Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie » hidrologie
Izvoarele raului Ialomita

Izvoarele raului Ialomita



CAPITOLUL 1.

DATE DE PREZENTARE SI GENERALITATI

Izvoarele raului Ialomita se afla in Carpatii Meridionali. Isi culege apele din circurile glaciare situate pe versantul sudic al masivului Bucegi, in jurul altitudinii de 2390 m. Debitul de apa acumulat de raul Ialomita in sectorul superior ajunge la 2,8 mc./s, sector folosit pentru realizarea complexului hidroenergetic Dobresti-Moroeni.

In aval de Moroeni, raul Ialomita patrunde in zona subcarpatica, puternic cutata, cu structuri salifere si ape fosile sulfuroase. Parasind dealurile subcarpatice din stanga, ale orasului Targoviste, raul Ialomita iese la Doicesti in campia aluviala, campia Targovistei, care nu este altceva decat marele sau con de dejectie construit impreuna cu Dambovita. Aici, raul Ialomita se abate treptat spre est, pantele scazand la 3-6 m/km si devenind un colector submontan al raurilor ce vin din stanga, dintre Carpati, ceea ce ii asigura bazinului sau, o asimetrie puternica. Pana la varsare, din dreapta nu mai primeste afluenti de seama.



Afluentii din sectorul superior, montan si subcarpatic se insira destul de simetric in lungul raului Ialomita, dintre acestia enumeram: r. Brateiu, r. Raciu, r. Ialomicioara Mica, r. Vulcana pe dreapta, iar pe stanga r. Ialomicioara Mare, r. Rusetu si r. Bizdidel.

Afluentii cei mai importanti ii primeste in sectorul piemontan, mai ales din stanga. Majoritatea lor provin dinspre regiunile subcarpatice, aducand ape puternic clorurate si sulfatate cum sunt cele doua Slanicuri, Pascovul, Crivatul si Cricovul Dulce.

In aval de Cricov, in Ialomita se varsa din dreapta emisarii unor limanuri fluviatile, cum sunt: lacul Snagov si lacul Caldarusani.

Cel mai mare afluent al Ialomitei este Prahova, care are urmatorii afluenti: r. Talea, r. Campea, r. Doftana, r. Teleajen, r. Vitmanu si r. Cricovul Sarat.

Raul Prahova conflueaza cu Ialomita in campia aluviala, Campia Gherghitei, in care se mai varsa cel mai mare sistem de campie, Sarata.

Raul Sarata s-a format in hiatusul fluviatil sudic creat de Masivul Istritei spre zona de campie, este anemic, cu pante mici datorita absentei cursurilor transversale dinspre Carpati.

In aval, raul Ialomita este insotit pe partea stanga de o serie de cursuri care se termina, de obicei, in limanuri fluviatile anastomozate fara scurgere spre raul Ialomita. Mai mult, aceste lacuri sunt partial alimentate de rau.

Limanurile fluviatile din nordul raului Ialomita au suprafete bazinale uneori insemnate, cum sunt: Amara-Ialomita, Fundata, Strachina.

SUBSISTEME INCLUSE IN SISTEMUL NATIONAL

DE SUPRAVEGHERE A CALITATII APELOR

Sistemul bazinal Ialomita are urmatoarele subsisteme incluse in cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor :

-APELE CURGATOARE DE SUPRAFATA:

Raul Ialomita a fost supravegheat din punct de vedere al calitatii apelor printr-o retea de 9 sectiuni de ordinul I - Moroeni, Branesti, Targoviste, Baleni, Silistea Snagovului, Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei.

Raul Prahova a fost supravegheat prin 4 sectiuni de ordinul I - Predeal, Cornu, Prahova-Tinosu si Adancata.

Raul Teleajen a fost supravegheat prin 3 sectiuni de ordinul I - Cheia, Gura Vitioarei si Moara Domneasca.

Raul Cricovul Dulce a fost supravegheat prin 2 sectiuni de ordinul I - amonte Moreni si Baltita.

Raul Cricovul Sarat a fost supravegheat prin 2 sectiuni de ordinul I - Sangeru si Ciorani.

Sectiunile de ordinul II au fost urmatoarele: Ialomita- aval confl. Ialomicioara si Bilciuresti-Ghimpati, Azuga - r. Azuga, Sinaia - r. Prahova, Traisteni si aval Cimpina- r. Doftana, Nedelea-r. Prahova, Goga-pr. Dambu, Monteoru si Am.Urziceni- r.Sarata, am.iaz Peris, am.lac Caldarusani - r.Vlasia, am.iaz Petresti, DN1 Balotesti si am. lac Caldarusani- r.Cociovalistea.

-LACURILE incluse in programul de urmarire a evolutiei calitatii apei au fost:

a) naturale: Snagov, Caldarusani, Amara, Fundata-balnear ;

b) artificiale: Pucioasa, Dridu, Paltinu, Maneciu, Strachina.

-APELE SUBTERANE FREATICE au fost urmarite conform programului I.N.M.H. Bucuresti.

-APELE UZATE: Principalele surse de ape uzate in anul 2002 au fost: Sanatoriul TBC Moroeni, ROMCIF Fieni, S.C.G.C.L.-Primaria Fieni, EGOT SA. Pucioasa, Tesatoria BUCEGI Pucioasa, R.A.G.C. Targoviste - Sud, R.A.G.C. Targoviste - Nord, C.O.S.-S.A. Targoviste, A.G.C.L. Moreni, I.C.P.P. Balotesti, Filatura Balotesti, Hirtia Busteni, R.A.G.C. Sinaia, R.A.G.C.L. Campina, SNP SUCURSALA Brazi, PETROTEL-LUKOIL Ploiesti, APA NOVA. Ploiesti, NERGA. Valenii de Munte, S.C. TERMA S.A. Urziceni, ULCOM SA Slobozia, URBAN S.A. Slobozia, AMONIL Slobozia, S.C. BETA S.A. Tandarei.

PRICIPALELE FOLOSINTE DIN BAZIN

Principalele folosinte din bazinul Ialomita sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Beneficiarul

Folosintei

Sursa de apa captata

Tipul folosintei captate

Sursa receptoare

CONEL U.E. Doicesti

Suprafata+

subteran

termocentrala

r.Ialomita

Sanatoriul TBC Moroeni

Suprafata+

subteran

sanatate

r.Ialomita

S.C. ROMCIF S.A. Fieni

Suprafata+

subteran

mat. constr.

r.Ialomita

Tesatoria BUCEGI Pucioasa

Suprafata+

subteran

ind. textila

r.Ialomita

S.C. EGOT S.A.Pucioasa

ac. Pucioasa + subteran

populatie

r.Ialomita

ROMSILVA Targoviste-Pastravaria Pucioasa

ac. Pucioasa

piscicultura

r.Ialomita

R.A.G.C.Targoviste

Subteran

populatie

r.Ialomita

ROMLUX Targoviste

Subteran

ind. ap. electric

Canalizare

SARO Targoviste

Subteran

ind. cons.mas.

Canalizare

ROTES Targoviste

Subteran

ind. cons.mas.

Canalizare

UPET Targoviste

Subteran

ind. cons.mas.

Canalizare

VICTORIA Targoviste

Subteran

ind. chimica

Canalizare

COMPAN Targoviste

Subteran

ind. alimentara

Canalizare

MECARD Targoviste

Subteran

ind. alimentara

Canalizare

SCIL Targoviste

Subteran

ind. alimentara

Canalizare

FULGERUL -Spirt Targoviste

Subteran

ind. alimentara

iaz. Morilor

CHINDIA Targoviste

Subteran

ind. alimentara

Canalizare

COS Targoviste

Suprafata

ind. metalurgica

can.+Ialom

OTELINOX Targoviste

Subteran

ind. metalurgica

Canalizare

Spitalul Manastirea Dealu

Subteran

sanatate

Canalizare

SCHELA PETROL Targoviste

Suprafata

extractie titei

injectie strat

BAT Viforata

Subteran

ind. reparatii

r.Ialomita

LEGUME FRUCTE Targoviste

Subteran

ind. alimentara

Canalizare

SAGRICOM Targoviste

Subteran

zootehnie

SCELIF Ulmi

Suprafata

irigatii

PISCICULTORUL Nucet

Suprafata

piscicultura

r.Ialomita

IMUT Moreni

Subteran

ind. constr.mas.

Canalizare

SCHELA DE PETROL Moreni

Subteran

extr. titei

inj.strat+can.

FABRICA MOBILA Caragiale

Subteran

prel. lemnului

Canalizare

I.M. Mija

Subteran

ind.constr.mas.

r.Neagra

AGCL Moreni

Subteran

Populatie

r.Cricov

SANCA Ferma Jilavele

Subteran

Zootehnie

Stocare



TERMA Urziceni

Subteran

Populatie

r.Ialomita

SOCERAM Urziceni

Subteran

Mat. Constructii

Canalizare

ROFEP Urziceni

Subt. + retea

Ind. electrica

Canalizare

SUINPROD Cazanesti

Subteran

Zootehnie

r. Ialomita

ULCOM Slobozia

Subteran

Ind.alimentara

r. Ialomita

COMB-PIG Gh. Doja

Subteran

Zootehnie

r.Ialomita

COMB-PIG Amara

Subteran

Zootehnie

r.Ialomita

COMB-PIG Bora

Subteran

Zootehnie

r.Ialomita

COMB-PIG Gh. Lazar

Subteran

Zootehnie

r.Ialomita

URBAN Slobozia

Subt.+supr.

Borcea

Populatie

r.Ialomita

AMONIL Slobozia

Supr. Br. Borcea

Ind. chimica

r.Ialomita

PRIMARIA Merei-S.E. Monteoru

Subteran

Populatie

r.Sarata

APATERMO Tandarei

Subteran

Populatie

Retea BETA

SOCERAM Tandarei

Subteran

Mat. Constructie

Canalizare

BETA Tandarei

Subteran+

suprafata

Ind. alimentara

r.Ialomita

RAIF Ialomita

Suprafata

Irigatii

Mostistea

IALPESCO Ialomita

Suprafata

Piscicultura

r.Ialomita

SCV Pietroasele

Subteran

Ind. alimentara

Pr. Pietroasa

COMSUIN Fetesti

Subteran

Zootehnie

Br. Borcea

COMSUIN Complex Ograda

Subteran

Zootehnie

r.Ialomita

HORTICONS Fetesti

Subt.+supr. Borcea

Ind. alimentara

Br. Borcea

RAGCL Fetesti

Subteran

Populatie

Br. Borcea

RAGCL Cimpina

Subteran

Populatie

R Prahova

RAGCL Valenii de Munte

Subteran

Populatie

r. Teleajen

RAGCL Sinaia

Subteran

Populatie

r.Prahova

RAGC Ploiesti

Subteran +

suprafata

Populatie

r. Dimbu

Spital Azuga

Subteran

Sanatate

r.Azuga

SNP. Sucursala Brazi

Subteran +

suprafata

Ind. petrochimica

r.Prahova

VEGA Ploiesti

Subteran +

suprafata

Ind. petrochimica

Pr. Dimbu

ASTRA Ploiesti

Subteran +

suprafata

Ind. petrochimica

Pr. Dimbu

PETROTEL-LUKOIL Ploiesti

Subteran +

suprafata

Ind. petrochimica

r.Teleajen

PETROUTILAJ Cimpina

Subteran +

suprafata

Ind. constr.mas.

r.Prahova

STEAUA ROMANA Cimpina

Suprafata

Ind. petrochimica

r.Doftana

IM Plopeni

Subteran+

suprafata

Ind. constr.mas.

Pr. Teiului

HIRTIE Busteni

Suprafata

Ind. chimica

r.Prahova

POSTAV Azuga

Suprafata

Ind. usoara

r.Azuga

BERE Azuga

Subteran+

suprafata

Ind. alimentara

r.Prahova

CAHIRO Scaieni

Subteran


Ind. chimica

r.Teleajen

VICTORIA Floresti

Subteran+ suprafata

Ind. chimica

r.Prahova

STIAZ Azuga

Suprafata

Ind. mat.constr.

r. Azuga

SINTEREF Azuga

Suprafata

Ind. mat.constr.

r. Azuga

CONEL S.E. Ploiesti

Subteran+

Suprafata

Enerige electrica

r.Prahova

METODE DE INVESTIGARE

Metodele de investigare au fost analizele fizico-chimice si biologice conform STAS-urilor in vigoare, precum si metodele de caracterizare biologica:

Rezultatele analizelor au fost interpretate de chimistii si biologii din laboratoare, omologate de catre compartimentul de protectie a calitatii apelor iar pentru prelucrarea datelor in vederea intocmirii sintezei anuale pentru apele de suprafata s-a utilizat programul 'RIVER97.EXE', pentru lacuri, programul 'lacuri EXCEL', pentru ape subterane s-a utilizat doar aplicatia chimapp6.exe de stocare a rezultatelor de laborator si pentru ape uzate programul 'SURPOL.EXE' modificat.

Pentru celelalte subsisteme s-au respectat instructiunile de intocmire a machetelor in vederea elaborarii sintezei anuale privind calitatea apelor.

CAPITOLUL 2

STADIUL CALITATII GLOBALE A APELOR DE SUPRAFATA

IN SECTIUNILE DE CONTROL DE ORDINUL I

2.1.1. SECTIUNILE DE CONTROL DE PE RAUL IALOMITA

Pe raul Ialomita au fost stabilite 9 sectiuni de ordinul I.

Prima sectiune de control - sectiune martor este Moroeni. Valorile medii la indicatorii fizico-chimici analizati se incadreaza in categoria a I-a de calitate pentru apele de suprafata. Din punct de vedere biologic, se apreciaza ca apa este slab poluata in sensul continutului de substante organice biodegradabile; gradul de curatenie mediu este de 78,5 %, sectiunea incadrandu-se in zona β-mezosaproba.

Fitoplanctonul a inregistrat un numar mediu de 400.000 cel/l, cu mentiunea ca numarul maxim de celule s-a inregistrat in luna iunie – 570.000 cel/l si un minim in luna aprilie de 180.000 cel/l. Grupa dominanta a fost Chlorophyta cu Ulothrox zonata si Spirogyra porticalis. Mentionam ca in unele luni, fitoplanctonul a fost reprezentat in exclusivitate de grupul Diatomee cu: Cymbella ventricosa, Cymbella lanceolata, Amphipleura pellucida, Achnathea minutissima.

Zooplanctonul a inregistrat un nr. mediu de 5,4 org./l cu un maxim de 11 org./l in luna iunie. Grupele dominante au fost Grupe dominante: Ciliata – Vorticella convallaria, Vermes Rotatoria – Lindia torulosa, Copepoda – Eucyclops serrulatus.

Bentosul a inregistrat un numar mediu de 37,75 exemplare/l., cu un nr. maxim de 50 exemplare/l in iunie si nr. minim de 22 exemplare/l in luna aprilie.

Grupe dominante: Diptera – Chironomus sp., Trichoptera – Hydropsyche sp., Ephemeroptera - Centroptillum sp. Apa se incadreaza in zona b - mezosaproba cu c % mediu = 78,5.

Sectiunea Branesti a fost incadrata tot in categoria I-a de calitate a apelor de suprafata, tinand cont de valorile medii obtinute la indicatorii fizico-chimici analizati. Analizele biologice in aceasta sectiune incadreaza apa raului Ialomita in zona b - mezosaproba.

Fitoplanctonul a inregistrat un nr. mediu de 260.000 cel / l, valoarea maxima a fost in luna iunie cu 410.000 cel / l si minima in luna august de 220.000 cel / l.

Grupe dominante : Diatomae, Chlorophyta.

Zooplanctonul a inregistrat un nr mare de celule in aprilie 13 organisme /l, grupe dominante fiind: Coelenterata cu Hydra sp., Ciliata cu Stylonychia pustulata, Vorticella convallaria natans si Copepoda cu Cyclops.

Bentosul a inregistrat un nr. mediu de celule de 72 exemplare / mp. cu maxim de 112 exemplare / mp. in iunie si minim de 24 exemplare / mp. in aprilie.

Biologic apa s-a incadrat in zona b-mezosaproba cu c % mediu=78,5

Sectiunea Tirgoviste a fost incadrata tot in categoria I-a de calitate a apelor de suprafata, tinand cont de valorile medii obtinute la indicatorii fizico-chimici analizati. Acest lucru este sustinut si de analiza biologica, gradul de curatenie mediu a fost de 72,6 %, sectiunea incadrandu-se in zona β-mezosaproba - apa slab impurificata cu substante organice biodegradabile. Biologic, s-a inregistrat un numar mediu de 362.500 cel/l cu mentiunea ca numarul maxim s-a inregistrat in august-510.000 cel/l si minimum in iunie 220.000 cel/l. Grupa dominanta a fost Diatomeea cu Tabelaria, Cymbella, Navicula, Meridian alaturi de care s-au gasit Chlorophita cu Scenedesmus, Zygnema, Chlorella. Zooplanctonul a inregistrat un numar mediu de 4 org./l cu maximum in luna decembrie de 7 org./l si un minim de 3 org./l in primele luni ale anului. Grupa dominanta a fost Ciliata cu Loxophyllum, Glaucoma, Copepoda, Vermes si mai rar Flagellata. Bentosul a inregistrat un numar mediu de 78 ex/mp, cu numarul minim de 56 ex./mp in iunie si un maxim de 116 ex./mp in august. Dominanta apartine grupului Diptera cu Chironomus, Trachoptera cu Hydropsyche, Efphemenoptera cu Cleon si Baetis.

Sectiunea Baleni, situata in aval la 23 km fata de sectiunea anterioara, a fost incadrata in categoria a I-a de calitate a apelor de suprafata. Remarcam ca valorile medii ale indicatorilor ce definesc 'gradul de mineralizare, cei specifici 'regimului de oxigen' si “toxice si specifice” sunt de categoria I-a de calitate. Analiza biologica evidentiaza o cantitate mare de plante si animale, gradul de curatenie a fost de 74,8 %, incadrarea fiind in zona β-mezosaproba- apa moderat impurificata. Fitoplanctonul a inregistrat un numar mediu de 260.000 cel/l, numarul maxim de 550.000 cel/l in septembrie si un minim de 130.000 cel/l in luna octombrie. Grupa dominanta a fost Diatomeea cu Naviculla, Cymbella Ventricosa alaturi de care au aparut Chlorophita si Euglenophyta. Zooplanctonul a inregistrat un numar mediu de 4,25 org/l cu maxim de 6 org/l si minim de 3 org/l. Grupa dominanta a fost Ciliata cu Loxophyllum, Acineria incurvata, Vorticella microstoma precum si Rotatoria cu Cephalodella, Copepoda cu Cyclops. Bentosul a inregistrat un numar mediu de 77 ex/mp cu un maxim de 128 ex/mp in august si un minim de 40 ex/mp in aprilie. Dominant a fost grupul Diptera cu Chironomus, Vermes Epheroptera cu Cleon.

La 81 km distanta in aval de sectiunea anterioara, este amplasata a cincea sectiune de ordinul I - Silistea Snagovului. Valorile indicatorilor ce caracterizeaza indicatorul 'TS'-toxice si specifice, depasesc valorile maxime admisibile pentru categoria a I-a de calitate, incadrarea generala este in categoria a II-a de calitate conform STAS 4706/1988- ape de suprafata. Din punct de vedere biologic, sectiunea se incadreaza in zona β-mezo-α-mezosaproba, gradul de curatenie mediu fiind de 70 %. Fitoplanctonul a inregistrat densitati cuprinse intre 2.200.000 si 5.880.000 cel/l., valoarea medie fiind de 4.650.000 cel/l. Speciile dominante au fost Synedra ulna, Gomphonema constrictum, Navicula sp. Caloneis amphisbaena, Nitzschia acicularis, Cymbella ventricosa (diatomee). Zooplanctonul cuprinde organisme apartinind grupelor: protozoare, rotifere, copepode, dominanta fiind cea a rotiferelor. Copepodele au avut o dezvoltare redusa, determinata in special de turbiditatea accentuata a apei. Zoobentosul este format dintr-o fauna relativ saraca, speciile dominante fiind: Hydropsyche instabilis, Polycentropus sp. (trichoptere), Isoperla grammatica (pleoptere),, Gomphus sp. (ordonata), Baetis sp., Ephemerella major (efemeroptere). Nevertebratele bentonice au alcatuit biocenoze bogate in numarul de indivizi dar limitate ca numar de specii, dominante fiind oligochetele, in primul rand prin specia Tubifex tubifex.

Sectiunea a sasea de ordinul I este Cosereni, situata la 43 km fata de cea anterioara. Aportul afluentului principal – raul Prahova, pe acest tronson, au dus la modificarea tabloului fizico-chimic si biologic al apei. Astfel, valorile medii pentru grupa R.O. sunt specifice categoriei a III-a de calitate. Indicatorii specifici pentru 'GM' sunt in limitele admisibile pentru categoria a II-a de calitate. Indicatorii specifici pentru grupa 'TS' nu depasesc limitele categoriei a III-a de calitate, fapt ce implica incadrarea apelor in aceasta sectiune la grupa 'Generala' in categoria III. Analiza biologica pune in evidenta incarcarea organica, situand sectiunea in zona β-mezo-α-mezosaproba, gradul mediu de curatenie fiind de 58 %; modificarile biocenozelor functie de biotop (caracterizarea fizico-chimica a apei) au fost evidente. Fitoplanctonul este alcatuit in totalitate din diatomee in primele trei trimestre ale anului. In sezonul de toamna se constata o refacere a biocenozelor in structura fitoplanctonului, fiind prezente majoritatea speciilor din grupele principale de alge, ajungandu-se la densitati de 3.000.000 cel/l. Zooplanctonul a inregistrat densitati reduse, acesta refacandu-se in sezonul de toamna, cand s-au inregistrat densitati de 117 org/l.

In sectiunea de control Ciochina, se evidentiaza mentinerea limitelor categoriei a III-a de calitate pentru 'Toxice si specifice', categoria a II-a pentru RO si GM, iar la grupa 'Generala' apele sunt incadrate in categoria a-III-a de calitate. Analizele biologice efectuate pun in evidenta incarcarea organica, situand sectiunea in zona β-mezo-α-mezosaproba, gradul mediu de curatenie fiind de 57 %. Fitoplanctonul a prezentat aceleasi grupe dominante de organisme: protozoare, rotifere si copepode ultimul grup de organisme lipsind in sezonul de vara, diversitatea acestuia accentuandu-se in toamna. Zooplanctonul a prezentat aceleasi grupe de organisme protozoare, rotifere si copepode.

In sectiunea urmatoare Slobozia, apele se incadreaza in categoria a III-a pentru grupele de indicatori: “Regim de Oxigen”, 'Toxici si specifici' si 'Generala', categoria a II-a pentru gradul de mineralizare -'GM”. Analiza biologica incadreaza sectiunea tot in zona β-mezo-α-mezosaproba, gradul de curatenie mediu a fost de 54%. Fitoplanctonul a cuprins in structura sa pe langa diatomee, cloroficee si euglenophyte in sezonul de primavara – vara. In sezonul de toamna se remarca o refacere si in aceasta zona a fitoplanctonului prin cresterea numarului de specii si a densitatii. Zooplanctonul a prezentat ca dominanta grupa protozoarelor si rotiferelor, sporadic intalnindu-se si copepodele.

Ultima sectiune pe raul Ialomita este Tandarei. 'Regimul de oxigen' si 'Toxice si Specifice' se incadreaza in limitele categoriei a-III-a de calitate, 'Gradul de mineralizare' in limitele categoriei a-II-a de calitate iar la grupa 'Generala' apele sunt incadrate in categoria a III-a de calitate. Analiza biologica incadreaza sectiunea in zona β-mezo-α-mezosaproba, gradul mediu de curatenie fiind de 48 % - apa mediu poluata din punct de vedere al continutului de substante organice biodegradabile. In structura fitoplanctonului au fost puse in evidenta pe langa diatomee si organisme apatinand clorofitelor si euglenofitelor, acestea din urma avand o dezvoltare redusa atat ca numar de specii cat si ca numar de indivizi. Zooplanctonul a fost reprezentat, ca si in celelalte zone ale raului, de protozoare si rotifere, in sezonul de toamna s-a diversificat, inregistrand si densitati mai mari.

Din analiza biocenozelor raului Ialomita pe sectorul Silistea Snagovului – Tandarei au rezultat urmatoarele:

Fitoplanctonul a fost bine reprezentat pe parcursul intregului an cu exceptia sezonului de vara cand datorita precipitatiilor abundente, cantitatea mare de suspensii si implicit turbiditatea au influentat dezvoltarea acestuia atat sub aspect calitativ cat si cantitativ fiind alcatuit in acest sezon in principal din diatomee.

Zooplanctonul a fost reprezentat in principal de protozoare si rotifere. Copepodele au avut o dezvoltare mai redusa iar cladocerii au aparut sporadic.

Nevertebratele bentonice au alcatuit biocenoze bogate in numar de indivizi dar limitate ca numar de specii, dominante fiind oligochetele urmate de chironomite.

Valoarea medie a gradului de curatenie a fost apreciata ca fiind cuprinsa intre 70% la Silistea Snagov si 48% la Tandarei.

2.1.2. SECTIUNILE DE CONTROL DE PE RAUL PRAHOVA

Raul Prahova, cel mai mare afluent al raului Ialomita, a fost supravegheat in anul 2002 prin 4 sectiuni de control de ordinul I.

Sectiunea martor este Predeal, unde apa este de categoria a I-a la toti indicatorii de calitate. Din punct de vedere biologic au fost frecvent intilnite diatomeele, gradul de curatenie mediu fiind de 76 %, incadrarea facandu-se in zona β-mezosaproba.

A doua sectiune de control este Cornu, unde fata de sectiunea martor, la grupele RO, GM, TS si 'Generala', apele raului Prahova sunt incadrate tot in categoria a I-a de calitate. Biologic, acest fapt este confirmat de frecventa diatomeelor, ciliatelor si flagelatelor cu dezvoltarea in masa in aprilie, iulie si octombrie. In luna octombrie se intilnesc frecvent si chlorofitele, gradul de curatenie mediu fiind de 67 %, zona de saprobitate fiind β-mezosaproba.

Urmatoarea sectiune de control este Prahova-Tinosu, unde din punct de vedere al grupei de indicatori “R.O.” apele sunt incadrate in categoria a III-a, la grupa G.M. apele raului Prahova sunt in categoria a I-a de calitate si la “T.S.”-apele sunt incadrate in categoria a-II-a, fapt ce incadreaza apele raului Prahova in aceasta sectiune in categoria a II-a. Biologic, apele evidentiaza prezenta diatomeelor in numar mai mare in lunile februarie si octombrie iar in lunile de vara cand concentratia OD scade, implicit si densitatea planctonului si bentosului scade, gradul de curatenie mediu fiind de 41 %, zona de saprobitate fiind α-mezosaproba.

Ultima sectiune de control de pe raul Prahova este Adancata. Apele colectate din tot bazinul se caracterizeaza astfel: “R.O.”- categoria a II-a de calitate, “G.M.”-categoria a II-a de calitate, “T.S.” - 'Degradat', iar la grupa 'Generala', apele sunt 'Degradate'. Urmarind structura fitoplanctonului s-a constatat ca, si aici, sunt prezente specii apartinand acelorasi grupe de alge, ponderea detinand-o tot diatomeele, prezente aici in tot timpul anului. Densitatile s-au inscris in limitele de 200.000 cel/l si 670.000 cel/l., zooplanctonul a avut ca grupe dominante protozoarele, rotiferele si copepodele. In aceasta sectiune, prin prezenta organismelor, apele raului Prahova se incadreaza in zona β-mezo-α-mezosaproba, cu o valoare medie a gradului de curatenie de 56 %.

Raul Teleajen, afluent de stanga al raului Prahova este supravegheat prin 3 sectiuni de control de ordinul I.

Sectiunea martor este Cheia, unde apele sunt incadrate in categoria a I-a de calitate la toti indicatorii. Din punct de vedere biologic, se apreciaza ca apa este slab poluata in sensul continutului de substante organice biodegradabile; gradul de curatenie mediu este de 68 %, sectiunea incadrandu-se in zona β-mezosaproba. Fitoplanctonul a inregistrat un numar mediu de 248.000 cel/l, cu mentiunea ca numarul maxim de celule s-a inregistrat in luna octombrie – 710.000 cel/l si un minim in luna martie 205.000 cel/l. Grupa dominanta a fost Diatomeea cu Ceratoneis arcus, Bacillarophyceae,Tabellaria fenestrata, Diatoma vulgare. Bentosul a inregistrat un numar mediu de 20 ex/mp. Zoobentosul a fost reprezentat prin grupul Diptera cu Chironomus sp., Trichoptera cu Hydropsychesp.

A doua sectiune de control este la Gura Vitioarei, unde apele sunt incadrate in categoria a II-a de calitate pentru R.O., G.M., si T.S., iar pe ansamblu apele sunt incadrate in categoria a II-a de calitate datorita aportului de substante impurificatoare din apele uzate provenite de la agentii economici din amonte. Din punct de vedere biologic, se apreciaza ca apa este slab poluata in sensul continutului de substante organice biodegradabile; gradul de curatenie mediu a fost de 61,7 %, sectiunea incadrandu-se in zona β-mezo-α-mezosaproba. Fitoplanctonul a inregistrat un numar mediu de 420.000 cel/l cu mentiunea ca numarul maxim de celule s-a inregistrat in luna octombrie – 670.000 cel/l si un minim in luna iunie - 200.000 cel/l. Grupa dominanta a fost Diatomeea cu Ceratoneis arcus, Bacillarophyceae, Tabellaria fenestrata, Diatoma vulgare. Bentosul a inregistrat un numar mediu de 18 ex/mp. Zoobentosul a fost reprezentat prin grupul Diptera cu Chironomus sp., Trichoptera cu Hydropsychesp.

Ultima sectiune de control de pe raul Teleajen este amplasata la Moara Domneasca, unde determinarile fizico-chimice pun in evidenta poluarea intensa, apele incadrandu-se in categoria 'Degradat' la grupele de indicatori “RO”, “TS” si “Generala”, in categoria a-IIa la grupa “GM”. Urmarind structura fitoplanctonului, s-a constatat ca si aici sunt prezente specii apartinand acelorasi grupe de alge, ponderea detinand-o tot diatomeele, prezente aici in tot timpul anului. Densitatile s-au inscris in limitele de 300.000 cel/l si 680.000 cel/l. Zooplanctonul a avut ca grupe dominante protozoarele, rotiferele si copepodele. In aceasta sectiune, prin prezenta organismelor, apele raului Teleajen se incadreaza in zona α-mezosaproba, cu o valoare medie a gradului de curatenie de 51,7 %.

Raul Cricovul Sarat este supravegheat prin doua sectiuni de control de ordinul I, Sangeru si Ciorani care evidentiaza caracterul degradat natural al raului. Dezvoltarea fitoplanctonului este influentata de debitul destul de scazut al raului, grupele dominante fiind cianoficele, cloroficele si euglenoficele. Gradul de curatenie scade de la 41 % la Sangeru la 37,5 % la Ciorani, evidentiind si aportul antropogen de-a lungul cursului de apa, incadrarea in grupa de saprobitate fiind in zona β-mezo-α-mezosaproba.

Raul Cricov (Dulce) este supravegheat prin doua sectiuni de control, am. Moreni si Baltita.

Sectiunea martor este amplasata la p.h. Moreni, unde apele sunt incadrate in categoria a I-a de calitate la G.M. si categoria a I-a la R.O. si T.S., incadrarea “Generala” fiind in categoria a I-a de calitate conform STAS 4706/1988. Fitoplanctonul are ca grupa dominanta Diatomeele, numarul mediu de celule fiind de 180.000 cel/l. Zooplanctonul are ca grupa dominanta Ciliata si Insecta ps., numarul de exemplare fiind de 4.2 ex/mp. Gradul mediu de curatenie este de 76,8 %, incadrarea in grupa de saprobitate fiind in grupa β-mezosaproba.

A doua sectiune de control este amplasata la p.h. Baltita, unde apele sunt incadrate in categoria a II-a conform STAS 4706/1988 la toate grupele de indicatori. Din punct de vedere biologic, organismele planctonice evidentiate in aceasta sectiune de control sunt: Rotatoria, Cyanophita si Ciliata, numarul mediu de celule fiind de 223.000 cel/l. Organismele bentonice evidentiate sunt: Ephemeroptera, Diptera si Ciliata. Gradul mediu de curatenie a fost de 53 %, zona de saprobitate fiind beta-mezo-alfa-mezosaproba.

Raul Dambu este supravegheat prin sectiunea de control Goga, unde se constata degradarea apelor la indicatorii R.O. si T.S. datorita aportului agentilor economici din municipiul Ploiesti si categoria a II-a de calitate la G.M., incadrarea “Generala” fiind “Degradat”. Gradul mediu de curatenie, cel mai scazut din toate sectiunile de control confirmand poluarea accentuata a apelor, este de 26,5 % incadrarea in grupele de saprobitate fiind α-mezosaproba.

Raul Azuga a fost supravegheat printr-o sectiune de control de ordinul I la Azuga care confirma calitatea a I-a a raului Azuga la toti indicatorii de calitate. Din punct de vedere biologic, se apreciaza ca apa este slab poluata in sensul continutului de substante organice biodegradabile; gradul de curatenie mediu este de 71 %, sectiunea incadrandu-se in zona β-mezosaproba. Fitoplanctonul a inregistrat un numar mediu de 220.400 cel/l, cu mentiunea ca numarul maxim de celule s-a inregistrat in luna noiembrie – 620.000 cel/l si un minim in luna martie 145.000 cel/l. Grupa dominanta a fost Diatomeea cu Ceratoneis arcus, Bacillarophyceae, Tabellaria fenestrata, Diatomeea vulgaris. Bentosul a inregistrat un numar mediu de 22 ex/mp. Zoobentosul a fost reprezentat prin grupul Diptera cu Chironomus sp., Trichoptera cu Hydropsychesp.

2.2. Calitatea globala a apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de ordinul II.

In anul 2002 au fost supravegheate prin sectiuni de ordinul II: raul Ialomita in aval de confluenta cu Ialomicioara IALOMITA – pH IALOMICIOARA

Chimic, la toate analizele apa s-a incadrat in categoria I de calitate.

Biologic, apa s-a incadrat in zona b-mezosaproba cu c % mediu = 75,8 .

Fitoplanctonul a inregistrat un nr. mediu de celule de 270.000 cel/l, zooplanctonul un nr. mediu de 3,25 org / l , iar bentosul un nr. mediu de 72 exemplare / mp , reprezentat prin grupul Diptera , Trichoptera , Ephemeroptera.

si pe derivatia Bilciuresti-Ghimpati, raul Prahova la Sinaia, Nedelea si aval Tufani, raul Doftana la Traisteni si aval Cimpina (Banesti), raul Sarata la Monteoru si am.Urziceni, raul Cociovalistea la am. iaz Petresti, DN1 Balotesti si am.lac Caldarusani si raul Vlasia la am. iaz Peris si am. lac Caldarusani.

Raul Prahova este incadrat in categoria a I-a de calitate la toti indicatorii de calitate in sectiunile de control de ordinul II- Sinaia si Nedelea. Din punct de vedere biologic in sectiunea Sinaia se apreciaza ca apa este slab poluata in sensul continutului de substante organice biodegradabile; gradul de curatenie mediu este de 66 %, sectiunea incadrandu-se in zona β-mezosaproba. In sectiunea Nedelea gradul de curatenie este de 56%, sectiunea incadrandu-se in zona β-mezosaproba. Fitoplanctonul a inregistrat un numar mediu de 243.000 cel/l cu mentiunea ca numarul maxim de celule s-a inregistrat in luna octombrie – 800.000 cel/l si un minim in luna martie 165.000 cel/l. Grupa dominanta a fost Diatomeea cu Ceratoneis arcus, Bacillarophyceae,Tabellaria fenestrata, Diatoma vulgare. Bentosul a inregistrat un numar mediu de 20 ex/mp. Zoobentosul a fost reprezentat prin grupul Diptera cu Chironomus sp., Trichoptera cu Hydropsychesp.

In amonte de confluenta cu raul Cricovul Sarat este amplasata sectiunea - aval Tufani. Datorita aportului surselor de poluare din zona municipiului Ploiesti, apele raului Prahova sunt incadrate in categoria a II-a de calitate la “RO” si “GM” iar la “Toxice si specifice” si grupa “Generala” incadrarea fiind “Degradat”. Din punct de vedere biologic, gradul mediu de curatenie este de 41 %, incadrarea in grupa de saprobitate fiind α-mezosaproba, apa puternic poluata. Fitoplanctonul in aceasta sectiune are ca grupa dominanta: Diptera, Ciliata, Bacilliophyceae. Numarul de organisme este de 16 org/mp iar numarul mediu de celule este 550.000 cel/l.

Raul Sarata este incadrat in categ. I-a la izvoare pe o lungime de cca. 12 km, dupa care este degradat natural datorita aportului izvoarelor cu apa sarata, fapt confirmat de caracterizarea calitatii apelor in sectiunile de control: Monteoru si amonte Urziceni.

Sectiunea martor, Monteoru, prezinta din punct de vedere fizico-chimic incadrarea sectiunii in categoria I-a la grupele “RO” si “TS” iar la grupa “GM” in categoria a II-a, sectiunea fiind incadrata in categoria a II-a de calitate. Din punct de vedere biologic, sectiunea Monteoru releva o varietate mare de animale si plante, reprezentata printr-un numar nu prea mare de indivizi. Fitoplanctonul a cuprins in structura sa pe langa diatomee (grupa dominanta) si euglenoficeele si cloroficeele. Densitatile au avut valori cuprinse intre 705.000 cel/l si 1.456.000 cel/l. In structura zoobentosului au fost prezente grupele :crustacee (gamarus) si insecta (ephemenoptere si trichoptere). Densitatea medie a fost de 42 org/mp. Gradul de curatenie a avut media de 68,8 %, sectiunea incadrandu-se in zona β-mezosaproba - apa slab impurificata cu substante organice biodegradabile.

Sectiunea amonte Urziceni evidentiaza degradarea apelor raului Sarata, in special datorita amenajarii piscicole Ratca (acumulare furajata) de pe cursul raului la “RO” si “TS” si datorita izvoarelor de apa sarata la grupa “GM”, sectiunea evidentiind degradarea apelor conform STAS 4706/1988. Din punct de vedere biologic, fitoplanctonul cuprinde in structura sa organisme apartinand tuturor grupelor de alge, ajungind la densitati de cca 5 mil cel/l. Majoritatea speciilor intilnite sunt bioindicatori care au determinat o valoare medie anuala a gradului de curatenie de 44,6 % corespuzator zonei beta-mezo-alfa-mezosaproba. Zooplanctonul s-a caracterizat printr-o mare diversitate specifica mare, inregistrand densitati de peste 200 org/l. In raul Sarata dezvoltarea fitoplanctonului este influentata de nivelul scazut al apei, trasparenta relativ buna, deci si luminozitatea ridicata. Daca in celelalte sectiuni au predominat diatomeele, in Sarata au fost prezente in toate sezoanele cianoficele, cloroficele si euglenoficele, organisme care se dzvolta in locuri cu cantitate mica de suspensii.

Raul Cociovalistea este supravegheat prin trei sectiuni de control de ordinul II: am.iaz Petresti, DN1 Balotesti si am.lac Caldarusani, unde apele sunt incadrate in categoria a II-a de calitate la toti indicatorii. Gradul mediu de curatenie este de 62 % iar grupa de saprobitate este β-mezo- α-mezosaproba.

Raul Vlasia este supravegheat prin doua sectiuni de control de ordinul II: am. iaz Peris, si am. Lac Caldarusani. In prima sectiune de control -am iaz Peris- apele sunt incadrate in categoria a I-a de calitate la toti indicatorii. In sectiune a am. Lac Caldarusani apele sunt incadrate in categoria a II-a de calitate datorita evacuarilor de ape uzate. Gradul mediu de curatenie este de 66 % iar grupa de saprobitate este β-mezosaproba.

2.3. Stadiul calitatii apelor de suprafata pe ansamblu bazinului pe tronsoane de rau caracteristice

Stadiul calitatii apelor pe ansamblu bazinului pe tronsoane de rau este redat in tabelul de mai jos:

TOTAL BAZIN

CAT. I

CAT. II

CAT. III

DEGRADAT

1175 KM

Evolutia calitatii apelor in ultimii cinci ani 1998, 1999, 2000, 2001 2002 pe categorii de calitate este:

CAT. I

CAT. II

CAT. III

DEGRADAT

Se constata o imbunatatire substantiala a calitatii apei, pe cursul principal Ialomita, fata de anii anteriori, in anul 2002 tronsonul inferior a fost de categoria a III-a, aspect certificat si de aparitia pestilor si implicit a pescarilor, de la Cosereni pana la Tandarei.

2.4. Analiza si interpretarea rezultatelor obtinute in fluxul informational rapid zilnic si saptamanal

Raul Ialomita este supravegheat in fluxul informational rapid zilnic si saptamanal in sectiunile:

a) aval Targoviste- amplasata la cca.3 km. aval de deversarea efluentului statiei de epurare Targoviste-Sud si C.O.S. Targoviste. Din analizele efectuate s-a constatat ca raul Ialomita in aceasta sectiune se incadreaza in categoria I-a de calitate, la regimul de oxigen, iar depasirile la indicatorii detergenti, fier si amoniu duc la schimbarea categoriei de calitate de la I la II-a, pe un tronson scurt, datorate evacuarii statiei de epurare a orasului Targoviste, statie cu functionare necorespunzatoare.

b) Cosambesti - amplasat la 3-4 km aval de evacuarea S.C.AMONIL S.A.

In sectiunea Cosambesti, se urmaresc prin fluxul informational zilnic, indicatorii: pH, oxigen dizolvat, reziduu fix, cloruri, CCO-Mn, amoniu, azotiti, azotati, iar saptamanal indicatorul fier total.

Datorita faptului ca raul Ialomita intra in zona Slobozia cu ape de categoria a III-a), in sectiunea Cosambesti calitatea apei se confirma prin indicatorii din grupa GM si TS.



2.5. Aprecieri asupra poluarilor accidentale

Cea mai mare poluare accidentale inregistrata in anul 2002 este cea semnalata in data de 31.07.2002 cand datorita neefectuarii lucrarilor necesare pentru pozitionarea sub talveg a conductei de transport titei, in dreptul haltei C.F.R. Bratasanca, apele mari datorate viiturii au rupt conducta, ce a dus la poluarea raurilor Prahova si Ialomita, cu titei. Cantitatea de titei deversata a fost estimata la 18 tone. A fost poluat raul Prahova de la Bratasanca pana la varsarea in raul Ialomita , si mai departe, raul Ialomita, pana la podul de la Buiesti, la 99 km inainte de varsarea acestuia in Dunare. Pelicula de petrol a fost pe toata suprafata luciului de apa pana la Cosereni. Unda poluatoare s-a diminuat treptat datorita masurilor luate. S-a construit 6 baraje la Brazii, Maia-Adancata, Adancata, Cosereni, Manasia si Buiesti. Poluarea s-a stins in data de 04 08.2002.

2.6. Zone critice din punct de vedere al calitatii apelor din bazin

Zonele critice sub aspectul calitatii apelor, in bazinul raului Ialomita sunt: pe raul Prahova, de la Pisculesti (evacuarea SNP SUCURSALA BRAZI) pana la confluenta cu Ialomita, pe raul Teleajen de la confluenta cu paraul Dambu, pana la confluenta cu raul Prahova.

Pe teritoriul bazinului hidrografic Ialomita sunt folosinte de apa care preleveaza debite de apa, dintre care alimentarile cu apa in scop potabil, reprezinta cea mai exigenta dintre categoriile de folosinte, in privinta calitatii apelor.

Din acest motiv in zona superioara si de mijloc a bazinului, unde cursurile de apa sunt mai putin afectate de impurificare, alimentarea cu apa in scop potabil se face si din suprafata, pe cand in zona cursului inferior, acest lucru este aproape imposibil datorita gradului avansat de impurificare, fiind necesara preluarea din surse subterane.

Dintre neajunsurile cauzate de calitatea necorespunzatoare a apei captate din sursa de suprafata mentionam:

- perturbari in alimentarea cu apa a lacurilor de agrement din zona municipiului Bucuresti determinate de apele uzate incarcate cu substante organice si suspensii, ce provin accidental de la complexul de porci Bilciuresti;

- perturbari in folosirea apei pentru nevoi gospodaresti, adaparea animalelor si pescuit, determinate de apele uzate incarcate in cloruri si reziduuri petroliere provenite de la Schelele Moreni si Tirgoviste;

- perturbari in folosirea apei raului Vlasia la irigarea campurilor agricole si alimentarea iazurilor piscicole datorita poluarii cu ape uzate insuficient epurate provenite accidental de la complexul de porci Peris;

- impurificarea raului Prahova cu produse petroliere, suspensii, substante minerale provenite de la SNP- SUCURSALA BRAZI si a raului Teleajen cu produse petroliere, suspensii, substante minerale de la LUKOIL – PETROTEL Ploiesti;

- alimentarea cu apa in scop industrial din raul Ialomita a S.C. BETA Tandarei, este afectata de evacuarile din amonte de ape uzate neepurate si insuficient epurate.

Aceasta situatie se datoreaza in primul rand subdimensionarii statiilor de epurare din amonte, nefunctionarii la intreaga capacitate a treptelor de epurare, deteriorarilor semnalate la statiile de epurare, precum si exploatarii necorespunzatoare a acestora.

2.7. Grafice

Pentru exemplificarea evolutiei calitatii apelor de suprafata in anul 2002 s-au intocmit urmatoarele grafice:

-repartizarea lungimii cursurilor de apa pe tronsoane caracteristice in 2002;

-evolutia lungimii tronsoanelor raului Ialomita in perioada 1998-2001;

-evolutia indicatorilor CBO5, CCO-Mn, Reziduu fix, Cloruri, si NH4 in lungul raului Ialomita in anul 2002;

-evolutia indicatorilor: CBO5, CCO-Mn, Reziduu fix, Cloruri, si NH4 in lungul raului Ialomita in anii 2001 ; 2002;

-evolutia indicatorilor: CBO5, CCO-Mn, Reziduu fix, Cloruri, si NH4 in lungul raului Ialomita in perioada ianuarie 2001 - decembrie 2002;

CAPITOLUL 3

STADIUL CALITATII GLOBALE A APEI LACURILOR

DIN BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMITA

3.1. Prezentarea principalelor lacuri investigate

Lacurile investigate in acest bazin au fost :

- lacuri naturale : Snagov, Caldarusani, Fundata, Amara;

- lacuri artificiale : Pucioasa, Paltinu, Maneciu, Dridu, Strachina.

3.2. Stadiul calitatii globale a apei din lacuri

Lacul Snagov - .provine dintr-un liman fluviatil, are o suprafata de 575 ha si un volum de 17,250 mil.mc. Este un obiectiv turistic si istoric datorita luciului sau intins de apa, padurilor din jur, constituind in acelasi timp o importanta baza turistica pentru sporturi nautice. Valorile indicatorilor fizici-chimici si biologici determinati au stat la baza stabilirii calitatii apei. Tinand cont de valorile indicatorilor regimului de oxigen si aportul nutrientilor, precum si productivitate, se incadreaza in grupa lacurilor mezotrofe cu tendinta de eutrofizare. Comunitatile planctonice au fost dominate de alege din grupul Diatomeelor si protozoarelor ciliate.

Lacul Caldarusani - provine dintr-un liman fluviatil, cu o suprafata de 224 ha si un volum de 4,480 mil.mc. Este folosit cu precadere pentru pescuit sportiv. Calitatea acestui lac este influentata de debitul de apa din izvoarele proprii si de influenta exercitata de vaile afluente: Valea Vlasiei si Valea Cociovalistea. Cele 16 amenajari piscicole de pe Valea Cociovalistea, precum si unitatile administrative, agricole, industriale si localitatile riverane pot fi surse de impurificare ale lacului. Tinand cont de valorile indicatorilor regimului de oxigen, concentratia si aportul nutrientilor, precum si productivitatea, lacul se incadreaza in grupa lacurilor eutrofe.

Lacul Fundata - terapeutic, provine dintr-un liman fluviatil, suprafata lacului este 500 ha, iar volumul este 10 mil.mc. si are un caracter balnear. Rezultatele analizelor fizico-chimice scot in evidenta caracterul terapeutic al lacului.

Pentru lacul balnear intereseaza in mod deosebit si urmarirea evolutiei zooplanctonului deoarece alaturi de fitoplancton acesta participa la formarea namolului terapeutic.

Fitoplanctonul a fost reprezentat prin urmatoarele grupe de alge: cyanophyta, Chlorophyta, Bacillariophyta, Pyrrhophyta si Euglenophyta.

Urmarind dezvoltarea fitoplanctonului s-a constatat ca acesta a avut o structura diferita de la un sezon la altul. In sezonul de vara s-a remarcat o diversitate mai mare atat ca grupe de organisme cat si ca specii, inregistrandu-se si densitatile cele mai ridicate de ~11 mil cel/l.

Densitatile apreciabile inregistrate in fiecare sezon sunt determinate in special de unele specii de cianofite filamentoase (Anabaena solitaria si Aphanizomenon flos-aquae) care insa prin dimensiunile volumetrice mici au determinat valori reduse ale biomasei de 1.654 mg/l (martie), 2.556 mg/l (iulie) si 3.064 mg/l (septembrie), valori care incadreaza lacul in categoria celor oligotrofe.

Zooplanctonul a cuprins in structura sa specii din grupele: Rotatoria, Copepoda si Cladocera.

In sezonul de primavara desi densitatea si diversitatea zooplanctonului au fost reduse, zooplanctonul fiind reprezentat numai de copepode cu o valoare medie de 47 org/l, biomasa a inregistrat cea mai mare valoare de 7.045 mg/l , copepodele fiind organisme cu dimensiuni relativ mari.

In sezonul de vara (iulie) zooplanctonul a fost mai diversificat insa densitatea relativ mica si dominanta rotiferelor au determinat valori mici ale biomasei media fiind de 0.757 mg/l. De remarcat este prezenta in acest sezon in ambele puncte de recoltare, a unor specii caracteristice lacurilor salmastre si sulfuroase: Lecane arcula, Lecane lamellata, Brachionus plicatilis.

In sezonul de toamna structura zooplanctonului a fost asemanatoare cu cea din vara privind diversitatea specifica insa dominanta copepodelor au determinat o valoare a biomasei de 6.317 mg/l.

Prin valoarea medie a biomasei fitoplanctonului de 2.425 mg/l si a zooplanctonului de 4.706 mg/l, se poate aprecia ca cele doua componente ale planctonului au o contributie modesta la formarea namolului terapeutic.

Lacul Amara - provine dintr-un brat parasit al raului Ialomita, are o suprafata de 132 ha si un volum de apa de 2.640 mil.mc. A fost analizat in trei campanii la doua adancimi pentru majoritatea indicatorilor fozico-chimici. Apa este cloro-sodica, sulfatata si magneziana. Are un caracter terapeutic, din el se extrage namol sapropelic. Analiza fizico-chimica si biologica a apei sustine caracterul terapeutic al lacului. Prin analizele biologice au fost evaluate calitativ si cantitativ principalele componente functionale ale unui ecosistem producatori – consumatori. Productia primara este reprezentata prin fitoplancton si vegetatia macrofita.

Pentru lacul Amara, ca lac terapeutic, evaluarile cantitative si calitative ale materialului biologic neoformat prezinta o importanta deosebita deoarece acesta participa direct la formarea namolului terapeutic.

Prin analizele biologice au fost evaluate calitativ si cantitativ principalele componente functionale ale unui ecosistem producatorii-consumatorii.

Productia primara este reprezentata in acest bazin prin fitoplancton si vegetatia macrofita.

In structura fitoplanctonului s-a constatat ca au fost prezente specii apartinand grupelor de alge: Cyanophyta, Chlorophyta, Bacillariophyta, Pyrrhophyta si Euglenophyta. Diversitatea specifica a fitoplanctonului a fost relativ redusa. Se mentioneaza ca dominante in componenta biocenozei lacului speciile: Merismopedia sp., Chroococcus sp., Microcystis aeruginosa (cianofite), Peridinium sp., Cryptomonas sp. (pirofite); Surirella sp., Gyrosigma acuminatum, Navicula sp, Cyclotella meneghiniana (diatomee); Chlorella vulgaris, Chlamydomonas sp. (clorofite); Euglena oxyuris (euglenofite).

Densitatile fitoplanctonului au avut valori cuprinse intre 868000 cel/l in sezonul de toamna si 39.4 mil cel/l in sezonul de vara, ultimele fiind date de prezenta unor specii coloniale de cianofite (Microcystis sp.). Densitatile in general reduse au determinat si valori modeste ale biomasei. Valori reduse s-au inregistrat si in sezoanele in care densitatile au fost mai ridicate (iunie), deoarece acestea au fost determinate de specii cu dimensiuni volumetrica mici (cianofite).

Valorile biomesei au fost cuprinse intre 5.211 mg/l in sezonul de toamna si 7.190 mg/l in sezonul de vara cand fitoplanctonul s-a caracterizat printr-o diversitate mai mare in ceea ce priveste grupele de organisme. Valoarea medie a biomasei a fost de 6.156 mg/l.

Principalul donator de substanta organica in ecosistemul acvatic Amara este constituit de vegetatia macrofita emersa reprezentata de stuf (Phragmites communis) dar mai ales de cea submersa (flora moale) reprezentata indeosebi de Chladophora si Potamogeton, care la sfarsitul perioadei de vegetatie participa cu un aport substantial de masa organica pretabila procesului de peloidogeneza.

Productia secundara este reprezentata de zooplancton si ihtiofauna. Zooplanctonul a cuprins in structura sa organisme din grupa rotiferelor, copepodelor si cladocerilor. Urmarind evolutia zooplanctonului pe parcursul anului s-a constata ca in sezonul de primavara dominant a fost grupul copepodelor, in sezonul de vara rotiferele iar in cel de toamna copepodele si cladocerii. In ceea ce priveste densitatile numerice acestea au variat sezonier de la valori medii de 46 org/l (iunie) la valori de 81 org/l (septembrie).

Valorile biomasei au fost influentate atat de densitati cat si de structura zooplanctonului, aceasta avand valori cuprinse intre 1.098 mg/l (iunie), cand s-au inregistrat densitati reduse iar rotiferele au reprezentat grupul dominant, acestea fiind organisme cu dimensiuni reduse si 7.627 mg/l valori determinate de dominanta copepodelor in sezonul de toamna (noiembrie).

Prin valorile medii ale biomasei fitoplanctonului de 6.156 mg/l si a zooplanctonului de 4.330 mg/l se poate aprecia ca cele doua componente ale planctonului participa la formarea pelogenului dar intr-o masura destul de mica. Ihtiofauna, relativ densa si diversa, constitue un factor negativ pentru formarea namolului din cauza consumului biomasei pe de o parte cat si dereglarii depunerilor de namol pe de alta parte.

Lacul Pucioasa - lac artificial, situat pe raul Ialomita, in zona amonte a orasului Pucioasa. Acumularea asigura alimentarea cu apa a statiei de tratare a orasului Pucioasa (debit 67 l/s - etapa I) si alimentarea cu apa industriala a consumatorilor din aval: S.E.Doicesti, S.C.TESATORIA “BUCEGI”, platforma industriala a orasului Tirgoviste si pastravaria Pucioasa. A fost analizat in patru campanii in sectiunile cele mai reprezentative. Analiza fizico-chimica si biologica il incadreaza in categoria I-a de calitate. Din punct de vedere trofic lacul Pucioasa este un lac oligotrof cu tendinta de mezotrofie, desi concentratia oxigenului dizolvat si a saturatiei in oxigen se incadreaza in categoria lacurilor oligotrofe. Depasirea uneori a concentratiilor de azot si fosfor favorizeaza cresterea numarului de celule fitoplanctonice specifice zonei β-mezosaprobe. Numarul mediu de celule nu depaseste 275.000 cel/l, dominante fiind diatomeele si clorofitele iar organismele au o valoare medie de 4,5 org/l. Grupele de organisme prezente au fost: Copepoda, Cilliata, Flagellata. Biomasa fitoplanctonului a fost,in medie, de 1,521 mg/l.

Lacul Paltinu – lac artificial- este amplasat pe raul Doftana si constituie sursa de apa pentru zona Ploiesti, in scop potabil si industrial. Suprafata lacului este de 275 ha, iar volumul la NNR este 56 mil.mc. Tinand cont de rezultatele obtinute, lacul se incadreaza in categoria I-a de calitate - lac oligotrof, cu o usoara tendinta de mezotrofie. Capacitatea de mineralizare aeroba comporta variatii in timp dar si pe adincime. Valorile cele mai mari nu depasesc limita maxima admisa petru stadiul mezotrof. Grupele de organisme cel mai des intilnite sunt: bacillariophyceae, cyanophyceae, peridinee, ciliate, flagelate, rotiferi, copepode. Speciile gasite au fost:

- diatomee (Fragillaria crotonensis, Nitzschia sigmodea, Navicula cryptocephala);

-cyanophyceae (Oscillatoria limosa, Oscillatoria tenuis); - peridinee (Ceratium hirudinella, Peridium bipes); - ciliate (Glaucoma scintilans); - flagelate (Chilomonas paramecium); - copepode (Cyclops strenus). Biomasa fitoplanctonica a avut o valoare medie de 0,54 mg/l, iar numarul mediu de celule fitoplanctonice a fost de 7.235.000 cel/l.

Lacul Maneciu – lac artificial, este amplasat pe raul Teleajen, are o suprafata la NNR de 192 ha, iar volumul de apa la NNR este 50 mil.mc. Scopul acestei acumulari este complex, dar in primul raad de a asigura cu apa potabila localitatile din aval. Valorile indicatorilor de calitate determinate in anul 2002 evidentiaza caracterul oligotrof al apei din acest lac. Grupele de organisme cel mai des intilnite sunt: bacillariophyceae, cyanophyceae, peridinee, ciliate, flagelate, rotiferi, copepode. Speciile gasite au fost: - diatomee (Fragillaria crotonensis, Nitzschia sigmodea, Navicula cryptocephala);

- cyanophyceae ( Oscillatoria limosa, Oscillatoria tenuis); - peridinee (Ceratium hirudinella, Peridium bipes); - ciliate (Glaucoma scintilans); - flagelate (Chilomonas paramecium); - copepode (Cyclops strenus). Biomasa fitoplanctonica a avut o valoare medie de 0,45 mg/l, iar numarul mediu de celule fitoplanctonice a fost de 6.634.000 cel/l. Aceste valori certifica caracterul oligotrof al lacului.

Lacul Dridu - situat pe raul Ialomita, in amonte de confluenta cu raul Prahova, are o suprafata de 996 ha la NNR si un volum de 45 mil.mc. la NNR; scopul acestei acumulari este complex. Lacul se incadreaza in categoria a II-a de calitate a apelor de suprafata – lac mezotrof.

Analizand structura calitativa a fitoplanctonului din lacul Dridu in anul 2002, s-a constatat ca acesta a cuprins organisme din principalele grupe de alge: cyanophyta, Chlorophyta, Bacillariophyta, Pyrrhophyta si Euglenophyta.

In cursul anului 2002 fitoplanctonul a avut o dezvoltare diferita de la un sezon la altul.

In sezonul de primavara s-a remarcat dezvoltarea diatomeelor obtinandu-se densitati numerice apreciabile, valoarea medie fiind de 3905000 cel/l.

In sezonul de vara s-a constatat o diversificare specifica accentuata in special a clorofilelor, care au reprezentat grupa dominanta, urmata de euglenofite, valoarea medie pe lac a densitatii fiind de 5.4 mil.cel/l.

In sezonul de toamna fitoplanctonul a avut o dezvoltare asemanatoare sezonului anterior cu deosebirea ca diatomeele au reprezentat grupa dominanta urmata de grupa euglenofitelor. Valoarea medie a densitatii a fost de 4.6 mil.cel/l.

Valorile medii ale biomasei inregistrate sezonier au fost de: 7.696 mg/l (aprilie), 5.344 mg/l (iulie) si 10.588 mg/l (septembrie).

Zooplanctonul a cuprins in structura sa protozoare, rotifere, copepode si cladoceri. Densitatea organismelor zooplanctonice a variat sezonier si anume: 53 org/l (aprilie), 774 org/l (iulie) si 37 org/l (septembrie).

Biomasa a inregistrat aceeasi evolutie in timp ca si densitatea, avand o valoare maxima in sezonul de vara de 9.296 mg/l si o valoare minima in primavara de 0.115 mg/l.

Prin valoarea medie a biomasei fitoplanctonului de 7.876 mg/l se apreciaza ca lacul se incadreaza in categoria celor oligotrofe cu tendinte de mezotrofie.

Lacul Strachina - amenajare complexa, in special in scop piscicol, are o suprafata de 865 de ha la NNR si un volum de 21 mil.mc. la NNR. Analizele fizico-chimice si biologice sustin caracterul piscicol al lacului – lac eutrof.

Urmarirea evolutiei calitatii apei lacului din punct de vedere al gradului de troficitate s-a facut prin prelevari sezoniere de probe din 2 puncte de recotare.

In lacul Strachina, analizand structura fitoplanctonului s-a constatat ca in componenta acestuia au fost prezente specii din majoritatea grupelor de alge fitoplanctonice: cyanophyta, Chlorophyta, Bacillariophyta, Pyrrhophyta si Euglenophyta.

Comparativ cu anul 2001, s-au constata modificari in ceea ce priveste dezvoltarea principalelor grupe din structura fitoplanctonului. Pe parcursul anului 2002 nu s-a mai remarcat dominanta cianofitelor sub aspectul diversitatii specifice si a densitatii numerice a organismelor.

Daca in sezonul de primavara, cianofitele au predominat, in sezonul cald (iulie) dominante au fost clorofitele iar in sezonul de toamna diatomeele au prezentat cea mai mare dezvoltare. Densitatile numerice au fost cuprinse intre 6.11 mil cel/l in toamna si 40.3 mil cel/l in sezonul de primavara, media anuala fiind de ~27 mil cel/l.

Valorile biomasei au fost influentate nu numai de densitate cat si de structura fitoplanctonului. In sezonul de primavara valoarea medie a biomasei a fost de 26.397 mg/l determinata in special de dezvoltarea unei specii din grupa Euglenophyta – Phacus Pyrum. In sezonul de vara, biomasa a fost de 16,20 mg/l, iar in toamna 16,6 mg/l, desi in acest sezon densitatea fitoplanctonului a avut cea mai mica valoare, biomasa a fost influentata de prezenta unor specii de diatomee cu volume mari – Gyrosigma acuminatum si Neidium sp.

In structura zooplanctonului au fost prezente protozoare, rotifere, copepode si cladoceri. Zooplanctonul a fost slab dezvoltat atat sub aspectul densitatii numerice cat si a diversitatii specifice. S-au inregistrat densitati de 23 org/l (martie), 17 org/l (iulie) si 48 org/l (septembrie). Grupa dominanta a fost reprezentata de copepode. Biomasa a avut o valoare medie anuala de 1,289 mg/l.

Valoarea medie a biomasei fitoplanctonului de 19,732 mg/l permite incadrarea lacului in categoria celor eutrofe.

CAPITOLUL 4

STADIUL CALITATII GLOBALE A APELOR SUBTERANE FREATICE

Principalele hidrostructuri analizate sunt :

-stratele acvifere cantonate in depozitele Holocen si Pleistocen;

-stratele acvifere din depozitele de terasa si lunca ale Ialomitei si Dunarii;

-stratele acvifere cantonate in depozitele loessoide din interfluviul Calmatui-Ialomita; -stratele acvifere cantonate in depozitele Pleistocenului Inferior ('Strate de Fratesti').

Evolutia calitatii apelor subterane freatice, conform analizelor efectuate pe probe preluate trimestrial sau semestrial din forajele de studiu, incluse in subsistemul 'Ape subterane freatice', pentru statiile hidrologice din bazinul hidrografic Ialomita, se prezinta astfel :

La statia hidrologica Targoviste (st.h.Marcesti, Bucsani, Ion Lahovari, Tancabesti; p.h.Gura Ocnitei, Finta Mare, Baleni, Dimoiu) s-a urmarit evolutia calitatii apelor freatice prin 11 foraje de studiu. Determinarile fizico-chimice pun in evidenta caracterul potabil al freaticului din tronsonul Ialomita Superioara.

La statia hidrologica Buzau (st.h. Glodeanu Sarat, Campeni, Sahateni, Clondiru si Vintileanca) - prin 5 foraje de studiu, la statia hidrologica Slobozia (st.h.Malu Rosu)- 3 foraje de studiu, s-a urmarit evolutia calitatii apelor subterane freatice arondate subbazinului hidrografic Sarata. Determinarile fizico-chimice pun in evidenta caracterul potabil al apelor subterane freatice, (cu exceptia indicatorului Fe total) din sectorul superior si o crestere a substantelor organice datorita aportului antropogen, in sectorul inferior.

La statia hidrologica Slobozia s-a urmarit evolutia calitatii apelor subterane freatice prin 56 foraje de studiu, din care 14 foraje in bazinul hidrografic Ialomita, 9 foraje in bazinul hidrografic Dunarea si 15 foraje pentru lacuri.

Determinarile fizico-chimice indica o mineralizare accentuata a apelor subterane freatice. Se constata concentratii ridicate la compusi ai azotului si sulfati, ale caror valori se incadreaza in cea mai mare parte a forajelor, in limita exceptional admisa.

Analizele fizico-chimice la forajele de ordinul I lac Amara pun in evidenta o usoara crestere a mineralizarii apei freatice precum prezenta substantelor organice.

In cadrul statiei hidrologice Ploiesti, s-a urmarit evolutia calitatii apelor freatice prin intermediul a 36 foraje de studiu. Din analizele valorilor concentratiilor principalilor indicatori fizico-chimici determinati la nivelul fiecarei statii de observatie, se constata prezenta unor indicatori cu potential de risc, a caror concentratie se situeaza in limita exceptional admisa de STAS 1342/91 sau depaseste aceste limite. Un aspect deosebit privind calitatea apelor subterane il reprezinta poluarea acviferului freatic din zona conului aluvionar Prahova-Teleajen. Studiile efectuate in zona, au pus in evidenta poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici a apelor freatice din zona VEGA Ploiesti, SNP-SUCURSALA BRAZI Ploiesti, PETROTEL-LUKOIL Ploiesti, ROMFOSFOCHIM Valea Calugareasca.

In anul 2002 s-au constatat depasiri ale limitelor admisibile la 87 de foraje din tot bazinul hidrografic Ialomita, finalizate in tabelul cuprinzand forajele cu depasiri. Astfel, in zona Cazanesti-Ciochina se constata o crestere a valorilor incarcarii organice si amoniului datorate batalurilor fostului complex de crestere a a porcilor Cazanesti. Deasemenea, pe tot tronsonul inferior al raului Ialomita se constata o influenta a raului asupra freaticului ceea ce conduce la o inrautatire a calitatii apelor freatice din zona. In zona Prahova-Teleajen se constata valori crescute ale indicatorului Subst. extractibile datorat influentei nefaste a industriei petrolului de-a lungul timpului in freaticul din zona.

Detaliat, situatia este prezentata in tabelul “FORAJELE DIN RETEAUA HIDROGEOLOGICA DE STAT CU DEPASIRI LA INDICATORII DE CALITATE PENTRU ANUL 2002”.

CAPITOLUL 5

STADIUL CALITATII GLOBALE

A PRINCIPALELOR SURSE DE APE UZATE DIN BAZIN

5.1. Prezentarea principalelor surse de ape uzate si aprecieri privind volumele de ape uzate evacuate, nocivitati si informatii despre functionarea statiilor de epurare.

In sectorul superior al raului Ialomita au fost supravegheate urmatoarele surse majore de poluare:

S.C.G.C.L.T.- Primaria Fieni - a evacuat in anul 2002 un volum de 1,042 mil.mc. ape uzate insuficient epurate, datorita exploatarii necorespunzatoare a statiei de epurare. S-au inregistrat depasiri ale limitelor indicatorilor de calitate privind cantitatea ioni amoniu evacuat (media valorilor fiind de 3,259 t/an fata de 1,042 t/an autorizat);

S.C. ROMCIF S.A. Fieni a evacuat in anul 2002 0,479 mil.mc. ape uzate suficient epurate. Unitatea dispune de o statie de epurare cu treapta mecanica;

S.C. STEAUA ELECTRICA S.A. Fieni - a evacuat in anul 2002 0,256 mil.mc. ape uzate insuficient epurate, datorita exploatarii necorespunzatoare a statiei de epurare. S-au inregistrat depasiri ale limitelor indicatorilor de calitate privind cantitatea de suspensii evacuata (media valorilor fiind de 15,576 t/an fata de 15,383 t/an autorizat);

S.C. TESATORIA BUCEGI S.A. Pucioasa- a evacuat in anul 2002 0,243 mil.mc. ape uzate insuficient epurate, datorita exploatarii necorespunzatoare a statiei de epurare mecano-chimico-biologice din dotare. S-au inregistrat depasiri ale limitelor indicatorilor de calitate privind cantitatea suspensii evacuate (media valorilor fiind de 16,551 t/an fata de 16,028 t/an autorizat); si Subst. Extratibile (media valorilor fiind de 1,852 t/an fata de 0,243 t/an autorizat);

S.C. EGOT S.A. Pucioasa - a evacuat in anul 2002 1,681 mil.mc. ape uzate insuficient epurate, datorita exploatarii necorespunzatoare a statiei de epurare. S-au inregistrat depasiri ale limitelor indicatorilor de calitate privind cantitatea ioni amoniu evacuat (media valorilor fiind de 23,98 t/an fata de 1,68 t/an autorizat); CBO5(media valorilor fiind de 51,575 t/an fata de 47,064 t/an autorizat); si suspensii (media valorilor fiind de 110,657 t/an fata de 77,32 t/an autorizat);

SC TERMOELECTRICA SA-U.E. Doicesti - a evacuat in anul 2002 8,5 mil.mc. ape industriale si menajere din care 8,265 mil. mc nu necesita epurare. S-au inregistrat depasiri la azotati (media valorilor fiind de 1,343 t/an fata de 1,304 t/an autorizat);

C.O.S. Targoviste - dispune de o statie de epurare cu treapta mecanica si chimica si a evacuat in anul 2002 un volum de 10,793 mil.mc.- ape suficient epurate

R.A.G.C. Targoviste-Statia de epurare Nord, epureaza apele uzate din zona de nord a municipiului Targoviste, este dotata cu treapta mecanica si biologica; a evacuat in anul 2002 un volum de 0,461 mil.mc.ape uzate insuficient epurate, depasirile inregistrate la amoniu 2,628 t/an fata de 0,92 t/an, datorandu-se exploatarii necorespunzatoare a statiei de epurare.

R.A.G.C. Targoviste-Statia de epurare Sud a evacuat in anul 2002 in raul Ialomita 7,673 mil.mc. ape uzate provenite din municipiul Tirgoviste. Statia mecano-biologica, a depasit incarcarile admise la substantele poluante astfel, la indicatorii: suspensii - depasirea a fost 774,304 t/an fata de 460,0 t/an autorizat, la ionii amoniu 219,47 t/an fata de 15,75 t/an autorizat si la CBO5- depasirea a fost 275,77 t/an fata de 153,454 t/an autorizat.

A.G.C.L. Moreni dispune de o statie de epurare cu treapta mecanica, chimica si biologica, si a evacuat in raul Cricov 1,577 mil. mc. ape uzate epurate necorespunzator. Depasirile inregistrate au fost la indicatorii: CBO5 17,916 t/an fata de 16,529 t/an autorizat, ioni amoniu 12,953 t/an fata de 2,478 t/an autorizat si substante extractibile cu eter de petrol – 5,506 t/an fata de 4,13 t/an autorizat.

Sectorul inferior al raului Ialomita a colectat apele uzate de la urmatoarele surse majore de poluare:

S.C. TERMA S.A. Urziceni - deserveste populatia orasului Urziceni, racordata la retea ( cca.20.000 de locuitori ) si unitati industriale ca: ROFEP Urziceni, LACTIROM, etc. Sursa de apa este subterana, reprezentata de 39 de puturi forate, cu un debit total instalat de 168 l/s si mediu exploatat de 150 l/s. Din analizele efectuate de laboratorul S.G.A. Slobozia se constata depasiri la indicatorii: Subst. extractibile - 60,315 t/an fata de 11,028 t/an autorizat si amoniu- 60,642 t/an fata de 6,617 t/an autorizat.

SUINPROD Czanesti. Complexul este in conservare

COMB-PIG - complexul de porci Gh.Doja. Complexul este in conservare.

COMB-PIG - complex porci Amara -Complexul este in conservare

COMB-PIG - complexul porci Gh.Lazar Complexul este in conservare.

COMSUIN Fetesti - complexul porci Ograda Complexul este in conservare

S.C. ULCOM S.A. Slobozia - apele uzate de la unitate si de la unitatile din zona industriala de vest a orasului Slobozia, trebuiau evacuate, conform reglementarilor initiale, prin statia de epurare a municipiului Slobozia. In prezent, aceste ape uzate, dupa preepurare, sunt evacuate prin reteaua pluviala, direct in raul Ialomita (cca. 10 l/s). In aceste conditii, se inregistreaza incarcare mare la indicatorii suspensii (104,214 t/an fata de 30,401 t/an autorizat), CBO5= 136,439 t/an fata de 18,24 t/an reglementat si reziduu fix=490,161 t/an fata de 304,007 t/an reglementat.

URBAN S.A. Slobozia. Alimentarea cu apa a municipiului Slobozia (cca. 60. 000 abonati + industrie) se face din fl. Dunarea prin reteaua S.C.AMONIL S.A. (apa din bratul Borcea-250 l/s). Statia de epurare oraseneasca functioneaza numai cu treapta mecanica, avand un debit instalat de 226,5 l/s. A fost promovata investitia privind dezvoltarea capacitatii de epurare pana la 600 l/s. Treapta de epurare biologica nu a fost pusa in functiune, prezentand defectiuni de constructie. In prezent, se lucreaza la remedierea bazinelor de aerare, fiind promovate lucrarile de extindere a capacitatii de epurare, etapa a II-a, treapta mecanica cu deznisipator, separator de grasimi si decantor primar radial, stadiu de executie: 100 %. S-au inregistrat depasiri la: CBO5=251,27 t/an fata de 59,932 t/an reglementat, suspensii= 494,76 t/an fata de 119,231 t/an reglementat si amoniu= 163,349 t/an fata de 29,808 t/an.

S.C. AMONIL S.A. Slobozia - debitul captat autorizat din fl.Dunarea-br. Borcea este de 1480 l/s, iar cel evacuat in raul Ialomita este de maxim 400 l/s. Instalatiile de epurare aferente sectiilor productive sunt: instalatii de stripare a condensului amoniacal la cele doua fabrici de amoniac; instalatii de hidroliza-desorbtie la sectiile Uree I si Uree II; instalatii de stripare ioni amoniu si bazine de neutralizare la fabricile de azotat de amoniu si acid azotic; statie de epurare mecano-biologica pentru apele menajere. Pe langa apele chimic impure, se evacueaza si ape de racire. De pe platforma societatii, apele uzate se evacueaza in raul Ialomita prin doua canale colectoare avand un continut ridicat de ioni de amoniu, constituind o sursa de poluare permanenta. Fata de 17,736 t/an reglementat, se evacueaza in medie 103,897 t/an ioni amoniu.

S.C. BETA S.A. Tandarei - are in dotare o statie de epurare mecano-biologica proiectata pentru un debit de 113 l/s, incluzand si aportul de ape uzate provenind de la APATERMO Tandarei precum si de pe platforma industriala a orasului Tandarei. Incarcari mari la evacuare se inregistreaza la indicatorii:CBO5=129,229 t/an fata de 29,622 autorizat, suspensii=112,727 t/an fata de 39,496 t/an autorizat si ioni amoniu=14,704 t/an fata de 9,874 t/an reglementat.

In subbazinul hidrografic Prahova, pricipalele surse de poluare au fost:

A.D.P.P. Sinaia - datorita unor greseli de proiectare, statia nu lucreaza la parametrii optimi si nu deserveste decat o parte a orasului. Totodata, apa evacuata insuficient epurata prezinta depasiri la indicatorii:CBO5=22,42 t/an fata de 21,76 t/an reglementat, suspensii=305,85 t/an fata de 58,03 t/an reglementat si ioni amoniu=15,75 t/an fata de 1,89 t/an reglementat. Volumul de ape insuficient epurate a fost de 1,45 mil.mc.

C.P.G.C. Campina - statia de epurare deverseaza ape uzate orasenesti insuficient epurate in raul Doftana. Actualmente, capacitatea statiei este depasita de necesitatile orasului, ceea ce conduce la depasiri ale limitelor indicatorilor de calitate ai apei evacuate la urmatorii indicatori: amoniu=36,62 t/an fata de 22,71 t/an reglementat.

S.N.P. SUCURSALA BRAZI - statiile de epurare (ECBAR 1,2,3 si defenolare)  evacueaza apele uzate insuficient epurate prin doua canale (MEC si GIB) in raul Prahova, amonte de podul Pisculesti. Platforma petrochimica reprezinta unul din cei mai mari poluatori, fiind responsabila de schimbarea calitatii apelor raului Prahova. Volumul total de ape uzate epurate insuficient evacuate in anul 2002 a fost de 4,91 mil.mc, depasirile indicatorilor de calitate fiind inregistrate la: suspensii=406,36 t/an fata de 294,6 t/an autorizat si extractibile= 86,0 t/an realizat fata de 34,1 autorizat.

S.C. PETROTEL LUKOIL Ploiesti- este dotata cu statie de epurare mecano- chimica-biologica si evacueaza apele uzate insuficient epurate in raul Teleajen la cca. 1 km aval de unitate. Depasirile inregistrate in anul 2002 s-au inregistrat la indicatorii: suspensii= 46,05 t/an fata de 34,63 t/an autorizat, sulfuri = 0,12 t/an fata de 0,06 t/an autorizat. Volumul de ape uzate insuficient epurate evacuate in anul 2002 este de 0,577 mil mc.

S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca - unitatea este inchisa din august 1997, dar constituie o sursa remanenta de poluare.

APA NOVA S.A. Ploiesti - statia de epurare, cu o singura treapta mecanica inregistreaza frecvent depasiri ale valorilor indicatorilor de calitate impuse prin actele de reglementare. Volumul de ape uzate insuficient epurate evacuate in pr. Dimbu in cursul anului 2002 a fost de 30,495 milioane mc. Depasirile inregistrate au fost la indicatorii: ioni amoniu= 676,7 t/an fata de 304,95 t/an autorizat, substante extractibile= 246,0 t/an fata de 213,47 t/an autorizat.

S.C ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti – a evacuat in anul 2002 un volum de 0,013 mil. mc ape uzate insuficient epurate. Depasirile s-au inregistrat la suspensii= 1,26 t/an fata de 0,77 t/an autorizat.

C A P I T O L U L 6

C O N C L U Z I I

Principalele ape curgatoare ale bazinului Ialomita sunt: Ialomita, Prahova si Teleajen.

Calitatea apelor din bazin se prezinta astfel:

- raul Ialomita: in sectiunile Moroeni, Branesti, amonte Targoviste si Baleni este de categoria a I-a, iar in sectiunea Silistea Snagovului apele sunt de categoria a II-a datorita aportului afluentilor Slanic, Piscov si Cricovul Dulce. Dupa confluenta cu raul Prahova, sectiunile de control de pe raul Ialomita (Cosereni, Ciochina, Slobozia, Tandarei) pun in evidenta imbunatatirea calitatii apelor de la “degradat”la categoria a III-a, datorita reducerii aportului surselor de poluare de pe tronsonul Ialomita inferioara.

-raul Prahova: in sectiunile Predeal, Sinaia, Nedelea si Cornu este de categoria I-a, in sectiunile Prahova-Tinosu si aval Tufani apele raului sunt degradate.

-raul Teleajen: in sectinile Cheia si Gura Vitioarei este de categoria a I-a, iar la Moara Domneasca sunt degradate.

Lacurile din bazinul Ialomita urmarite din punct de vedere calitatii sunt: Pucioasa, Dridu, Caldarusani, Snagov, Paltinu, Maneciu, Fundata (balnear), Amara, Strachina. Pentru lacurile naturale caracterul mezotrof al lacurilor Snagov si Caldarusani si terapeutic al lacurilor Fundata si Amara. Lacurile artificiale sunt, in general lacuri de munte, oligotrofe, folosite ca surse de alimentare cu apa a folosintelor din aval, in scop industrial, potabil si piscicol.

Apele subterane din bazin sunt caracteristice fiecarei zone, dupa cum urmeaza:

-in zona Ialomita superioara, apele freatice au caracter potabil;

-in zona Prahova-Teleajen, apele freatice sunt caracterizate prin duritate mare;

-in zona Cricov-Sarata, apele au mineralizare mare;

-in zona Brazi, apele prezinta incarcare organica peste limita admisibila;

Sursele de ape uzate cele mai importante din bazinul Ialomita sunt: RAGC Targoviste, URBAN Slobozia, ULCOM Slobozia, AMONIL Slobozia, SNP SUCURSALA BRAZI Ploiesti, PETROTEL-LUKOIL Ploiesti, APA NOVA S.A.Ploiesti.

Numarul statiilor de epurare este 89, functionarea acestora pe activitati este prezentata in macheta nr.15. Rezulta ca din totalul de 89 statii de epurare, in anul 2002 au avut o fuctionare corespunzatoare doar 15 statii (19 %) iar restul de 74 de statii de epurare (81 %) au fuctionat necorespunzator.

CAPITOLUL 7

PROPUNERI DE MASURI PENTRU PROTECTIA CALITATII APELOR

Pentru protectia calitatii apelor este necesara o epurare completa a apelor uzate evacuate de agentii economici, asigurata prin:

- punerea in functiune la capacitate a tuturor instalatiilor existente;

- modernizarea, intretinerea si exploatarea corespunzatoare a instalatiilor de epurare existente;

- dotarea instalatiilor de epurare cu aparatura de masurare a debitelor;

- marirea numarului de controale si efectuarea de analize la fiecare statie de epurare pe efluentul general , de catre laboratoarele Directiei Apelor Ialomita-Buzau, in vederea unei corecte analize a activitatii statiilor de epurare, prin randamentul acestora si impunerea masurilor necesare.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia







loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu