HIDROGRAFIA SI VIITURILE RAULUI MURES sectorul Alba Iulia - Cenad

HIDROGRAFIA SI VIITURILE

RAULUI MURES

sectorul Alba Iulia - Cenad

Introducere

Referitor la constatarile punctului 3 al ordinei de zi din Procesul verbal al intalnirii Subcomisiei Romano-Ungare de aparare impotriva inundatiilor ce s-a desfasurat la Arad in perioada 15-17 noiembrie 2005, s-a propus initierea unui studiu pentru scurgerea viiturilor pe raul Mures.

1.Caracterizare fizico-geografica

a.     Asezare, limite, generalitati:

Bazinul hidrografic Mures este situat in partea centrala si de vest a Romaniei. El estecuprins intre Carpatii Orientali la est, Carpatii Meridionali si Muntii Poiana Ruscai la sud, iar Muntii Apiuseni si Podisul Somesan, in nord. Cursul inferior al raului Mures este amplasat in partea de est a centrului Campiei de Vest.

Extremitatile bazinului hidrografic au urmatoarele coordonate geografice:

longitudine: 20°11′, limita vestica si 25°44′, limita estica

latitudine: 45°14′, limita sudica si 47°08′, limita nordica.

In limitele aratate, pe teritoriul Romaniei, suprafata bazinului hidrografic Mures este de 27890 kmp, iar lungimea raului de 761 km, al-III-lea ca marime intre raurile si bazinele hidrografice din Romania. Lungimea totala a retelei hidrografice codificate este de 10800 km, iar densitatea este de 0,39 km/kmp.

Datorita asmplasarii sale, bazinul hidrografic al raului Mures este construit dintr-un ansamblu fizico-geografic variat, care determina o distributie zonala, atat de la vest la est cat si functie de treptele de relief, etajate dinspre centru spre periferia bazinului, a parametrilor meteorologici si hidrologici.

La aceasta distributie a parametrilor mentionati mai sus trebuie adaugata si influenta antropica in peisajul natural prin: lucrari de indiguire, canalizare, sisteme de irigatii, lacuri de acumulare.

b.     Scurta caracterizare a elementelor fizico-geografice:

Relieful prezinta o mare varietate - de la campie la munti - (altitudinea minima este de 80m, la iesirea din tara, in Campia de Vest, iar cea maxima de 2509m, in Muntii retezat). Aproximativ 25% din suprafata bazinului revine muntilor, 55% dealurilor si podisurilor, 15% vailor si luncilor si 5% campiilor.

Litologia, evolutia geologica a teritoriului au determinat aparitia treptelor sau unitatilor mari de relief, iar actiunea agentilor externi(clima, apele), desfasurata in decursul a mai multor etape, a stabilit varietatea actuala a reliefului.

Ansamblul fizico-geografic se caracterizeaza prin existenta mai multor unitati cu caracter fizico-geografic specifice si anume:

unitatea montana, carpatica(Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali);

unitatea de podis(Piemontul transilvaniei, Podisul inalt al Tarnavelor, Campia Transilvaniei si Podisul secaselor);

unitatea piemontala(dealurile Lipovei, care fac trecerea intre carpatii Occidentali si Campia de Vest);

unitatea de campie(Campia de Vest, cu altitudini intre 80 si 150m).

De conditiile fizico-geografice variate(relief, clima, sol, vegetatie) s-a tinut seama la amplasarea punctelor de observare si determinare a parametrilor meteorologici si hidrologici necesari pentru studierea si caracterizarea fenomenelor meteorologice si hidrologice din bazinul hidrografic al raului Mures.

Tabelul de mai jos reda caracteristicile catorva sectiuni de control mai importante de pe raul Mures:

Panta raului Mures inregistreaza valori oscilante pe diferite sectoare: 2,7m/km in Depresiunea Gheorgheni, 5m/km in Defileul Toplita - Deda, 0,7m/km in Podisul transilvaniei, 0,4m/km in defileul sebes - Lipova si sub 0,3m/km in Campia de Vest.

2. Reteaua hidrografica:

Reteaua hidrografica din cadrul bazinului hidrografic al raului Mures are o densitate strans legata de zonalitatea verticala a conditiilor fizico-geografice. Reteaua de rauri cu densitate mica, sub 0,3 km/kmp, corespunde regiunilor de campie si dealuri, iar cea cu densitate mare corespunde regiunilor muntoase, unde creste pana la 1 - 1,20 km/kmp. Reaparitia densitatii retelei de rauri sufera abateri datorita influentei coditiilor locale.

Muresul, al carui izvor propriu-zis se afla in sudul depresiunii Georgheni, la o altitudine de 850 m, traverseaza forme variate de relief.

Cursul sau, de la izvor pana la varsare, se poate imparti in patru sectoare caracteristice:

- Muresul superior, de la izvor pana la Deda, cu afluentii mai importanti(atat pe dreapta cat si pa stanga) Belcina, Toplita, Salard, Rastolita;

- Muresul mijlociu, intre Deda si Alba Iulia, unde primeste printre afluentii mai importanti: Gurghiu, Niraj, Lut, Paraul de Campie, Aries, Geoagiu/Teius, Tarnave si Asmpoi;

- culoarul muresului inferior, intre Alba Iulia si Lipova, avand afluentii cei mai importanti: Sebes, Cugir, Geoagiu, Strei, Cernas si Baita;

- Muresul inferior, intre Lipova si granita cu Ungaria, undea format un vast con de dejectie.

3. Activitatea hidrometrica

In cadrul bazinului hidrografic Mures, in prezent, se desfasoara activitate pe 72 rauri, doua canale si patru bazine reprezentative, la 140 statii hidrometrice. Statiile hidrometrice controleaza suprafete de bazin cuprinse intre 8,2 si 27818 kmp. In bazinele reprezentative sunt statii hidrometrice la care suprafetele de bazin sunt mai mici, ajungand pana la 0,42 kmp.

Inceputul activitatii hidrometrice in acest bazin este marcat prin infiintarea statiilorhidrometrice de pe raul Mures: Radna(1853), Arad(1861), Alba Iulia, Branisca(1870), Savarsin(1883).

In perioada 1880 - 1900 au mai fost infiintate cateva statii pe afluentii principali ai Muresului: pe Tarnava Mare la Odorheiu Secuiesc si Medias(1898), pe Aries la Baia de Aries si Turda, pe Strei la Simeria Veche(1899).

Intre anii 1900 - 1948 s-au infiintat urmatoarele statii hidrometrice:

pe raul Mures, la Ocna Mures(1901), Porcesti si Tirgu Mures(1904), Periam port(1920), Remetea(1932);

pe Tarnava mica, la Tarnaveni(1927);

pe Sebes, la Petresti(1931), Sugag(1947);

pe raul Ses, la Lunca Tomeasca(1944);

pe Rau Mare, la Padasel(1946).

In aceasta perioada activitatea hidrometrica se rezuma in general la observarea nivelurilor.

Dupa anul 1952 incepe o adevarata perioada reprezentativa pentru activitatea hidrometrica. In aceasta perioada s-au infiintat 123 statii hidrometrice, la majoritatea dintre ele executandu-se si masuratori sistematice de debite de apa, aluviuni in suspensie, temperatura apei si a aerului, observatii asupra fenomenelor de inghet, analize fizico-chimice.

Raportand numarul statiilor hidrometrice la suprafata bazinului hidrografic(27890 kmp) rezulta o densitate medie de o statie la 230 kmp.

4. Scurgerea apei

Datorita amplasarii sale, in interiorul arcului carpatic, bazinul hidrografic al Muresului este constituit dintr-un ansamblu fizico-geografic cu numeroase caractere specifice, printre care cel mai important din punct de vedere hidrologic este climatul continental moderat, cu influente mediteraneene in sectorul inferior al bazinului hidrografic, distribuit zonal atat de la vest spre est cat si altitudinal, conform treptelor de relief dispuse crescator dinspre centru spre periferia bazinului, ceea ce determina in caracterul general al scurgerii apelor de suprafata si prezenta unor aspecte caracteristice locale.

Aceste aspecte caracteristice sunt rezultatul interactiunii dintre circulatia dominanta(vestica) si formele de relief existente in bazin:

precipitatii mai mari pe versantii cu expunere vestica;

o usoara influenta a climatului temperat oceanic, in Muntii Apuseni si cursul inferior al bazinului;

aparitia fenomenelor de tip foen, pe versantii cu expozitie estica ai muntilor, unde se inregistreaza cantitati mai mici de precipitatii.

Ca aspect general trebuie relevat faptul ca cea mai mare parte a scurgerii medii lunare din timpul unui an se produce primavara, in lunile III - V, (37 - 47%). Vara (VI - VIII) se produce 21 - 31% din scurgerea anuala, toamna (IX - III) 11 - 18%, iar iarna (XII - III) intre 10 - 23% din scurgerea anuala.

In bazinul hidrografic al raului Mures variatiile teritoriale ale scurgerii sezoniere nu sunt prea mari.

In timpul iernii cele mai mari proncente din scurgerea anuala se intalnesc in bazinul raului Aries(21%), afluentii din Podisul Transilvaniei(23%) si pe afluentii Muresului din sectorul inferior(30%).

Cele mai mici procente din scurgerea de iarna se intalnesc in bazinele hidrografice amplasate in regiunea montana(10 - 15%), datorandu-se inregistrarii unor temperaturi negative destul de pronuntate si pe o perioada mai lunga, fapt ce diminueaza foarte mult scurgerea de suprafata, perioada in care raurile se pot alimenta predominant din subteran.

In timpul primaverii se realizeaza cele mai mari procente din scurgerea medie anuala, cu valori cuprinse intre 38 - 48%. In acest sezon lunile cu scurgerea cea mai mare sunt repartizate in functie de conditiile climatice, astfel: Podisul Transilvaniei si sectorul inferior al bazinului hidrografic Mures, in luna martie (14 - 17%), Carpatii Orientali si Muntii Apuseni in luna aprilie (19 - 21%), iar versantul nordic al Carpastilor Meridionali si raul Mures - aval Lipova - in luna mai (15 - 27%). In zonele montane temperaturile scazute se mentin mai mult timp, provocand o topire lenta a stratului de zapada si o scurgere intarziata (aprilie - mai). Pe raul Mures, sectorul aval Lipova, aceasta intarziere se datoreaza propagarii prin albie a apelor mari de primavara.

In timpul verii, cel mai scazut volum al scurgerii se intalneste in bazinul raului Aries, afluentii din Podisul Tranmsilvaniei si din sectorul inferior al bazinuluzi hidrografic Mures, datorita existentei unui regim climatic cu precipitatii mai scazute, iar in bazinul hidrografic Aries si ca rezultat al efectelor de tip foen. Volumele cu cele mai mari proncente se realizeaza in bazinele hidrografice ale raurilor situate in Carpatii Orientali si Meridionali ca urmare a topirii intarziate a stratului de zapada care persista pana la sfarsituls lunii iunie pe versantii de nord ai Carpatilor Meridionali si a precipitatiilor mai mari cantitativ in aceasta perioada a anului in zonele montane.

Toamna se caracterizeaza prin cele mai reduse procente ale scurgerii in cea mai mare parte a bazinului hidrografic Mures (11 - 14%), exceptie facand zonele montane ale Carpatilor Orientali si Meridionali, unde sezonul cu scurgere minima este iarna. Astfel, pe intreaga perioada valorile se incadreaza intre 11 - 14% din media multianuala a scurgerii, iar in lunile IX si X se intalnesc cele mai mici valori ale scurgerii medii lunare (intre 3 - 5%).

Analiza repartitiei scurgerii medii in timpul anului pune in evidenta faptul ca in cadrul bazinului Mures repartitia sezoniera este in general aceeasi (PVIT - primavara, vara, iarna, toamna) datorita amplasarii in calea maselor de aer de tip oceanic. Abaterile se datoresc influentei pe altitudine a formelor de relief intre (PVTI) sau a climatului mediteranean (in sectorul inferior al bazinului hidrografic, aval de Lipova - PIVT). Aceasta valabilitate se manifesta prin cresteri si descresteri succesive ale debitului mediu specific, pe masura apropierii de varsare.

Caracterizarea scurgerii maxime scoate in evidenta variatia generala cu altitudinea si marimea suprafetei bazinului de receptie, in sensul cresterii valorilor acestui parametru functie de altitudine si descresterea odata cu cresterea suprafetei de bazin. La fel, valorile cele mai mari se inregistreaza pe versantii cu expunere in calea maselor de aer vestice.

Scurgerea minima este determinata in general de altitudinea medie a bazinelor de receptie, aceasta exprimand variatia teritoriala a cantitatii de precipitatii care asigura existenta rezervelor de apa subterana ce alimenteaza raurile in perioadele de ape mici.

Scurgerea solida scoate in evidenta faptul ca turbiditatea medie multianuala variaza cu altitudinea si panta medie a bazinelor de receptie, exprimand in general distributia complexelor litologice si gradul de rezistenta al rocilor la eroziune in cadrul bazinului hidrografic al Muresului.

Regimul scurgerii solide, evaluat pe baza legaturilor dintre debitele de apa si cele de aluviuni, prezinta valori diferite functie de influentele complexe ale ansamblului factorilor genetici ai scurgerii lichide, urmarind repartitia sezoniera a acesteia si a caracterelor fizico-geografice locale din cadrul bazinului.

Se constata dependenta stansa a scurgerii aluvionare cu fenomenele de eroziune de pe versanti si din reteaua hidrografica elementara, mai ales din zona dealurilor si podisurilor, unde energia de relief ridicata si suprafetele restranse cu vegetatie perena (paduri, pasuni si fanete) favorizeaza conditiile de producere a eroziunilor de suprafasa. Eroziunile mai accentuate apar mai ales in perioadele cu precipitatii lichide mai abundente.

5.Viituri

Frecventa, durata si marimea viiturilor refecta fidel specificul climatului din cadrul subbazinelor hidrografice. Ele sunt in sransa dependenta de gradul de continentalism al acestuia si au o geneza fie pluviala, fie mixta (pluvio-nivala).

In bazinul hidrografic Mures se formeaza viituri in toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile (cele mai mari) in sezonulde iarna, primavara si vara, in functie de aportul de umezeala adus de catre masele de aer. Viiturile din sezonul de toamna inregistreaza debite maxime cu valori mai mici, deoarece si cantitatile de precipitatii lichide sunt mult reduse fata de cele care se produc in sezonul de vara.

Viiturile produse iarna si cele din prima jumatate a primaverii au o origine mixta (pluvio-nivala). Cele din sezonul de vara si in preponderenta cele din a II-a jumatate a primaverii au o origine pluviala. In aceasta perioada a anului se inregistreaza cele mai mari cantitati de precipitatii lichide care pot genera fenomene hidrologice deosebite.

Cele mai remarcabile viituri s-au realizate dupa cum urmeaza (debitele sunt cele inregistrate in sectiunea Nadlac):

iarna: viitura din decembrie 1995 - ianuarie 1996 (Qmax = 1038 mc/s; Hmax=432 cm);

primavara: viitura din martie 1981 (Qmax = 1520 mc/s; Hmax=484 cm cu amploarea cea mai mare in bazinul hidrografic Aries), din mai 1970 (Qmax = 2230 mc/s; Hmax=534 cm);

din martie 2005 (Qmax=929 mc/s; Hmax=398 cm) si din mai 2008 (Qmax=838 mc/s; Hmax=357 cm);

vara: viitura din iunie 1998 (Qmax = 1451 mc/s; Hmax=503 cm) si iulie 1975 (Qmax = 2190 mc/s; Hmax=562 cm).

Viitura cu debitul maxim cel mai mare, determinat din masuratori directe, s-a inregistrat in luna mai 1970. La aceasta viitura debitul maxim a crescut pana in sectiunea Branisca (2612 mc/s; Hmax=662 cm), dupa care a scazut treptat, datorita atenuarii prin propagarea in albie, inregistrandu-se la Nadlac (la iesirea din tara) un debit maxim de 2230 mc/s si Hmax=534 cm.

Caracterizarea conditiilor in care s-au produs cele mai mari viituri:

Viitura pe raul Mures - mai-iunie 1970

Viitura din anul 1970 pentru zona de nord a Transilvaniei a avut un caracter exceptional si s-a datorat unui complex de factori care au actionat concomitent intr-un interval de timp neobisnuit de indelungat.

Elementul declansator al viiturii l-a constituit caderea de precipitatii lichide deosebit de intense pe suprafete intinse. In intervalul 11.05.1970 - 13.05.1970, in bazinul superior al raului Mures, in zona Toplita, au cazut 105 mm precipitatii, iar in zona Tg. Mures 50 mm.Cantitatea intensa de precipitatii cazuta intr-un interval atat de scurt a fost cauzata de invazia de aer polar rece care a imprimat masei de aer cald existent la acea data, cu un continut ridicat de vapori, o miscare turbionara foarte puternica.La aportul de apa provenit din precipitatiile lichide s-a adaugat apa provenita din topirea brusca a zapezii existente in zona montana.

Principalul factor conditional al viiturii l-a constituit umiditatea ridicata a solului datorita atat precipitatiilor cazute anterior producerii cat si a apei provenite din topirea zapezii.

In concluzie viitura din anul 1970 s-a datorat scurgerii unor precipitatii extrem de intense, cazute pe o suprafata mare de bazin, al carui sol era imbibat, iar albiile cursurilor de apa erau aproape pline cu apa provenita din topirea zapezii din zona montana.

Pentru a se da posibilitatea unei comparatii referitoare la aportul diverselor subbazine, volumul viiturilor scurse la cele patru posturi s-a considerat pe un interval de 9 zile de la inceperea viiturii.

La postul hidrometric Ocna Mures viitura principala a avut loc in intervalul 13-16 mai atingand un debit maxim de 1580 m³/s. Cresterea viiturii a reprezentat o diferenta de nivel de circa 2,0 m si un debit de 1000 mc/s si s-a produs intr-un interval de 10-15 ore, iar descresterea de circa 1,75 m si un debit de 900 mc/s intr-un interval de circa 50 ore.

La postul hidrometric Alba Iulia viitura principala s-a produs in perioada 14-18 mai, atingand un debit de 2450 mc/s si s-a produs intr-un interval de 70 ore.

La postul hidrometric Savarsin, viitura s-a produs in perioada 16-19 mai avand un debit maxim de 2408 mc/s. Cresterea viiturii a fost de 2,2 m si un debit de 1300 mc/s si s-a produs intr-un interval de circa 15 ore, iar descresterea a fost de circa 1,60 m si un debit de circa 1000 mc/s in aproximativ 70 de ore.

La postul hidrometric Arad viitura principala s-a produs in intervalul 17-21 mai cu un debit maxim de 2320 mc/s. Cresterea viiturii de circa 3,20 m si un debit de 1500 mc/s s-a produs in aproximativ 28 ore iar descresterea de circa 1,6 m si un debit de circa 700 mc/s intr-un interval de 75 ore.

Pentru raul Mures iese in evidenta atenuarea puternica a debitului produs in aval de confluenta raului Strei ca urmare a aportului mic de debit pe care-l mai primeste raul Mures pana la Savarsin si Arad si a efectului de atenuare in albie pe acest tronson.

De-a lungul raului Mures viteza de deplasare a varfului viiturii s-a apreciat pe baza inregistrarilor existente la circa 3-5 km/h in functie de panta sectoarelor.

Analizand viitura din bazinul hidrografic Mures din punct de vedere al frecventei debitelor si nivelurilor maxime inregistrate rezulta ca debitele maxime inregistrate pe cursul mijlociu al raului Mures are o asigurare de 0,5% (odata la 200 ani) iar in zona Arad debitul maxim inregistrat a avut o asigurare de circa 1% - 2% (odata la 50 - 100 ani).

Viitura de pe raul Mures - IULIE 1975

La inceputul lunii iulie 1975, in bazinul hidrografic al raului Mures s-au produs viituri exceptional de mari, in anumite sectiuni de pe raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica au depasit intensitatea scurgerii inregistrata cu ocazia viiturilor exceptionale din primavara anului 1970.

In bazinul hidrografic al raului Aries s-au produs cele mai mari viituri cunoscute pana in anul 1975.

Cauza principala a formarii acestor viituri o constituie cantitatile deosebit de mari de precipitatii cazute in intervalul 1 - 3 iulie 1975.

Analiza viiturii din iulie 1975 se va referi numai pentru partea de bazin a raului Mures in care acesta s-a produs cu valori caracteristice (debite de varf si volume) importante, adica pentru bazinul aferent sectiunii Alba Iulia (17964 kmp).

Din acest motiv bazinele raurilor Sebes, Strei si Raul Mare in care nu s-au produs viituri importante nu formeaza obiectul analizei.

Un element meteorologic care a favorizat in oarecare masura producerea unor viituri atat de mari ca cele din iulie 1975 a fost gradul relativ important de saturare a solului inainte de caderea ploii declansatoare din 1-3 iulie. Astfel in decada a treia a lunii iunie 1975 cantitatea totala de precipitatii cazute a avut urmatoarele valori:

intre 10-20 mm in partea de nord a bazinului precum si in bazinul inferior al Tarnavelor;

intre 20-30 mm in sudul Campiei Transilvaniei, in zona mijlocie si superioara a bazinului Tarnavei Mari;

intre 30-50 mm in bazinul Ariesului si in zona mijlocie si superioara a bazinului Tarnavei Mici.

Cauza principala a formarii viiturilor din iulie 1975 o constituie cantitatile deosebit de mari ale ploilor cazute in intervalul 1 - 3 iulie 1975 prezentate in tabelul de mai jos.

Este de remarcat insa faptul ca exceptand zona depresionara inalta a Gheorghenilor si bazinelor raurilor din zona muntilor Calimani, precipitatiile au depatit pe toata suprafata bazinului valorile de 75 - 100 mm.

Din examinarea hartii cu izohiete se constata ca ploaia declansatoare a avut doua nuclee maxime de peste 150 mm, unul situat in zona mediana a Tarnavei Mici, iar celalalt in zona de dealuri inalte a tarnavei Mari. Urmeaza apoi o zona intinsa cu precipitatii de 100-150 mm care cuprind 35% din intreaga suprafata a bazinului aferent sectiunii Alba Iulia, adica sectorul Muresului cuprins intre Glodeni si Ocna Mures, pe aproape tot teritoriu bazinelor Tarnava Mare si Tarnava Mica si partea centrala a bazinului raului Aries.

Fata de viitura din mai 1970, cand deplasarea nucleului principal al ploii s-a deplasat catre amonte, in 1975 nucleul principal al ploii a cazut aproape simultan pe intreg bazinul. Pe intervale scurte de timp caracterul precipitatiilor a fost uneori extrem de torential inregistrandu-se la Odorheiul Secuiesc valori de 2,5 mm/min.

Durata relativ lunga de timp a precipitatiilor au avut ca efect producerea de viituri si in bazinele afluentilor mici si mijlocii ai Muresului, Tarnavelor si Ariesului.

Din graficul de variatie al debitului maxim pe raul Mures pentru viitura din 1975 reiese ca

s-au inregistrat urmatoarele debite maxime:

Viitura de pe R. Mures din martie - 1981

Viitura din martie de pe R. Mures a avut drept cauza un complex de fenomene meteo - hidrologice generate pe de o parte de existenta unui strat important de zapada in zona montana (in muntii Apuseni), grosimea medie a stratului de zapada era 40 de cm cu u8n echivalent de apa de 100 l/mp, pe de alta parte o cantitate de precipaitatii cazute in bazinul superior si mijlociu al R. Mures care au avut valorile de:

30 l/mp la Scarisoara pe R. Aries;

28 l/mp la Albac pe R. Aries;

15 l/mp la Campeni pe R. Aries;

18 l/mp la Branisca pe R. Mures.

In intervalul 8 - 12.03.1981 la statia meteo Campeni s-au inregistrat temperaturi pozitive de peste 11° C. Aceleasi fenomene s-au produs si in bazinul superior al R. Mures, debitele acestuia fiind ridicate in momentul intrarii viiturii de pe R. Aries. Cresteri de nivel si de debit s-au produs si pe R. Tarnave.

Propagarea undelor de viitura pe R. Mures, R. Aries,R. Tarnave s-a facut succsesiv fara suprapunerea varfurilor de viitura. Totusi si in aceste conditii s-au inregistrat cresteri de nivel si debite depasindu-se cotele de inundatie pe R. Mures asa cum sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Viitura din decembrie - 1995

Viitura din 1995 s-a produs in a treia decada a lunii decembrie pe fondul unei incalziri bruste a vremii, incalzire insotita de precipitatii intense sub forma de ploaie, care au avut si caracter de aversa. Temperatura aerului a masurat valori pozitive atat diurne cat si nocturne.

Precipitatiile la posturile hidrometrice din b. h. Mures in perioada 24 - 28 decembrie au inregistrat valori:

Galaoaia - 154,1 l/mp

Lapusna - 140,6 l/mp

Toplita - 119,7 l/mp

Arieseni - 257,5 l/mp

Avram Iancu - 198,8 l/mp

Bucin - 220,4 l/mp

Viiturile din bazinele Mures superior, Aries si Tarnave au gasit an sectiunea Alba Iulia o albie in care exista o rezerva de apa considerabila, care s-a transpus an aval prin nivele ridicate si depasiri ale cotelor de aparare.

Prezentam in tabelul de mai jos parametrii viiturii de pe R.Mures:

Viitura din perioada iunie - iulie 1998 in bazinul hidrografic Mures

In a doua decada a lunii iunie in bazinul mijlociu al Muresului au cazut cantitati de precipitatii deosebit de mari, valori de peste 150 l/mp inregistrandu-se la: Bobohalma - 200 l/mp, Balauseri - 180 l/mp, Ludus - 180 l/mp, Jidvei - 178 l/mp, Tarnaveni - 172 l/mp, Blaj - 168 l/mp, Sighisoara - 166 l/mp. La 90% din posturile aflate in judetul Mures si la 75% din cele aflate in judetul Alba s-au inregistrat precipitatii de peste 100 l/mp in decada 10-20 iunie. Umiditatea solului a crescut foarte mult, atingandu-se saturatia in stratul superficial pe suprafete mari, fapt care a marit mult coeficientii de scurgere astfel incat o mare parte din volumul precipitatiilor a ajuns rapit in reteaua hidrografica. Alte doua fronturi atmosferice au produs pe suprafete mai restranse precipitatii intense in luna iulie, in conditii de umiditate a solului inca foarte mare.

Ca urmare a acestor fenomene, pe raul Mures, pe Tarnave, si pe afluentii lor din podisul Transilvaniei, debitele au crescut foarte mult, depasindu-se cotele de inundatie si cele de pericol in mai multe sectiuni. De exemplu, la Seica Mare s-a inregistrat cota de 436 cm (CP+236), la Balauseri 448 cm (CP+168), la Tarnaveni 530 cm (CP+130), la Medias 608 cm (CP+108), la Saschiz 584 cm (CP+184). Prin compunere, aceste unde de viitura au condus la formarea pe Muresul inferior a unei viituri care a avut un debit maxim de 1716 mc/s, inregistrat la Acmariu. In consecinta au fost depasite cotele de pericol la Acmariu CP+38, la Branisca CP+12, la Savarsin CP+30, Radna CP+30, Arad CP+12, Nadlac CP+53.

Debitul maxim inregistrat in sectiunea Arad a fost de 1533 mc/s, iar la Nadlac 1500 mc/s.

In anul 2005 cele mai remarcabile viituri s-au produs in intervalul 17 - 26 martie, prima decada a lunii mai si in lunile iulie - august.

Viitura produsa in prima parte a primaverii a avut o origine mixta (pluvio-nivala), iar cele din lunile mai, iulie si august pluviala.

Aversele locale de ploaie din lunile iulie si august au produs viituri rapide (cu caracter torential), care uneori au avut si efecte catastrofale.

Viitura din 17 - 26 martie

Situatia meteorologica: lunile ianuarie si februarie au fost caracterizate predominant de precipitatii sub forma de ninsoare in zonele muntoase, care au dus la depunerea unui strat de zapada consistent. Perioada anterioara zilei de 15 martie, s-a caracterizat printr-o vreme relativ rece, cu temperaturi negative noaptea si pozitive in cursul zilei. La aceasta data, in zona montana stratul de zapada avea grosimi considerabile, de pana la 155 cm, in Muntii Gurghiu (la Statia Meteorologica Bucin), 120 cm in Muntii Apuseni (st. hm. Arieseni), 80 cm in Muntii Cindrel (st. hm.Frumoasa) si 90 cm in Muntii Retezat (st. hm. Gura Apei).

Incepand cu data de 15 martie vremea a intrat intr-un proces de incalzire treptata, care a culminat cu zilele de 17 si 18 martie, cand atat temperturile diurne cat si cele nocturne au inregistrat valori pozitive. Temperaturile diurne au avut valori cuprinse intre 9 si 19 grade, iar cele nocturne intre 0 si 8 grade. Precipitatiile lichide au inregistrat, in medie, valori de pana la 15,0 l/mp in intervalul 15 - 22 martie. Izolat s-au inregistrat valori mai mari, mai ales in zonele cu grosimi mai mari ale stratului de zapada: Muntii Gurghiu (41,8 l/mp la st. meteo. Bucin) si Muntii Apuseni (56,5 l/mp la st. hm. Arieseni si 37,2 l/mp la st. hm. Scarisoara).

Situatia hidrologica: efectul combinat al precipitatiilor si cedarii de apa din stratul de zapada datorat conditiilor meteorologice din perioada 15 - 20 martie a determinat un aport mare de apa in albiile raurilor cu alimentare din zona de munte (Mures, Niraj, Aries, Tarnava Mare si Tarnava Mica), inregistrandu-se depasiri ale cotelor de aparare la 40 statii hidrometrice din bazin, dupa cum urmeaza: cote de atentie - 28 sectiuni; cote de inundatie - 8 sectiuni; cote de pericol (evacuare) - 4 sectiuni.

Pe raul Mures, in sectorul mijlociu si inferior, datorita compunerii si propagarii viiturii s-au inregistrat doua varfuri, primul varf de viitura fiind generat de aportul de apa al afluentilor din aceasta zona, iar cel de-al II-lea este datorat propagarii undei de viitura.

Tabel cu statiile hidrometrice la care in timpul viiturii din luna martie 2005 s-au depasit cotele de aparare:

Nr. crt.	Raul	Statia hidrometrica	Nivel maxim ("0 mira")	Debitul maxim (mc/s)	Data/ora	Observatii
	Mures	Suseni			18.03 / ora 16	CP
	Mures	Toplita			19.03 / ora 17	CP + 6
	Mures	Stanceni			19.03 / ora 17	CP + 27
	Mures	Glodeni			19.03 / ora 18	CA + 7
	Mures	Ludus			21.03 / ora 6	CI + 11
	Mures	Ocna Mures			20.03 / ora 22	CA + 71
	Mures	Alba Iulia			21.03 / ora 6	CA + 85
	Mures	Acmariu			21.03 / ora 15	CA + 83
	Mures	Gelmar			21.03 / ora 20	CI + 3
	Mures	Branisca			20.03 / ora 6	CI +27
	Mures	Savarsin			21.03 / ora 16	CI + 8
	Mures	Radna			23.03 / ora 22	CA + 85
	Mures	Arad			24.03 / ora 10	CA + 5
	Mures	Nadlac			25.03 / ora 2	CA + 48
	Niraj	Cinta			18.03/ ora 14	CA + 36
	Aries	Scarisoara			19.03 / ora 10	CA + 25
	Aries	Albac			19.03 /ora 10	CA + 10
	Aries	Campeni			19.03 / ora 18	CA + 42
	Aries	Baia de Aries			19.03 / ora 18	CA + 36
	Neagra	Vadu Motilor			19.03 / ora 12	CA + 14
	Abrud	Abrud			19.03 / ora 10	CA + 13
	Tarnava Mare	Sighisoara			19.03 / ora 18	CA + 60
	Tarnava Mare	Medias			20.03 / ora 10	CA + 82
	Feernic	Simonesti			18.03 / ora 10	CA + 30
	Scroafa	Saschiz			19.03 / ora 15	CA
	Tarnava Mica	Balauseri			19.03 / ora 21	CI + 31
	Tarnava Mica	Tarnaveni			21.03 / ora 2	CI + 49
	Tarnava Mica	Blaj			22.03 / ora 6	CA + 17
	Geoagiu	Mogos			19.03 / ora 8	CA + 8
	Geoagiu	Teius			19.03 / ora 10	CA + 16
	Ampoi	Zlatna			19.03 / ora 6	CA + 40
	Ampoi	Barabant			19.03 / ora 10	CA + 27
	Geoagiu	Geoagiu			18.03 / ora 21	CA + 40
	Strei	Pui			19.03 / ora 18	CA + 6
	Luncanilor	Chitid			19.03 / ora 9	CA + 10
	Cerna	Teliuc			19.03 / ora 12	CI + 2
	Govajdia	Teliuc			19.03 / ora 18	CI + 4
	Petris	Petris			18.03 / ora 18	CA + 45
	Troas	Savarsin			18.03 / ora 18	CA + 28

Viitura din mai

Precipitatiile cazute in intervalul 5 -10 mai au inregistrat cantitati mai mari in zona montana a bazinelor hidrografice ale raurilor Mures, Tarnava Mare si Tarnava Mica, cu valori maxime cuprinse intre 45,7 si 79,0 l/mp. Cele mai mari valori s-au inregistrat la: Galaoaia - 59,0 l/mp, Lapusna - 69,6 l/mp si Sarateni - 79,0 l/mp. Cantitati importante s-au mai inregistrat (pe arii mai restranse) si in bazinele hidrografice ale Secaselor si Cerna.

Aceste precipitatii au determinat depasiri ale cotelor de aparare la mai multe statii hidrometrice, mai ales pe cursurile de apa din bazinul superior al Muresului, deoarece s-au produs pe un fond de ape mari (albiile minore ale cursurilor de apa fiind pline). Depasiri ale cotelor de aparare s-au inregistrat la un numar de 20 statii hidrometrice, din care la 15 s-a depasit CA, iar la 5 statii hidrometrice CI. Pe cursul mijlociu si inferior al Muresului crersterile de nivel s-au datorat compunerii si propagarii viiturii produse in amonte. Pe acest sector al Muresului s-au depasit doar cotele de atentie.

Cote de atentie au mai fost depasite la statiile hidrometrice Colibi/Secas, Cunta/Secas si pe Cerna la Teliuc, datorita cantitatilor mari de precipitatii cazute pe intervale mici de timp (averse puternice de ploaie, cu intensitati mari), in data de 10 mai (Colibi - 16,2 l/mp, Rosia de Secas - 15,4 l/mp, Sebes - 13,0 l/mp si Toplita/Cerna - 14,0 l/mp).

Tabel cu statiile hidrometrice la care in timpul viiturii din luna mai 2005 s-au depasit cotele de aparare:

6. Influenta antropica asupra scurgerii

Influenta antropica asupra scurgerii (lichide si solide) din cadrul bazinului hidrografic Mures se realizeaza prin lucrari hidrotehnice (acumulari, indiguiri, regularizari), lucrari hidroameliorative si folosinte consumatoare de apa. Aceasta influenta este pusa in evidenta prin modificari asupra regimului hidrologic natural al scurgerii, modificari care ar putea fi de urmatorul tip:

atenuare artificiala, acumulare si redistribuire in timp pentru scurgerea volumelor de apa acumulate cu ajutorul acumularilor existente: acumulari permanente (de tip complex sau energic) si nepermanente,

dezatenuare a scurgerii in timpul viiturilor, datorita lucrarilor de indiguire si regularizare,

diminuare sau suplimentare a debitelor, care se scurg, de catre folosintele consumatoare de apa in procesele tehnologice, derivatii.

Lucrari de gospodarire a apelor

Regularizarea Raului Mures are urme cunoscute de prin anii 1930 cand peste diguri realizate de Maria Terezia s-au realizat digurile pe care le vedem si azi.

Lungimea totala a acestora, in zona luata in discutie se ridica la 230 km si este compusa din lucrari mai importante cum ar fi:

Sectoare indiguite pe teritoriul roman:

Pe teritoriul roman linia de aparare pe malul stang al Muresului este continua dela frontiera de stat pana la Felnac, in terasa inalta, pe cand linia de aparare pe malul drept este continua doar de la frontiera de stat pana la Seitin. Din aceste puncte spre amonte liniile de aparare pe ambele maluri sunt diguri locale (mai scurte sau mai lungi).

Lungimea totala a digurilor pe malul stang a Muresului: 128,8 km.

Lungimea totala a digurilor mal drept a Muresului : 101,2 km

Prezentam mai jos sectoare indiguite pe malul stang al Muresului:

Dig rau Mures Cenad - Periam 0+000-43+500 43,50 km

Dig rau Mures Felnac - Periam 43+500-65+865 22,37 km

Total: 65,87 km

Dig rau Mures Arad 0+000-9+930 9,93 km

Dig rau Mures Lipova 0+000-4+740 4,74 km

Dig deviere Vale Draut Lipova 0+000-2+430 2,43 km

Dig rau Mures Ususau 0+000-2+900 2,90 km

Dig rau Mures Chelmac 0+000-3+000 3,00 km

0+000-6+000 6,00 km

Dig rau Mures Lalasint 0+000-2+270 2,27 km

Sectoare indiguite pe malul drept al Muresului:

Dig rau Mures Nadlac- Seitin 0+000-17+400 17,400 km

0+000-4+375 4,375 km

0+000-2+150 2,150 km

Dig rau Mures Semlac 0+000-1+350 1,350 km

Dig Rau Mures Pecica 0+000-6+691 6,690 km

Dig Pecica - Santoma - 0+000-36+993 37,000 km

Vladimirescu

Dig rau Mures Paulis - Mandruloc 0+000-9+850 9,850 km

Acumularile, cu rol de atenuare a viiturilor pe diversi afluienti ai Muresului din sectorul inferior, pe Valea Cladova, Valea Sistarovat si Valea Draut cu urmatoarele caracteristici:

* La nivel de verificare