele. Ele reprezinta o categorie de roci intermediara intre rocile cataclastice propriu-zise si rocile rezultate in urma metamorfismului regional.

Pseudotahilitele

Rezulta prin metamorfism dinamic extrem, in urma caruia se produce topirea partiala a rocii. Ele sunt formate din porfiroclaste de cuart si feldspat, prinse intr-o matrice sticloasa, uneori devitrificata.

FILITE

In aceasta grupa sunt reunite totalitatea rocilor metamorfice (cristaloblastice), caracterizate printr-o sistozitate evidenta. De aceea, aceste roci sunt denumite cu termenul colectiv de sisturi cristaline sau sisturi cristaloblastice.

Definitie: filitele sunt roci fin sistoase, alcatuite din sericit si cuart, adesea clorit, suprafetele de sistozitate au un aspect matasos si coloratie argintie sau verzuie. Ele rezulta prin metamorfismul de grad scazut (progresiv) al argilelor. Argilele foarte slab metamorfozate sunt denumite ardezii, daca au sistuozitate planara perfecta si mai conserva relicte ale mineralelor argiloase.

In general, filitele apar in ariile metamorfismului regional, asociindu - se cu sisturile verzi si sisturile cuarto-albitice.

Componenti minerali

Minerale de baza sunt sericitul si cuartul. Alaturi de acestea mai apar cloritul, grafitul, turmalina, rutilul, sfenul, apatitul, magnetitul, pirita.

Sub denumirea de sericit de pot ascunde oricare din termenii (filosilicati):

n     fangit (echivalentul chimic al muscovitului):

KAl3Si3 O10 (OH K2(Al,Fe,Mg)4 [Al2Si6O30] (OH,F)4

n     paragonit (filosilicatul sodic):

NaAl3Si3O10 (OH Na2Al4 [Al2Si6O20] (OH)4

n     pirofilitul:

Al2SiO10(OH Al2[Si4O10] (OH)2

Aceste trei minerale se confunda foarte usor la microscop, distinctia fiind posibila doar prin analize chimice, difractie in raze X.

Cuartul din majoritatea filitelor formeaza granule fine, distribuite neomogen in masa rocilor. Mai rar se intercaleaza benzi subtiri, constituite din granule de cuart, foarte rar feldspat, formate prin diferentiere locala.

Consideratii genetice

Din punct de vedere chimic exista o asemanare intre rocile argiloase si filite. Exista insa si doua mari deosebiri:

n     filitele sunt mai sarace in apa;

n     filitele fangitice si paragonitice contin o cantitate mare de alcalii.

Particularitati structurale

Filitele sunt roci microblastice, cu granulatie, de regula, uniforma. Rareori sunt remarcate structurile porfiroblastice - varietatile cu cloritoid. Sistuoziattea lepidoblastica este bine marcata si se datoreaza orientarii filosilicatilor si intr-o mai mica masura, orientarii granulelor de cuart. De obicei filitele au o sistuozitate de tip planar reprezentata printr-o singura suprafata “S”, dar uneori pot prezenta doua suprafete”S” prin intersectia carora rezulta structuri liniare.

Varietati

dupa continutul in cuart pot fi:

n     filite propriuzise (cuartul 0 - 50%);

n     filite cuartoase (cuartul 50 - 80%).

dupa natura sericitului:

n     filite fangitice;

n     filite paragonitice;

n     filite pirofilitice.



n    

Acestea sunt filite sericitoase sau sisturi sericitoase.

dupa natura celorlalte minerale:

n     filite cloritice (sericit, cuart si clorit),

n     filite grafitice (sericit, cuart si grafit).

Acestea sunt sisturi cloritoase sau sisturi grafitoase.

MICASISTURI

Definitie: micasisturile sunt roci sistoase, alcatuite in esenta din mica si cuart, sau numai mice. Spre deosebire de filite, micele sunt reprezentate prin muscovit si biotit. In plus, la micasisturi exista tendinta cuartului de a se agrega sub forma de lentile sau benzi, fenomen slab exprimat sau inexistent la filite.

Componenti minerali

Componentii de baza sunt: muscovitul, biotitul si cuartul, din care rezulta:

n     micasisturi muscovitice (muscovit si cuart);

n     micasisturi cu doua mice (muscovit, biotit si cuart);

n     micasist biotitic (biotit si cuart).

Cele trei tipuri de asociatii se pot complica, datorita interventiei mai multor minerale, numite pe scurt simptomatice: disten, sillimanit, andaluzit, staurolit, granati (piralspite) etc., care apar frecvent ca porfiroblaste.

Semnificatii genetice

Cele mai multe micasisturi, provin din roci argiloase, in conditiile unui metamorfism regional de grad mediu. Ele deriva din argile, fie direct, prin intermediul unui singur ciclu de metamorfism, fie indirect, din filite, printr-un polimetamorfism progresiv. Trebuie subliniat faptul ca, micasisturile contin mai mult calciu ca filitele si ca argilele. In mod complementar, pe masura ce se trece de la argile filit micasist, scade continutul in aluminu. Prin urmare, trebuie sa admitem un metamorfism cu aport de potasiu si o eliminare partiala a Al2O3, odata cu apa, prin reactiile de deshidratare.

Daca admitem ca metamorfismul este deschis pentru alcalii, micasisturile pot deriva tot asa de bine si din roci plutonice cuarto-feldspatice, in prezenta apei si intr-un regim dinamic. In acest caz, eliminarea partiala a potasiului, usureaza inlocuirea feldspatilor alcalini cu mangan si cuart, asa cum se intampla in procesul de formare al greisenelor (roca formata in esenta din muscovit si cuart, pe seama granitului).

Micasisturile muscovitice impreuna cu micasisturile cloritice pot apare prin retromorfismul micasisturilor biotitce.

Particularitati structurale

Specifica micasisturilor este structura lepidoblastica. Foarte frecvent apar si structuri porfiroblastice (porfiroblaste de granati - almandin, disten, sfen).

Aproape in toate micasisturile porfiroblastice se pot remarca, segregatii ale cuartului, in umbrele de presiune limitrofe porfiroblastelor. In multe cazuri, cuartul se delimiteaza de mice in lentile aplatizate sau benzi, concordante cu sistuozitatea. Este de remarcat prezenta in multe cazuri a doua suprafete ”S” prin intersectia carora apar liniatii, vizibile macroscopic.

Subtipuri si varietati de micasisturi

a) micasisturi propriu – zise: filosilicatul este reprezentat exclusiv prin mice. Dupa natura micei, ele pot fi impartite in varietati:

n     micasisturi muscovitice;

n     micasisturi biotitice;

n     micasisturi muscovitice si biotitice.

b)     micasisturi cloritice (muscovit, biotit, cuart si clor).

In functie de aparitia altor minerale, micasisturile pot prezenta si alte

subvarietati petrografice:

n     micasisturi muscovitice cu albit;

n     micasisturi muscovitice cu cloritoid;

n     micasisturi biotitice cu microclin;

n     micasisturi muscovito-biotitic cu staurolit si granati.

Observatii practice

n     macroscopice: structura rocii;

tipul de roca;

indicele de culoare;

componentii principali.

n     microscopic:   componentii principali si auxiliari;

structura;

tipul petrografic.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu