Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » referate » geografie » geologie
Zacaminte de petrol

Zacaminte de petrol




ZACAMINTE DE PETROL

Notiuni introductive

Zacamintele de petrol au fost si sunt inca o mare bogatie si in acelasi timp o mare disputa la nivel mondial si astazi. Sunt de altfel bine cunoscutele tari din Asia Mica si nu numai care si-au creeat un adevarat imperiu de bunastare de pe urma acestei bogatii.

Romania a fost si de asta data binecuvantata si iata ca, primul oras din lume iluminat cu petrol lampant a fost orasul Bucuresti. Romanii au continuat si continua sa aiba o traditie in acest domeniu. Chiar daca nu mai au rezervele de alta data, suntem inca pe unul din primele locuri in lume in ceea ce priveste echipamentul de exploatare a petrolului. Pe langa zacamintele de gaze naturale din Transilvania, de petrol din Campia Romana, Campia Tisei, delaurile sau molasa Carpatilor Orientali, dupa 1975 au aparut importante zacaminte de petrol pe platforma Marii Negre, exploatate si astazi cu mare succes.


1. Originea petrolului

Originea organica a petrolului este in prezent aproape unanim acceptata. Interpretarea globala prin prisma tectonicii globale a placilor, a evolutiei geologice a planetei noastre explica formarea petrolului si ariile in care s-a acumulat. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva din ipotezele de formare a petrolului si a gazelor (in ordinea anilor si nu a importantei lor).

Lomonosov 1763 – Formarea petrolului din carbuni prin distilarea naturala a acestora.

Bischof 1854 – Formarea petrolului prin transformarea materiei organice in sedimente care are mai multe variante. Ea a aparut prima oara in secolul al XIX – lea. Aceste variante difera dupa cum este luata in considerare natura materialului organic, vegetal sau/si animal si daca petrolul este format acolo unde se gaseste in prezent sau a migrat.

Berthelot – Formarea petrolului prin reactia dintre metalele alcaline cu CO2 si H2O, obtinandu-se acetilena la temperaturi inalte, catalizator fiind nichelul.

N. Sokolov 1890 – Formarea petrolului din hidrocarburile existente initial in atmosfera si in interiorul pamantului asa cum s-a observat ca acestea exista si in masa meteoritilor.

Humbold 1904 – Formarea petrolului prin activitatea vulcanica. Cele mai bune argumente in acest sens sunt vulcanii noroiosi si prezenta hidrocarburilor in unele roci vulcanice.

Tolman, Becking et al., 1927 – Formarea petrolului prin sintetizarea hidrocarburilor din organismele animale si vegetale prin procese biologice (de exemplu de catre unele diatomee).

V. Sokolov1929 – Formarea petrolului prin procese de polimerizare a metanului intr-un camp de radiatii radioactive. Radioactivitatea produce metanul prin reactii de descompunere a apei si de combinare cu C cau CO2 existent in roci.

Dupa cum se vede, ipotezele sunt extrem de variate, dar cea mai apropiata de adevar este ipoteza lui Bischof si ale colegilor sai de generatie.

2. Definitie, compozitie si proprietati fizice

Petrolul este un amestec complex, natural de hidrocarburi solide si gazoase, dizolvate in hidrocarburi lichide, alaturi de care se gasesc cantitati reduse de N2, S, O2. Hidrocarburile sunt compusi organici formati din C si H. Dupa modul de legatura intre C si H, hidrocarburile sunt:

aciclice saturate sau parafinice (alcani);

aciclice nesaturate cu dubla legatura (alchene);

aciclice nesaturate cu doua duble legaturi (diene) sau mai multe duble legaturi (poliene);

aciclice nesaturate cu o tripla legatura (acetilene);

aciclice saturate sau cicloparafinice (cicloalcani);

aciclice nesaturate cu legaturi de tip dublu si conjugate (aromatice).

In petrol se gasesc sau se cunosc peste 600 genuri de hidrocarburi din cele cateva mii existente. In afara de hidrocarburi in petrol se gasesc (1- 4%) si alti compusi organici ai sulfului (tioli, sulfiti, bisulfiti), azotului (piroli, indoli, piuridine, chinoline, carbazoli) si oxigenului (acizi carboxilici si fenoli). In petrolul brut apar si metale (vanadiu: 1-1000 ppm; nichel: 1-150 ppm).

Gazele naturale sunt asociate cu petrolul (hidrocarburile din seria C1-C4 in conditiile de zacamant) sau formeaza zacaminte independente de cele de petrol (in general de metan).

Proprietatile fizice ale petrolului:

Starea fizica: este lichida in conditii de zacamant si de suprafata; petrolul formeaza solutii cu gazele si cu unii compusi solizi precum rasinile, asfaltenele si cerurile;

Culoarea – petrolul este incolor, galben, brun-roscat, brun-verzui, brun-negricios;

Densitatea

in conditii de zacamant densitatea este mai mica din cauza gazelor dizolvate si temperaturilor mai mari. Ea este cu atat mai mica cu cat adancimea este mai mare (0,9 g/cm3 la 300 m; 0,8 g/cm3 la 2000 m; 0,7 g/cm3 la 5000 m);

la suprafata, prin pierderea gazelor, densitatea petrolului este mai mare (0,9–1 g/cm3 pentru petrolurile grele; 0,770 g/cm3 pentru petrolurile usoare; 0,650-0,750 g/cm3 pentru condensat). Condensatul este in stare gazoasa in zacamant si lichid in conditii de suprafata.

Vascozitatea petrolului este variata. Cea dinamica este cuprinsa intre 0,4-0,6 cP (centipoise) pentru condensat si 1000-2000 cP la petrolurile grele. In conditii de zacamant vascozitatea este cu mult mai mica (de pana la 10 ori).

Solubilitatea petrolului in solventi organici, in apa, in gaze este extrem de importanta pentru intelegerea proceselor de migratie si pentru probele de laborator.

Volumul – datorita gazelor dizolvate, functie de conditiile termobarice din zacamant, volumul fazei lichide de petrol atinge o presiune de saturatie care mentine volumul aproape constant. Prin exploatare, scos la suprafata, petrolul pierde gazele si isi restringe volumul.

Fenomenele de interfata cuprind proprietatile relatiilor dintre petrol, apa de zacamant, gaze, precum si cu peretii porilor, fisurilor in care se gaseste petrolul (tensiunea superficiala, tensiunea interfaciala, energia de suprafata, adeziunea, umectibilitatea).

Puterea calorifica a petrolului brut este cuprinsa intre 10.500 calorii /kg si 11.700 calorii/kg, mai mica la petrolurile grele si mai mare la cele usoare. Din punct de vedere caloric, 1 tona de petrol este echivalenta cu 1.000 m.c. gaze sau cu 1,5 t carbune superior.

3. Formarea petrolului

Formarea petrolului este legata de transformarea materiei organice din formatiunile de roci mama (roci sursa de hidrocarburi). Formatiunile de roci mama sunt formatiuni sedimentare bogate in materie organica transformati in hidrocarburi prin procese de diageneza, catageneza si metageneza. Roca mama pentru petrol este un sediment care include o anumita cantitate de materie organica si care se transforma in cantitati apreciabile de petrol si/sau gaze. Roca mama se caracterizeaza prin:

prezenta materiei organice 0,5% - 1% sau 5-6% dupa natura ei;

prezenta unor produse extractibile, marturii ale posibilitatilor de generare a hidrocarburilor;

raportul materie organica extractibila (m.o.e.) / carbon organic total (c.o.t) - este de 5-10 pentru rocile carbonatice si mai mic pentru argile; m.o.e. este cuprins intre 50 si 2000 ppm.

Exemplu de roci mama:

seria argilitica - sistoasa cu graptoliti (ordovician-siluriana) din Platforma Moesica;

Formatiunea dolomitica-evaporitica devoniana, din Platforma Moesica;

Seriile carbonatice ale triasicului mediu, din Platforma Moesica si domeniul transilvan;

Seria sisturilor negre, cretacic inferioare din Moldavidele Carpatilor Orientali;

Calcarele de Pasioezna si startele de Bisericani din Eocenul Moldavidelor;

Sisturile disodilice, menilitele, marnele bituminoase din Oligocenul Moldavidelor.

Oleogeneza este procesul de transformare a substantei organice vii in kerogen si petrol prin diageneza si catageneza.

Kerogenul: este un constituent organic al rocilor sedimentare, insolubil in solventi organici alcalini. El este un produs al diagenezei. Din punct de vedere chimic kerogenul este o macromolecula tridimensionala alcatuita din nuclee ciclice condensate, legate incrucisat prin intermediul unor heteroatomi (N2, S, O2) sau cu ajutorul unor structuri alifatice. Heteroatomii se pierd in procesul de transformare a kerogenului in hidrocarburi. Prin cresterea temperaturii, kerogenul va genera toata gama de hidrocarburi.

Catageneza (adancime 1500-5000 m)

proces lent (milioane sau zeci de milioane de ani);

se formeaza cele mai mari cantitati de petrol;

se mai numeste “fereastra de petrol”;

kerogenul elibereaza succesiv atomi de H2 (in hidrocarburi lichide si gazoase);

pana la 12000C se formeaza petrol foarte usor (condensat) si “gaze umede”;

Metageneza (peste 5000 m adancime)

conditii termo-dinamice mari;

au loc fenomene de cracare termica; kerogenul elibereaza ultimii atomi de H2 sub forma de metan ramanand un reziduu natural (grafit);

Migrarea petrolului

Petrolul si gazele naturale formate prin transformarea materiei organice din rocile mama in hidrocarburi se acumuleaza in rezervoare naturale formand zacaminte. Daca deplasarea (migrarea) petrolului si a gazelor de la rocile sursa (mama) are loc prin roci permeabile si poroase si nu sunt oprite de ecrane numite capcane, ele ajung la suprafata degradandu-se. Prin urmare procesul de deplasare a hidrocarburilor in scoarta se numeste migratie.

Migratia incepe inca din timpul sedimentarii si diagenezei rocii mama. Prin procese de tasare asupra acesteia, bitumenele sunt expulzate in rocile permeabile, poroase inconjuratoare.

Migratia primara este migrarea petrolului din roca generatoare in “roca magazin”. Petrolul ramas, acumulat in aceasta roca magazin, formeaza un zacamant primar.

Migratia secundara este deplasarea petrolului din rocile magazin. Aceste hidrocarburi ajung in asa zisele capcane si formeaza zacaminte secundare.

Degradarea zacamintelor de petrol si gaze se produce prin ajungerea acestora la suprafata. Aceste procese pot fi:

procese de natura hidrodinamica (miscarea apelor de zacamant din rocile magazin in rcile poroase si permeabile);

procese tectonice (deformatii rupturale si plicative);

procese biochimice (bacterii anaerobe, desulfurante);

Procesele de degradare se manifesta prin:

izvoare de petrol;

gaze, ape de zacamant, noroi (vulcani noroiosi);

emanatii de gaze;

prezenta asfaltului, ozocheritei etc..

Rocile magazin sunt roci acumulatoare, roci rezervor sau roci colector. Ele sunt poroase, permeabile si pot acumula si ceda cu usurinta bitumene fluide. 60% din rocile magazin sunt detritice de tip granular (gresii, nisipuri) si 40% sunt roci carbonatice.

Rocile protectoare sunt asa zisele “roci ecran”. Ele formeaza acoperisul zacamintelor de petrol si/sau gaze si sunt impermeabile, cu grosime relativ mare (pentru a echilibra presiunea zacamantului). Cele mai bune roci ecran sunt argilele (in special cele montmorilonitice), evaporitele (in special anhidritul) si calcarele compacte.

Capcanele sunt rocile magazin cantonate in zonele favorabile acumularii hidrocarburilor, ecranate tectonic, stratigrafic sau litologic si care fac posibila retinerea petrolului si/sau gazelor naturale intr-un echilibru stabil de zacamant. Capcanele pot fi:



capcane structurale – cele mai frecvente (anticlinale, falii, structuri diapire);

capcanele litologice pot avea doua aspecte: in colectoare granulare (adica prezenta unor lentile intre roci impermeabile – paleovai, pleocoridoare litorale) si in colectoare deja formate de recifi;

capcane stratigrafice – acestea sunt asociate transgresiunilor (zonele litorale);

capcane mixte – combinatii a celor trei prezentate mai sus.

5. Modele geologico-structurale de zacaminte de petrol

O statistica la nivel global (Perredon 1985; 1997) arata ca:

85% din zacamintele de petrol ale lumii sunt in capcane structurale;

10% in capcane stratigrafice;

1% in capcane mixte sau combinate;

4 – 5% altele.

Clasificarea zacamintelor de petrol si gaze

Exista mai multe criterii pentru aceasta clasificare. Fara a intra in foarte multe detalii si fara a avea pretentia ca am spus tot, iata cea mai simpla clasificare:

Dupa modul de formare:

primare – in formatiuni de roci mama;

secundare – migrate lateral sau pe verticala.

Dupa contextul structural major (global):

asociate zonelor mobile (orogene);

asociate zonelor stabile (platforme continentale).

3. Dupa forma structurii de detaliu a zacamantului:

- domuri si anticlinale (fig. 42).

- anticlinale simetrice si asimetrice .

- anticlinale dizarmonice (fig. 43).

- anticlinale diapire (fig. 44;45).

- anticlinale faliate (fig. 46;47).

- anticlinale incalecate etc..

Dupa forma rezervorului si tipul capcanei:

- stratiforme (fig. 42).

- stratiforme boltite .

- stratiforme ecranate (tectonic, litologic) – fig. 46;47;48 .

- masive (fig. 43).

- recifale etc..

5. Dupa raportul petrol si gaze:

- gazeifere (fig. 42).

- petrol cu cap de gaze;

- petrol bogat in gaze dizolvate (fig. 43);

- petrol sarac in gaze dizolvate.

6. Dupa caracterul apelor de zacamant:

- cu apa de zacamant activa (fig. 43);

- cu apa de zacamant inactiva;

- fara apa de zacamant libera;

Bazinul petrolifer si gazeifer este acel bazin de sedimentare care in evolutia geologica a avut conditii de formare, acumulare si conservare a hidrocarburilor. Aceste bazine pot fi:

dupa gradul de cunoastere a resurselor : - productive;

- de perspectiva;

- fara perspectiva;

dupa natura depresiunilor: - de platforma (sineclize, anteclize, depresiuni periferice, shelf, grabene etc.).

- avanfosa;

- regiuni cutate;

- depresiuni intermontane;

- depresiuni intra montane;

dupa relatiile cu placile tectonice si stilul tectonic (Perrodon, 1985):

provincii ale platformelor

platforme stabile (platforma Michigam);

platforme instabile sau complexe (Platforma vest siberiana);

Fig. 42 Dom gazeifer din Bazinul Transilvaniei

(Complex Badenian)

 
provincii carbonatice si recifale (Platforma vest cnadiana).

Fig. 43 Zacamant masiv, anticlinal (succesiuni cutate dizarmonic peste sare, deasupra anticlinalului – petrol bogat in gaze dizolvate).

 

Fig. 44 - Campul petrolifer Missisippi

 



Text Box: Fig. 45 – Structura diapira Baicoi
(Campul petrolifer Prahova – aici exista cel mai mare foraj de la noi din tara, peste 11.000 m adancime.

Fig. 46 Zacaminte din structura Moldavidelor (Moinesti-Zemes).

 

Fig. 47 Tip de zacaminte din Depresiunea Getica.

 



Fig. 48 Tipul zacamintelor din Platforma Moldoveneasca - Gura Humorului

 


provincii de prabusire:

de rift (provincia Golfului Suez);

de margini pasive (provincia Gabon);

deltaice (provincia deltei Mahakam).

provincii ale domeniului orogenic:

intramuntoase (provincia Vienei);

de decrosare (provincia Los Angeles);

de convergenta: 1. tip avanfosa (provincia pericarpatica);

2. tip chinezesc (provincia Tarim);

3. tip cordilier (provincia costiera peruana).

6. Metodica de cercetare geologica – geofizica a zacamintelor de petrol si gaze

Asa cum am vazut si in capitolele anterioare, descoperirea, evaluarea si exploatarea unui zacamant, indiferent de natura sa, nu este un lucru usor. Este, daca vreti o munca titanica si mai ales este vorba de foarte mult timp, tenacitate si bani. Desi la ora actuala productia de petrol si gaze se confrunta cu o “criza” lenta, dar destul de “eficace” nu se pune inca problema unei adevarat colaps. Petrol se va extrage mult timp de-acum incolo, dar cu alte investitii si prin urmare alte preturi. Ca la orice tip de substanta utila, exista faze distincte in ceea ce priveste descoperirea si exploatarea acesteia.

6.1. Prospectiunea

Ea este prima faza a unei munci imense si cu investitii importante. Din acest punct de vedere, descoperirea zacamintelor de petrol si gaze naturale foloseste mai multe tipuri de prospectiuni.

1. Prospectiunea geologica poate fi locala – adica cartare in deschideri naturale si deschideri artificiale si regionala – adica o prospectiune aerofotogeologica (depistarea caracterelor morfostructurale si morfolitologice). In final vor rezulta harti geologice regionale si de detaliu (locale) care cuprind date stratigrafice, litologice si structurale.



2. Prospectiunea geofizica

Din acest punct de vedere exista foarte multe detalii asupra carora nu vom insista asa de mult. Prospectiunea geofizica este o adevarata “masinarie” care va duce in final la rezultate spectaculoase si se bazeaza pe masurarea proprietatilor fizice ale rocilor. Ea este de mai multe tipuri:

gravimetria: masoara campul gravitational si prin urmare contrastul de densitate a rocilor. Prin aceasta metoda se obtin date importante referitoare la fundament, grosimea cuverturii sedimentare etc.;

magnetometria masoara campul magnetic terestru si prin urmare diferenta de susceptibilitate magnetica a rocilor. Se obtin in final date asupra structurii si compozitiei fundamentului;

electrometria masoara potentialul provocat, potentialul natural, rezistivitatea si alte caracteristici electrice ale rocilor. Prin aceasta metoda se obtin date referitoare la rocile din zonele superficiale (argilele sunt rocile cu potential electrometric mare – ele polarizeaza si au rezistivitate mica in contrast cu rocile carbonatice, gipsul, anhidritul – care sunt foarte rezistive);

seismometria poate fi de refractie si de reflexie. Aceasta metoda foloseste vibratiile de la explozii provocate. Inregistrarile se faceau pe bande magnetice (actualmente se fac digital sau pe disc cu ajutorul unor softuri personalizate) si se prelucreaza cu programe speciale pe computer. Se obtin astfel sectiuni seismice verticale (SEV-uri), dar si prelucrari tridimensionale. Aceasta metoda se foloseste in general pentru determinarea exacta a reliefului fundamentului (de refractie), pentru structura, litologie, prezenta faliilor, a recifilor, cordoanelor marine ingropate, paleofluvii ingropate si uneori natura fluidelor din rocile poroase.

Pe langa aceste metode se mai folosesc metode magnetotelurice si microgravimetrice de detaliu.

3. Prospectiunea geochimica se bazeaza pe faptul ca hidrocarburile din subsol migreaza (in cantitati foarte mici) si prin urmare pot fi detectate in sol, deasupra zacamintelor de petrol si gaze. In final se pot realiza harti geochimice care redau forma si tipul acumularii. La zacamintele cu ecranari tectonice (falii), anomaliile geochimice sunt deplasate fata de verticala zacamantului (migrarea gazelor fiind mult mai mare pe aceste accidente tectonice).

Prospectiunea hidrogeologica are scopul de a stabili caracterul apelor din stratele poroase si permeabile. Sansele de gasire a unor acumulari de hidrocarburi este legata de existenta apelor de zacamant (ape care au in componenta lor Ca, Na, Mg, Cl, I, Br, SO4, NH4, fenoli, acizi naftenici etc.). Aceasta prospectiune se poate realiza si pe apele din sondele de cercetare.

5. Prospectiunea prin foraje este metoda prin care se completeaza cunoasterea formatiunilor geologice din adancime. Ea se aplica ultima, este foarte bine fundamentata si cea mai costisitoare. Pozitia rocilor mama, a rezervoarelor si a caracteristicilor acestora, tipurile de capcane, discordantele, efilarile sunt elemente care pot fi foarte mult clarificate in urma acestor foraje. De asemenea, sunt verificate si cercetate pozitiile reperelor de pe sectiunile seismice si celelalte date geofizice. Forajele de prospectiune pot fi:

Forajele structurale se executa pentru clarificarea problemelor referitoare la structura, dimensiunile si formele structurale (inclinari, inchideri etc.), succesiunile stratigrafice, faciesurile formatiunilor, identificarea reperelor, faliilor, discordantelor, porozitatea, permeabilitatea si alte date despre rocile colectoare si

studiul fluidelor din rezervoare. Forajele structurale se executa pe profile transversale si au adancimi variabile. Distanta intre aceste foraje este calculata asa incat sa rezolve problemele structurale ale zacamantului. In aceste foraje se pot face investigatii geofizice (carotaj) si se pot preleva probe de roci.

Fig. 49 – Constructia unei sonde cu ajutorul careia se fac foraje (investigatii asupra zacamintelor de petrol).

 
Forajul de referinta se executa pentru cercetarea intregii cuverturi sedimentare (pana la fundamentul cristalin). El are prevazute investigatii complete si complexe, privind intreaga succesiune de roci si testari ale fluidelor din rocile selectoare.


Constructia unei sonde de foraj este extrem de complexa si mai ales costisitoare. Asa cum am amintit la aceasta metoda, desi obligatorie se recurge numai dupa o indelungata chibzuinta si cu argumente extrem de pertinente. Desi simplificata, schema unei sonde de foraj arata cam asa (fig. 49).

Explorarea

Iata ca s-a ajuns si aici. Citind aceasta carte lucrurile vi se par mai simple. Nu este deloc asa. Pana a se ajunge la aceasta etapa pot sa treaca ani, zeci de ani si investitii extrem de costisitoare. De aceea explorarea are doua etape: preliminara si de detaliu (prima o conditioneaza pe cea de-a doua, fiind vorba tot de bani).

Datele cercetarilor in faza de prospectiune, inclusiv forajele de prospectiune si de referinta conduc la stabilirea existentei perspectivelor de petrol si gaze prin:

punerea in evidenta a unor formatiuni de roci sursa de hidrocarburi (roci mama);

conditiile de formare si acumulare a hidrocarburilor;

cunoasterea succesiunilor litostratigrafice;

existenta capcanelor;

stilul structural regional;

conturarea unor structuri posibile acumulatoare de hidrocarburi;

prezenta indicilor directi sau indirecti de hidrocarburi (din cercetarile geologice, geofizice, geochimice, hidrogeologice si hidrochimice);

date comparative cu structurile geologice regionale si locale din zone asemanatoare, invecinate sau mai departate.

Explorarea zacaminteler de petrol si gaze naturale se face pentru:

descoperirea acumularilor de hidrocarburi in structurile evidentiate de prospectiuni;

aflarea si descifrarea tipului de acumulari de hidrocarburi (forma, gaze + condens, gaze + petrol, petrol);

cunoasterea structurii de detaliu (forma, grosimea colectorului, tipul de capcana, falii prezente, sectoarele cu regimuri hidrodinamice unitare etc.);

limitele gaze/titei, titei/apa (adancime, inclinare);

debite, ratia gaze/titei (RGT), procentul de apa in titeiul extras in probe;

numar de colectoare suprapuse si regimul acestora;

eficienta exploatarii viitoare.

6.3. Exploatarea

Faza de explorare, asa cum am mentionat, poate dura zeci de ani. In urma unui raport foarte bine justificat si daca se gaseste eficienta exploatarea se elaboreaza un proiect. In acest sens se fac si unele cercetari de flux tehnologic:

starea apei de zacamant (daca este activa sau inactiva);

comportarea zacamantului la injectia cu apa;

stabilirea fluxului tehnologic pentru conservarea energiei zacamantului (RGT – regimul gaze/titei maxim, gabaritul retelei de sonde etc.).

Probarea sondelor

Probarea geologica se realizeaza pentru cunoasterea succesiunii litostratigrafice in timpul saparii sondei. Probele constau in probe de detritus – probe de sita, carote, gaz-carotaj. La sfarsitul forajului se face carotajul geofizic. De asemenea in timpul forarii se fac testari de titei si/sau gaze.

Probe de productie – Geologul este acela care stabileste programul de investigare a colectoarelor interceptate de foraj. Sonda este astfel pregatita cu o coloana de exploatare sub nivelul colectorului cel mai adanc. Proba primului colector se face prin:

perforare;

inlocuirea noroiului de foraj cu apa si spalare;

pompare;

diferite metode de degajare si marire a fluxului spre gaura de sonda (fisuratie hidraulica, acidizare etc.).

In caz de reusita, sonda va produce titei si /sau gaze. Se iau astfel o serie de masuri:

probare pentru a determina tipul de hidrocarburi;

masurarea presiunii statice si dinamice;

urmarirea comportarii in timp (debite pe diferite dispozitive la sondele eruptive, nivelul titeiului, debitul de titei si apa la diferite ritmuri de extractie la sondele in pompare);

la terminarea programului de “probe”, un anumit nivel se inchide (se cimenteaza stratul probat) si se incepe probarea la stratul imediat superior;

in caz de nereusita (adica stratul a produs apa sarata, apa dulce si/sau foarte putine hidrocarburi fara presiune), se cimenteaza un dop deasupra zonei perforate si se continua probarea deasupra (in sus), la stratele colectoare superioare.

Amplasarea sondelor

primele sonde trebuie sa strabata apexul structurii;

celelalte sonde de explorare sunt amplasate pentru stabilirea extinderii zacamantului, a limitelor gaze/titei si titei/apa de zacamant si a celorlalti parametrii (debite, presiune etc.). Distanta dintre sonde se calculeaza ca un multiplu al gabaritului de exploatare prevazut sau preconizat (prin comparatie);

la cercetarea zacamintelor de gaze distantele dintre sonde nu sunt mult mai mari. In acest caz se obtin date suficiente cu un numar mai mic de foraje.

Determinarea adancimii limitei titei / gaze

Acest lucru se poate calcula doar cu doua sonde (una ampasata in zona de gaze si cealalta in zona cu apa de zacamant - pe acelasi colector). Diferenta intre presiunea din zona cu apa de zacamant (P1 – exprimata in metrii coloana de apa) si presiunea in zona de gaze (P2 – exprimata tot in metrii coloana de apa) da in final distanta spre suprafata, de la cota P1 pana la cota gaze / apa:

h = P1 – P2

Determinarea adancimii limitei titei / apa se calculeaza cu formula:

  (26)

unde: DP - excesul de presiune (diferenta dintre presiunea reala si cea hidrostatica). Ea este cu atat mai mare cu cat ne aflam in petrol la distanta mai mare de limita cu apa de zacamant, cu cat petrolul este mai usor si contine prin urmare multe gaze dizolvate; pa; pp - densitatea apei de zacamant si respectiv a petrolului.

6. Estimarea si calcularea rezervelor de petrol si gaze

Cantitatea de petrol si de gaze estimata in porii si fisurile rocilor magazin formeaza rezerva geologica. Din variate motive (fortele capilare, lipsa presiunii, inaintarea neregulata a apelor de zacamant si/sau a gazelor) o parte din petrol ramane in porii si fisurile rocilor magazin. Cantitatea de petrol care poate fi extrasa formeaza rezerva exploatabila. Raportul dintre rezerva exploatabila si cea geologica reda gradul de recuperare.

Ca si la minereuri, rezervele de petrol si/sau gaze pot fi:

rezerve de bilant;

rezerve in afara de bilant;

rezerve industriale de categoria A si B (sigure si respectiv certe);

rezerve de perspectiva de categoria C1 si C2 (probabile si posibile).

In aprecierea geologica a rezervelor se tine seama de dimensiunile zacamantului, caracterul capcanelor si al selectoarelor (grosime, continuitate, porozitate, compozitie granulometrica, compozitie mineralogica etc.), tipul de zacamant (masiv, stratiform), caracterul productiv al zacamantului (debite, presiuni, regim, ratia de gaze, apa etc.). Datele obtinute prin probele de productie la sondele de explorare sunt foarte utile in stabilirea caracteristicilor de exploatare a zacamantului: cu sau fara cap de gaze, cu apa activa sau pasiva, extinderea zacamantului, conturul acviferului etc..

Metodele de calcul sunt numeroase. Noi vom prezenta numai doua dintre acestea si anume variante ale metodei volumetrice si metodei statistice.

Metoda volumetrica se aplica in orice etapa a cercetarii zacamantului si de regula utilizeaza urmatoarea formula:

(27)

unde: S = suprafata productiva a zacamantului, in proiectie orizontala (in m). Ea se determina pe baza sondelor sapate, limita fiind stabilita prin sondele de contur;

h = grosimea medie aparenta a rocii magazin productive (in m). Ea este stabilita cu ajutorul mediei grosimilor sondelor sapate (pe baza diagrafiilor geofizice);

p = porozitatea medie efectiva a complexului sau stratului productiv. Ea se obtine prin mai multe determinari pe carote (uneori prin analogie);

s = saturatia medie in titei (in %);

c = coeficientul de extractie (in %) si el reprezinta cantitatea de titei (gaze) care poate fi extrasa la suprafata;

b = factorul extractiei de volum al titeiului scos in conditii de zacamant si adus la suprafata. El este deteminat de scaderea in volum data de pierderea gazelor din solutie.



Qr = cantitatea de petrol sau gaze (rezerva in volum – m3).

Produsul dintre rezerva de titei recuperabil in volum si densitatea titeiului in conditii de suprafata (t/m3), exprima rezerva in tone:

(28)

Metoda statistica de calcul necesita intocmirea unor harti cu izobate si harti cu izobare (harta presiuniler). Prin evidenta presiunilor si debitelor in cursul exploatarii se stabileste relatia acestora, productia viitoare a sondelor sau productia globala pe intreg zacamantul. Aceasta metoda se aplica cu rezultate foarte bune la zacamintele cu gaze libere sau in solutie, unde presiunea scade repede. La zacamintele exploatate in regim de avansare a apei de zacamant, presiunea scade foarte lent si prin urmare aceasta metoda nu da rezultate.

7. Consideratii privind poluarea cu petrol

Poluarea industriala a luat proportii odata cu cresterea necesitatii exploatarii de materii prime. Rafinariile si in general, petrochimia raspandesc hidrocarburi si nu numai. Pelicula de petrol impiedica reoxigenarea si dezechilibreaza capacitatea de autoepurare a apelor.

Oceanul planetar s-a dovedit a fi limitat ca posibilitati de regenerare a propriilor sale bagatii naturale. Echilibrul sau biologic este in permanenta amenintat.

Hidrocarburile constituie principalii poluanti. Petrolul este sursa cea mai periculoasa pentru mediul marin. Ea se intinde ca o enorma pelicula neagra, opreste oxigenarea, absoarbe lumina, reduce fotosinteza. Sursele de poluare cu petrol sunt:

- sondele forate in mare (este vorba despre marile platforme marine);

- pierderile prin transportul cu vase specializate (petroliere) sau conducte special construite;

- spalatul tancurilor petroliere;

- explotarile si rafinariile de pe litoral;

- apa raurilor poluate care vin direct in contact cu marile si oceanele.

Foarte grave sunt accidentele produse de tancurile petroliere care poarta obisnuit incarcaturi de 300.000 t petrol si chiar mai mult; ele formeaza asa numita „maree neagra”, care produce pagube imense, plajele sunt afectate, pasarile mor in numar impresionant, iar fauna si flora acvatica sunt afectate in mod deosebit.

Pentru apele marine exista conventii care prevad obligatia fiecarui stat de a avea, in porturi, instalatii pentru colectat reziduri de hidrocarburi, interdictia de a lua apa ca lest in cisternele de petrol, interdictia totala de a debusa reziduri petroliere in aceste ape marine.

Poluari accidentale si poluari asociate cu unele infractiuni

Poluarile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc in toate structurile acestuia si din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune o clasificare a lor in functie de mediul poluat, produsul poluant si cauzele producerii fenomenului. In toate cazurile urmarile acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic si economic. La fel de importante sunt preocuparile omului, ale societatii si mai ales ale specialistilor din domeniu, pentru prevenirea lor si pentru interventiile imediate in vederea reducerii si eliminarii pagubelor produse.

In anul 2006 pe teritoriul Romaniei au avut loc 855 de poluari accidentale datorate in principal neglijentelor in exploatarea utilajelor, a instalatiilor tehnologice, nesupravegherii acestora, utilizarii unor instalatii vechi uzate fizic si moral dar si lipsei unui control exigent din partea conducerii societatilor si a forurilor superioare acestora si nu in ultimul rand, in anumite judete a slabei activitati a inspectorilor de mediu si ape. Totusi desi numarul poluarilor accidentale este mare, cele cu consecinte grave sunt reduse, dar statistic, acestea sunt intr-o crestere ingrijoratoare.

Cresterea alarmanta a poluarilor accidentale si in special a celor cu consecinte grave necesita masuri urgente de eficientizare a activitatilor de control atat prin actiuni sistematice directe, dar si printr-o mai buna cooperare intre autoritatile teritoriale de mediu si agentii economici potentiali poluatori.

Poluarile accidentale pot fi:

  • poluari accidentale produse din cauze tehnologice si neglijente umane;

poluari accidentale ale localitatilor si terenurilor, cu produse petroliere, prin spargerea conductelor de transport a acestor produse;

  • poluari accidentale, cu produse petroliere, ale fluviului Dunarea.

Poluari accidentale cu impact major asupra cursurilor de apa

In cursul anului 2006 s-a produs un numar de 81 de poluari accidentale, la nivelul intregii tari, din care: 34 cu produse petroliere; 20 cu substante organice; 5 cu metale grele; 2 cu cianuri; 2 cu fenoli si 18 cu alte substante, dintre care o parte au fost datorate braconajului.

Numarul cel mai mare de poluari s-a produs in bazinul hidrografic Dobrogea – Litoral, si anume 17, dintre care 10 cu produse petroliere. Unele dintre ele s-au datorat infractiunilor savarsite de persoane particulare, prin spargerea de conducte care transportau produse petroliere (ex. poluarea cu petrol de pe raul Agi-Cabul din bazinul hidrografic Dobrogea).

O analiza facuta recent a relevat ca in ultimii ani pe primul loc se situeaza poluarile cu produse petroliere urmate de zootehnie pana in anul 2006. Acestea din urma au scazut vizibil, ca urmare a reducerii masive in ultimii ani a activitatilor zootehnice la noi in tara.

Pe data de 2 octombrie, 2006, au fost inregistrate doua poluari, pe Dunare in zona localitatii Gruia (km fluvial 855), fenomenul de poluare fiind sistat, si una pe 3 octombrie. Conform unei scrisori primite de la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Gospodaririi Apelor din Serbia, sursa probabila a poluarii o reprezinta instalatiile de transfer din industria petroliera localizate in zona Prahovo – Serbia, scurgerile de produse petroliere fiind in acest moment stopate. 

Conform Directiei Apelor Jiu, pelicula de produs petrolier a fost continua, avand o latime de 60-150 m si o lungime de circa 30 de kilometri, intre localitatile Basarabi (Dolj) si Vrata (Mehedinti).

Ministrul Sulfina BARBU a trimis o scrisoare, adresata Ministrului Agriculturii, Padurilor si Gospodaririi Apelor din Serbia, in care a sanctionat ferm faptul ca Ministerul Agriculturii, Padurilor si Gospodaririi Apelor din Serbia nu a anuntat oficialitatile romane de producerea poluarii, asa cum prevad conventiile internationale la care ambele tari sunt parti semnatare, pentru a putea fi luate masurile de prevenire necesare si nu a intervenit pentru inlaturarea efectelor poluarii, reamintind ca este pentru a treia oara cand partea romana nu primeste nici o informare referitoare la fenomene de poluare pe Dunare.

Echipe de interventie ale SGA Dolj au actionat cu material absorbant biodegradabil dispersat cu ajutorul salupelor Politiei de Frontiera. Referitor la prima pelicula discontinua de produs petrolier, din zona Gruia, din informatiile primite de la D.A. Jiu, aceasta s-a propagat in aval, pe malul drept (bulgaresc) al fluviului Dunarea, din cauza curentilor. Pe malul romanesc, pe teritoriul judetului Dolj, nu a fost semnalata poluare cu produse petroliere, constatandu-se ca fenomenul este sistat.

Un alt exemplu, Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean Braila, a informat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor despre producerea unei poluari accidentale, cu circa 7 tone de titei, in data de 17.02006, ora 23.00, pe conducta de transport, in localitatea Zavoaia. Conducta apartinea SC CONPET SA.

Cauza poluarii a fost montarea unei instalatii artizanale pe conducta, efectuata de persoane necunoscute. Aceasta a cedat in timpul pomparii, producandu-se spargerea conductei si scurgerea a circa 7 tone de titei in zona invecinata conductei. A fost afectata o suprafata de circa 500 mp, din care 375 mp de pasune care apartinea Consiliului Local Zavoaia. De asemenea, titeiul s-a scurs si intr-un canal de desecare, afectand apa aflata in incinta pe o lungime de circa 95 metri liniari, producand la suprafata o pelicula de titei care a variat intre 1 si 5 mm. Factorii locali au oprit pomparea pe conducta. Ulterior o echipa de interventie a colectat titeiul scurs si a remediat spartura. O mare parte din petrolul scurs a fost colectat si s-au aplicat substante absorbante acolo unde se impunea aceasta masura.

Apele paraului bihorean Peta au fost poluate cu motorina sau cu un amestec de produse petroliere. Garda de Mediu a stabilit ca petrolul provine de la centrala termica a unui hotel aflat in apropiere. Pentru ca poluarea s-a produs in imediata apropiere a Hotelului ‘’President’’, specialistii Garzii de Mediu Bihor au verificat mai intai acest obiectiv. Asa au stabilit comisarii de mediu ca produsele petroliere deversate in rau proveneau de la centrala termica a hotelului. Cei aproximativ 150 de litri de motorina sau un amestec de produse petroliere folosite la incalzire, au ajuns in parau din cauza neatentiei mecanicului aflat de serviciu. Acesta a uitat sa inchida un robinet, astfel incat combustibilul a ajuns in apa. Mecanicul a fost amendat cu 15 milioane de lei, plus ca va trebui sa suporte si costurile interventiei celor de la Directia Ape-Crisuri, care au recuperat o parte a carburantului deversat in parau. In acest an, pe teritoriul judetului Bihor au avut loc sapte poluari accidentale, nici una soldata cu urmari grave.

Doua plaje din apropiere de Atena au fost poluate cu petrol, dar autoritatile nu au reusit sa stabileasca sursa poluarii, banuind insa ca ar putea proveni din Liban, a anuntat Ministerul grec al Marinei Comerciale. Pata de petrol, cu o latime de cel putin 50 de metri, la vest de Atena. Ministerul Marinei Comerciale s-a aflat in stare de alerta de la jumatatea lunii iulie, cind aviatia israeliana a bombardat un rezervor de combustibil situat la sud de Beirut, care a provocat deversarea in mare a aproape 15.000 de tone de petrol. Titeiul a ajuns pe litoralul sirian, iar organizatiile ecologiste si autoritatile libaneze au avertizat ca Mediterana risca sa sufere cea mai grava catastrofa ecologica din istorie, poluarea putind afecta toate tarile din zona de est.

Poluare cu petrol la Mamaia si in Portul Constanta

Inspectorii Agentiei de Protectia Mediului (APM) si ai Directiei Dobrogea Litoral, Apele Romane, Constanta au fost cateva zile in alerta. Primul SOS a venit din zona podului Navodari, unde s-a semnalat avaria unei conducte Conpet si aparitia unei pete de petrol pe sol si irizatii petroliere in apa Canalului. Pentru a scapa de amenda, Conpet s-a grabit sa localizeze poluarea, instaland 50 m de baraj antipoluant si intervenind cu 50 saci de substante biodegradabile. In plus, societatea a promis inlocuirea conductei-problema. Dana 79 a Portului Constanta a fost potopita de peste 1 tona de combustibil, care a innegrit marea in zona. Dupa ore bune de colectare a reziduurilor, spre seara s-a reusit curatarea locului. Inspectorul-sef APM si directorul tehnic al Directiei Dobrogea Litoral au afirmat insa ca investigatiile pentru identificarea poluatorului sunt in curs, asa ca nu se poate spune cu certitudine daca e vorba de santina deversata de nava ancorata acolo sau de o scurgere din conductele OIL Terminal. Capitania Zonala Constanta a demarat propria ancheta la vaporul suspectat ca ar avea legatura cu incidentul.

Este de remarcat ca in contextul poluarii despre care am discutat pana acum, nu am spus mai nimic despre poluarea solului, a aerului sau in general a biodiversitatii. Aceste poluari sunt la fel de grave ca si cele cateva exemple relevate aici.

Evident ca toate aceste lucruri prezentate reprezinta o infima parte din lumea necunoscuta a substantelor utile (fie ca sunt minerale sau combustibili). Fara a avea pretentia ca am reusit sa va prezentam cele mai noi date din acest punct de vedere, consideram ca cele prezentate sunt extrem de utile pentru orice ecolog care se va implica la terminarea studiilor in problemele atat de complexe ale mediului. Chiar daca recunoastem sau nu, sau mai degraba ne este greu sa recunoastem, cele mai mari dezastre ecologice la ora actuala se produc in domeniul exploatarilor geologice, indiferent de natura substantei, metalifera, nemetalifera, caruni sau petrol. Nu este o lauda ci un fapt de care, din pacate tinem tot mai putin cont.

8. Managementul petrolului (studii de caz)

Petrolul sau titeiul – in mod justificat numit si “aurul negru”, pentru calitatile sale ca si pentru avantajele care rezulta prin prelucarea lui – s-a numarat printr-o “continuitate remarcabila” in ceea ce priveste utilizarea lui in cursul istoriei, El a “aparut pretutindeni, universal si multiplu, etern si misterios”. Neindoielnic, petrolul nu a fost dintotdeauna la fel de ravnit si apreciat. Abia in ultimii 100 de ani, petrolul s-a impus ca un produs extrem de cautat, ca un element al solului indispensabil bunei desfasurari a vietii economice moderne. Totodata, petrolul s-a impus si ca un factor important al politicii internationale, promovand dese si internationale conflicte diplomatice, economice si chiar militare.

Pe plan mondial, adevarata problema a petrolului s-a ivit la sfarsitul secolului al XIX-lea si la inceputul secolului al XX – lea, adica atunci cand s-a trecut la utilizarea pe scara tot mai larga a derivatelor obtinute din “aurul negru”.

In decursul a numai catorva decenii, petrolul a devenit unul dintre elementele fundamentale ale vietii economice moderne. El este dupa expresia fericita a unuia dintre specialistii domeniului – “sangele economiei”. Potrivit opiniei lui Cezar Alimenti, petrolul constituie in epoca contemporana “meniul de bolta” pentru industrie, transport si prima conditie pentru apararea nationala a statelor.

Petrolul, consemna Eduard Ward in 1960, a devenit “universal si international”. Prin urmare, toate tarile au inceput sa-l caute frenetic in solul lor, caci el aduce independenta economica si bogatie.

Petrolul a retinut incepand din jurul anului 1900, tot mai mult atentia statelor producatoare sau neproducatoare ale pretiosului combustibil. Si unele si celelalte s-au aratat preocupate sa-si asigure cantitatile necesare unei bune desfasurari a vietii lor economice. Pentru statele producatoare, problema nu prezenta dificultati. Unele dintre ele (S.U.A. indeosebi) s-au folosit de avantajul posedarii unor bogate rezerve de titei, pentru a-si extinde dominatia economica si in consecinta politica, in diverse zone de pe glob. Este de remarcat ca intr-un secol, petrolul a devenit prima industrie a lumii.

Se foreaza astazi la adancimi de peste 4000 metri (sunt si exceptii, adica chiar mai mult) pe toata suprafata globului, pana la cercul polar, se pompeaza, se trateaza si se transporta petrol. Cele mai mari vapoare din lume sunt petrolierele sau tancurile petroliere.

In anul 1900, aurul negru asigura mai putin de 4% din nevoile de energie ale intregii lumi. Astazi, petrolul acopera peste 40% din aceste nevoi. In ciuda unei scaderi a consumului, lumea arde inca in fiecare an, aproape 3 miliarde de tone, jumatate din acestea fiind furnizate doar de opt companii.

Opt din zece intreprinderi dintre cele mai bogate din toata lumea sunt companii petroliere (patru dintre ele sunt americane). In S.U.A., dintre cele zece societati industriale care au cele mai mari cifre de afaceri, sapte sunt grupuri petroliere. In fine, dintre toate categoriile de intreprinderi din lume, societatea cea mai puternica este EXXON, cu o cifra de afaceri de 88,5 mld.$ la nivelul anului 1993. Societatea are 156.000 de salariati, dintre care 12.000 cercetatori, lucrand in peste 500 de filiale, implantate in peste 100 de tari. Beneficiul la nivelul anului mai sus mentionat a fost de 4,9 mld.$

Este deja o idee unanim acceptata cum ca industria petrolului s-a nascut in S.U.A. (Pensylvania, 1859) si ca, cu exceptia a catorva ani din ultima parte a secolului al XIX – lea, Statele Unite au fost pana de curand cel mai mare producator de petrol al lumii, consumator si centru de rafinare a petrolului. Chiar si astazi, S.U.A. ramane cel mai mare consumator de petrol, dar a fost intrecuta de Federatia Statelor Independente din fosta U.R.S.S. in ceea ce priveste productia de petrol a lumii si rafinarea acestuia. Chiar si asa, petrolistii americani privesc industria petrolului ca pe o inventie americana si continua sa se exprime cu scepticism in ceea ce priveste abilitatea oricarei alte natiuni in a rezista cu succes in aceasta industrie. La fel de sceptici sunt americanii si in ceea ce priveste organizarea si conducerea industriei petrolului.

Aceasta atitudine reiese desigur, din importanta majora a industriei petrolului din S.U.A. si cresterii intereselor marilor firme americane, care au dominat afacerile de la inceputurile acestora pana in prezent.

Pana de curand, numai grupul englezo-german SHELL si British-Iranian (actualmente BP – British Petroleum) au fost singurele competitoare la nivel mondial, in timp ce Shell constituia singura companie straina cu o contributie semnificativa la dezvoltarea industriei petrolului chiar si in S.U.A.. Shell a avut interese americane sporite pentru o foarte lunga perioada de timp, o parte a actionarilor apartinand S.U.A.. Competenta americana a grupului international a devenit in zilele noastre destul de extinsa, in asa fel incat el contribuie cu aproximativ o treime la profiturile companiei.

In Texas, respectiv Huston, aproape 100.000 de persoane lucreaza in industria petrolului si comertul cu acesta, in petrochimie si in industria petroliera. In petrol se ruleaza anual o importanta suma de bani, Texasul ocupand din acest punct de vedere unul din primele locuri din lume. Texasul este statul american cu cea mai mare productie de petrol din S.U.A.. El produce 25% din petrolul rafinat si detine 40-50% din petrochimia intregii tari (spre exemplu 80% din cauciucul sintetic provine din regiunea Huston). Pentru a asigura viitorul, rezervele Texasului sunt controlate in fiecare zi. Sute de „independenti” continua sa caute gaze si petrol si nu sunt putine date cand o fac chiar cu succes.

Huston si regiunea inconjuratoare reprezinta capitala mondiala a petrolului. Aici se rafineaza 561.000 barili/zi, ceea ce inseamna 87% din productia totala a Texasului. Compania EXXON International isi are sediul la New York. Terminalul Sistemului Logics permite urmarirea pe ecranul unui monitor a activitatii tuturor companiilor sale, extinse in 65 de tari.

Aceasta companie produce in 17 tari, printre care Marea Britanie, Australia, Malaezia, Norvegia si intr-o mai mica masura in Franta, Germania, Olanda, Indonezia si America de Sud (fig. 50; 51).

Fig. 50. Fluxurile internationale majore de petrol (2006)

Din Alaska, prin conducte se scot cca. 1,5 milioane de barili/zi. In acest caz nu se detine controlul decat asupra a 20% din aceasta cantitate, adica cca. 300.000 barili. Rezerva totala de petrol din aceasta zona este de 7 miliarde barili de petrol si 36 trilioane metri cubi de gaz, din care 20% petrol si 40% gaz apartin companiei EXXON.

Fig. 51. Implicatiile companiei EXXON la nivelul anului 2006

Gazul natural reprezinta pentru EXXON (in viitor), 50% din productie. Exista de asemenea planuri de cercetare in ceea ce priveste extragerea petrolului din carbune sau din sisturi bituminoase (Canada, Venezuela), planuri foarte costisitoare de altfel. Veniturile companiei sunt utilizate aproape in intregime pentru cercetari si expansiune. EXXON este un grup cu aproape 786.000 de actionari.

British Petroleum (BP) este fosta British-Iranian Oil. Ea a fost intemeiata in 1909 si a fost denumita holding si apartine in mare parte guvernului britanic. In cursurile ultimelelor decenii, holdingul a pierdut concesiunile din Irak, Iran si Libia. Cu toate acestea, compania a avut capacitatea ca in cativa ani sa refaca un veritabil imperiu in Marea Nordului, Alaska, Shetland. Aici si-a amplasat despagubirile in urma expropierii.

Terminalul de la Sullam Voe de pe insulele Shetland a fost construit de catre cele 30 de societati engleze, americane si din alte tari partenere in exploatarea zacamintelor din partea de nord a Marii Nordului. Aici exista 40 de nave, care incarca lunar petrolul brut. Acesta este transportat prin doua conducte submarine. Un numar de 800.000 de persoane lucreaza la extractia celor 2.000.000 barili/zi, ceea ce inseamna jumatate din intreaga productie a sectorului englez din Marea Nordului si 2/3 din consumul Marii Britanii. Acest terminal poseda rezervoare pentru 7 zile de productie, in cazul in care conditiile meteorologice nefavorabile impiedica acostarea navelor.

In sectorul englez din Marea Nordului, cu ajutorul celor aproape 30 de platforme marine din otel sau beton, se extrage petrol din 18 zacaminte. Cea mai mare platforma aflata la suprafata zacamantului Ninian, este o structura de beton de 600.000 tone.

Platformele care furnizeaza petrol se afla la jumatatea distantei dintre Norvegia si Marea Britanie. Ele produc 2.000.000. barili/zi adica 100.000.000. tone/an. Se estimeaza ca rezervele din Marea Nordului sunt de ordinul a 1,5 miliarde tone, prin urmare fara probleme pentru urmatorii 20 de ani. Datorita presiunii subterane se aduce la suprafata numai 30-40% din petrolul existent. Actualmente se experimenteaza sisteme de injectie cu apa sau cu gaz pentru a ajuta petrolul sa urce mai rapid.

Compania BP cauta petrol brut si in alte parti. De exemplu in China, in Indonezia (aici a cumparat Dime Petroleum), in Alaska etc..

Shell (Royal Dutch Shell) in S.U.A. este denumita Shell Royal din momentul asocierii in anul 1907 intr-un holding format din compania olandeza Royal Dutch si cea engleza Shell Transport and Trading Co..Ea are doua sedii la Londra si la Haga. Repartitia actiunilor este de 60% partea olandeza si 40% Shell. Toate serviciile se gasesc la ambele sedii, cu cateva exceptii: serviciile comerciale si cele de dezvoltare ale companiei Shell sunt centralizate la Londra.

Capitalul total este de 20 de miliarde de lire sterline. Royal Dutch are mai mult o activitate internationala si cei cca. 600.000 de actionari sunt un sfert din Olanda, o cincime din Elvetia, o zecime din Franta. 90% din cei 600.000 de actionari se afla in Marea Britanie. Royal Dutch reprezinta al doilea grup petrolier mondial. In general nu se poate spune ca este vorba de un cartel, ci mai bine spus o piata din care fac parte foarte multe companii. Numai cativa vanzatori detin monopolul ofertei.

Elf Aquitoine – o alta companie petroliera cu un capital imens. Compania produce mai mult in tarile lumii a treia. Bugetul, estimat la aproximativ 7 miliarde de franci o situeaza printre primele in lume. Veniturile vin din partea companiilor de petrol din Franta, Marea Nordului si Africa. Compania lucreaza pentru o perspectiva de 15-20 de ani dupa modelul companiilor japoneze. Pe scurt, in cei 30 de ani de existenta, Elf Aquitoine, pornind de la zero a reusit sa se ridice la nivelul celor mai mari companii internationale. Ea are o strategie proprie, uneori in contradictie aparenta cu obiectivele guvernului francez.

Mecanismul prezentat mai sus in cele cateva studii de caz se loveste de dificultati de toate tipurile. Aceasta activitate nu este o afacere pentru speculanti, deoarece daca ei castiga intr-o zi, pierd a doua zi ca la Monte Carlo. De regula marile companii reusesc prin piata libera sa-si puna mai bine de acord necesitatile cu ofertele. In ultimii 30 de ani s-a facut o mare risipa de petrol. Actualmente, consumul a scazut cu cca. 25%. La nivelul anilor 1979, companiile obtinea mari profituri din productie. La nivelul anului 2006, datorita nationalizarilor din tarile producatoare, ele castiga din distributie si rafinare.

Razboiul petrolului imbogateste pe cei bogati si saraceste pe cei saraci. Aici sunt implicate numeroase aspecte de individualitate. Exista si o alta sursa de perturbare constanta a pietii petrolului (de exemplu producatorii independenti de pe piata Statelor Unite). Cateva genii in finante au descoperit chiar ca este mai usor sa gasesti zacaminte in Wall Street, decat adanc sub ape, pamanturi sau gheturi.

Un baril costa 4-9 actiuni in vreme ce costul exploatarilor se ridica pana la 11-16 actiuni. Concentrarea de fonduri dureaza si determina o revizuire progresiva dar continua a organizarii industriale in raport de statele producatoare.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM








Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu