Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie » hidrologie
Resurse de apa ale judetului Mures. Utilizarea rationala si protectia apelor

Resurse de apa ale judetului Mures. Utilizarea rationala si protectia apelor



PROIECT DE AN

Disciplina Gestiunea Resurselor Naturale

Resurse de apa ale judetului Mures. Utilizarea rationala si protectia apelor



Introducere

Apa inseamna enorm pentru omul de astazi si va insemna si mai mult pentru cel de maine. De aceea, apare necesitatea de a pastra calitatile naturale ale apei, de a o ocroti.

Poluarea apelor curgatoare afecteaza canalele, raurile si fluviile. Ea poate contamina si suprafetele intinse de apa, cum sunt iazurile si lacurile artificiale.

Unele poluari ale raurilor au cauze naturale. De exemplu raurile serpuitoare in vai pot fi  blocate de sol. Pe masura ce raul devine malos si stagnant, tot mai putine plante si animale pot supravietui in apa lipsitaa de oxigen. Problema se agraveaza daca se defriseaza padurile, deoarece ploile torentiale se scurg la suprafata in loc sa fie absorbite de plante.

Rezidurile provenite de pe santiere de constructii si din exploatarile zacamintelor de suprafata pot fi si ele spalate de rauri si sa agraveze situatia.

Categorii de ape de suprafata

Directiva Cadru a UE defineste urmatoarele categorii de ape de suprafata:

rauri

lacuri

ape tranzitorii

ape costiere

In bazinul hidrografic Mures exista 758 rauri (inclusiv canalul Ier) cu suprafete ale bazinului hidrografic mai mari de 10 km2 si 17 lacuri (inclusiv iazuri) cu suprafata mai mare de 50 ha.

Hidrografie

Rauri in judetul Mures

Rau

In Mures

In Ro

In total

Raul Mures

187 de km

761 km

803 km

Tarnava Mare

43 km

246 km

Tarnava Mica

115 km

196 km

Raul Niraj

78 km

Raul Gurghiu

55 km

Ape curgatoare:

Raul Mures este cel mai mare rau si principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea in judet, la Ciobotani si pana la iesire, in Chetani, raul strabate o distanta de 180 km. Colecteaza in albia sa apele mai multor paraie precum Calimanel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Rastolita, Galaoaia, Bistra (din muntii Calimani) si din muntii Gurghiului principalii afluenti Gudea, Salard, Iod, Sebes , raul Gurghiu si paraul Beica.

Ceilalti afluenti ai Muresului de pe cuprinsul judetului sunt: Lutul, Lechinta, Paraul de Campie, Nirajul, Cerghid, Lascud, Saulia, Ozd.

Bazinul hidrografic al raului pe parcursul celor 761 km din Romana este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stanceni, 36,9 m³/s la Glodeni si la iesirea din judet de 43 m³/s. Debitul maxim inregistrat a fost de 1580m3/s la Glodeni.

Tarnava Mica izvoreste din Muntii Gurghiului (vf. Soimus) si are o lungime totala de 185 km, o mare parte din drumul strabatut aflandu-se pe teritoriul judetului Mures. Afluentii principali ai raului sunt paraiele: Corund, Solocma, Cusmedu, Vesea, Nades, Agristeu si Cund. Debitul mediu al raului este de 9,7 m³/s la Tarnaveni, iar debitul maxim a fost   630m3/s.

Tarnava Mare izvoraste din judetul Harghita si strabate judetul Mures pe o distanta mica, intre Vanatori si Danes. Pe acest sector are urmatorii afluenti: Scroafa, Carbunari, Naghiroc, Sapartoc . Debitul mediu al Tarnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vanatori, raul inregistrand un maxim de 700 m³/s

Lacuri

Lacuri in judetul Mures

Lac

Supraf.

Tip

Zau de Campie

133 ha

iaz artificial

Valeni

53 ha

iaz artificial

Saulia

48 ha

iaz artificial

Iernut

122 ha

helesteu artificial

Taureni

53 ha

helsteu artifical

Faragau

38 ha

iaz natural

Lacul Ursu

5 ha

natural/agrement

Principalele lacuri si iazuri din judetul Mures, in mare parte create artificial, sunt: Taureni - iaz realizat pe Paraul de Campie, Zau de Campie, Saulia, Faragau, Lacul Ursu - in apropiere de acesta fiind si lacurile: Alunis, Negru, Rosu si Verde.



Alte lacuri cu scop piscicol in care este permis pescuitul sportiv: Toldal, Pestisorul de Aur (de langa Sancraiu de Mures), Uilac (aproape de Vanatori), Uila (langa Batos), Toldal (30 km de Mure ), Taureni (17 km de Mures), Pastravaria (15 km de Sovata), Mihetu de Campie (5 km de Zau de Campie), Voivodeni, Iernut si Bezid.

Starea apelor de suprafata si subterane

Starea raurilor

Judetul Mures este situat integral in bazinul hidrografic al raului Mures, pe teritoriul lui fiind 214 cursuri de ape codificate, avand o lungime totala de 2727 km, ceea ce corespunde unei densitati de 0,40 km/km2 (peste media de 0,39 km/km2 al bazinului).

In cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor de Suprafata sunt monitorizate 7 cursuri de apa (raurile Mures, Gurghiu, Niraj, Lechinta, Paraul de Campie, Tarnava Mare si Tarnava Mica), reprezentand un total de 633 km, recoltandu-se probe din 17 sectiuni de supraveghere (10 de ordinul I cu recoltare lunara) si 7 de ordinul II cu recoltare de 4-6 ori/an), dintre care 6 sectiuni de supraveghere pe cursul principal, raul Mures (5 de ordinul I si una de ordinul II).

In cadrul fluxului zilnic de monitorizare este supravegheat raul Mures la nivelul a trei sectiuni: amonte Targu Mures (baraj vechi), aval Targu Mures (aval evacuare SC AZOMURES SA) si Cipau (Uzina de Apa).

In cadrul sistemului de monitorizare a surselor de apa potabila in cadrul judetului Mures, incepand din anul 2003, sunt monitorizate 9 prize de apa de suprafata (frecventa 1-6/an): priza Lunca Bradului (Ilva), priza Reghin (Gurghiu), priza Targu Mures (Mures), priza Iernut (Mures), priza Ludus (Mures), priza Sighisoara (Tarnava Mare), priza Sovata (Sovata si Sebes) si priza Tarnaveni (Tarnava Mica).

Pe baza rezultatelor se face evaluarea calitatii apelor de suprafata si incadrarea lor in categorii de calitate, din punct de vedere fizico-chimic, biologic si bacteriologic. Indicatorii analizati sunt stabiliti in functie de scopul urmarit si de sursele de poluare aflate amonte si de utilizatorii din aval.

La nivelul judetului Mures, zona cea mai critica din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata este tronsonul de rau (Tarnava Mica) aval Tarnaveni, unde calitatea apei s-a situat in afara categoriilor de calitate, din cauza concentratiilor foarte ridicate ale cromului hexavalent. Mentionam, ca unitatea vinovata, SC BICAPA SA, si-a incetat activitatea de mai bine de trei ani, dar poluarea remanenta deosebit de ridicata se datoreaza depozitelor de deseuri situate de a lungul raului, care si la ora actuala polueaza prin intermediul freaticului. Pe raul Tarnava Mica la debite scazute creste mult salinitatea apei din cauza apelor sarate din zona Praid – Sovata.

Un alt tronson de rau, afectat din punct de vedere fizico – chimic si mai ales bacteriologic este raul Mures, aval de municipiul Targu Mures, din cauza poluarii produse de SC AZOMURES SA si RA AQUASERV (Statia de epurare din Cristesti). In cursul anului 2002 pe acest tonson categoria de calitate a fost determinata de indicatorii regimului de oxigen si cei toxici si speciali (fenoli si zinc). Din punct de vedere ai indicatorilor regimului de nutrienti, in cursul anului 2002 apa pe acest tronson s-a incadrat global (dupa metodologia de determinare ICIM) in limitele categoriei a-I-a de calitate, cu mentiunea ca atat amoniul cat si fosforul au realizat concentratii medii anuale ce au depasit aceasta categorie. Probleme deosebite la acesti indicatori apar in lunile cu debite scazute (decembrie, ianuarie, februarie, iulie, august), cand apa se poate incadra temporar si in limitele categoriei a-III-a de calitate. Acest tronson de rau este considerata sensibila la eutrofizare (din cauza concentratiilor de nutrienti), de la Targu Mures pana la limita de judet.

Un alt tronson critic si care s-a incadrat in categoria apelor sensibile la eutrofizare a fost Tarnava Mare aferent judetului Mures (cca 33 km), din cauza deversarilor de ape uzate fecaloid menajere insuficient epurate din localitatile Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc si Sighisoara. Pe acest tronson de rau, in fiecare an, in perioada iunie – august din cauza conditiilor hidro-meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrienti intr-un raport N/P optim, se constata o inflorire algala accentuata (20 – 30 milioane alge/litru), cu consecinte grave asupra prepararii apei potabile la Sighisoara si Medias si prin aparitia mortalitatii piscicole (in zona aval Medias – judetul Sibiu).

Cursul de apa Paraul de Campie de asemenea este considerat critic, dar in cazul lui concentratiile ridicate ale nutrientilor si mai ales a salinitatii se datoreaza conditiilor pedologice ale zonei (soluri saraturoase). Concentratiile mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen si ai nutrientilor are ca sursa mai ales poluarea difuza.

Starea lacurilor

In cadrul judetului Mures exista:

a) 2 lacuri de acumulare permanente cu rol complex, dintre care 2 in curs de executie:

• Acumularea BEZID – volum total/volum util: 31/14 mil m3

• Acumularea RASTOLITA - volum total/volum util: 43/40 mil.m3 (in constructie)

b) 3 lacuri de acumulare nepermanente, cu rol in combaterea inundatiilor:

• acumularea Balauseri – volum total: 24,5 mil m3

• acumularea Vanatori – volum total: 24,0 mil m3

• acumularea VALEA - volum total: 6 mil.m3

c) 34 amenajari piscicole:

• 18 iazuri piscicole

• 16 helestee

Singurul lac de acumulare monitorizat in cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor de Suprafata este acumularea complexa Bezid, supravegheata din punct de vedere fizico – chimic, biologic si bacteriologic, fiind recoltate sezonier (3-4 ori pe an) probe de apa in trei sectiuni: amonte baraj, mijloc lac si coada lac, diferite adancimi si sedimente din doua sectiuni (amonte baraj si coada lac).

Incarcarea bacteriana a fost scazuta: 2080/dm3 (coliformi totali).

Starea apelor subterane

La nivelul judetului Mures sunt incluse in Sistemul National de Supraveghere a Calitatii Apelor Subterane 59 de foraje hidrogeologice, dintre care din punct de vedere fizico – chimic sunt monitorizate 14 foraje.

Potabilitatea apelor subterane in 2002 s-a determinat conform STAS 1342/1991 (APA POTABILA).

Alimentarea cu apa potabila a populatiei

Apele de suprafata sunt utilizate pentru asigurarea necesarului de apa potabila si industriala in proportie de cca. 97 % , in timp ce apele freatice asigura cca. 3 % din necesarul de apa a folosintelor.

Apele subterane sunt captate in gospodariile individuale. Exista 2 surse subterane utilizate pentru alimentarea centralizata a localitatilor:

- izvorul Lunca utilizeaza pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor ce apartin comunei Deda;

- sursa Voivodeni care asigura alimentarea cu apa a comunei Voivodeni si a satelor componente.

In judetul Mures resursele de apa teoretice au valoarea de 1168,224 milioane m3/an, din care tehnic utilizabile sunt 186,944 milioane m3/an.

Disponibilul actual al surselor ce contribuie (sau pot contribui) la alimentarea cu apa, inclusiv a zonei rurale a fost estimata la 550 mil. mc din care 545 mil. mc provin din surse de suprafata si 3 mil. mc din surse subterane.

Capacitatea disponibila a surselor utilizate nu este repartizata uniform la nivelul judetului.

Din debitul total captat ponderea principala ii revine vaii Muresului, dupa care urmeaza Valea Tirnavei Mari.

Sursele subterane de apa nu joaca un rol important din cauza debitului foarte redus si a calitatii precare a apelor freatice.

Existenta unor surse de apa disponibile poate asigura realizarea unor lucrari de alimentare cu apa pentru sate. Acestea sunt:

-Sursa Reghin 120 l/s

-Sursa Tg. Mures 200 l/s

-Sursa Iernut (Cipau) 70 l/s

-Sursa Ludus 20 l/s

-Sursa Voivodeni 20 l/s

-Sursa Gornesti 15 l/s

-Sursa Niraj in curs de executie

-Sursa Bezid in curs de executie

-Sursa Zetea (jud. Harghita) in curs de proiectare (SPF)

-Sursa Rastolita in curs de executie

Lungimea totala a aductiunilor este de 103,7 km, cea mai mare parte revenind sistemului Tg. Mures si Reghin.

Starea retelei de transport nu este corespunzatoare, generand pierderi pe traseu, de pana la 30-35%.

Reteaua de distributie din mediul urban are o lungime totala de:649,8 km iar din mediul rural are o lungime de 135,7 km.

Din lungimea totala a retelei de distributie (785,5 km) au o vechime intre 10-20 ani – 30% din retea, intre 20-30 ani 40%, intre 30-40 ani 12%, peste 40 ani 8%.

Relativ noi (pana la 10 ani) sunt numai 10% din totalitatea retelelor de alimentare cu apa.

Vechimea destul de mare a retelei de transport si gestiunea nejudicioasa a dus la deteriorari importante cu implicatii in cantitatea si calitatea apei distribuite. Pierderile se estimeaza a fi de 1800 m3/zi.

Capacitatea totala de inmagazinare a apei a fost estimata la 65.900 m3. Pentru reteaua de distributie din zona rurala, o pondere insemnata o au retelele improvizate. Starea acestora nu este corespunzatoare, pierderile de apa pe retea fiind importante, iar siguranta in exploatare este redusa.

Din retelele de distributie existente se alimenteaza cu apa 26 localitati incluse in 16 comune din subzona.

La nivelul judetului Mures se asigura prin sistem centralizat, alimentarea cu apa potabila a unui numar de 283 347 de persoane din totalul de 580 851 de locuitori. Din cei 283 759 de locuitori din mediul urban cca 261 200 sunt racordati la alimentare centralizata cu apa potabila iar din cei 297 092 de locuitori din mediul rural doar 22 247 sunt deserviti centralizat.

Volumul de apa distribuit in 2002 prin sistem centralizat a fost de 38 838 mii m3 (1 232 l/s) din care pentru populatie 22 056 mii m3 (cca 700 l/s), restul fiind consumat de agenti economici (16 782 mii m3).

Din totalul de 38 838 mii m3 de apa potabila, 38 026 mii m3 se asigura din surse de suprafata iar 812 mii m3 din surse subterane.

Situatia apelor uzate menajere si industriale

La nivelul judetului Mures in anul 2002 au fost evacuate 472,579 mil. m3 ape uzate menajere si industriale.

Colectarea si epurarea apelor uzate

Reteaua de canalizare insumeaza cca. 470,5 km, din care peste 90% revin mediului urban. Starea retelei de canalizare este medie spre rea, observandu-se scapari importante de ape uzate din retea, ce infecteaza panza freatica.

Vechimea retelei: pana la 10 ani 10%

-10-20 ani 30%

-20-30 ani 40%

-30-40 ani 12%

-peste 40 ani 8%

In judet exista un numar de 19 localitati rurale care dispun de sisteme de canalizare. De asemenea un numar de 21 localitati dispun de statii de epurare proprii.

In judetul Mures in cursul anului 2002 s-a evacuat in receptori o cantitate de 55,13 mii tone nocivitati, din care cei mai semnificativi indicatori sunt:

- rezidiu fix: - 38 mii tone, din care 20,8 mii tone rezulta de la statiile de epurare orasenesti si 16,4 mii tone de la prelucrari chimice;

- CBO5: - 1,73 mii tone, din care 1,0 mii tone provine de la statiile de epurare orasenesti;

- suspensii: - 5,3 mii tone, din care 1,5 mii tone provin de la statiile de epurare orasenesti iar 3,7 mii tone de la prelucrari din industria chimica;

- azotati: - 3,0 mii tone, din care 1,1 mii tone provin de la statiile de epurare orasenesti iar 1,9 mii tone de la prelucrari din industria chimica;

- amoniu: - 1,0 mii tone;

- substante extractibile: - 0,44 mii tone, etc.

Pentru ierarhizarea principalelor surse de poluare din judetul Mures s-a utilizat o matrice complexa de evaluare, ce coreleaza emisiile cu imisiile si se bazeaza pe un total de 6 parametri de cuantificare: dilutia, calitatea efluentului, magnitudinea impactului, riscul la poluari accidentale, riscurile de mediu si continuitatea si nivelul productiei la sursa de poluare. Pe baza acestei matrici se acorda un punctaj intre 12 si 360 de puncte si fiecare din cei 6 parametri are patru grile de punctaj (1, 5, 10 si 30 pct) in functie de anumite criterii. Pe baza punctajului realizat se cuantifica impactul si anume:

• 12 - 60 puncte: impact redus si mediu

• 61 – 120 puncte: impact mare

• 121 – 360 puncte: impact sever si extrem de ridicat

Mentionam ca, in cadrul acestei matrici anumiti parametri au subdiviziuni, punctate identic (1-30 pct), ceea ce face ca ponderea acestui parametru sa fie mai mare (de exemplu parametrul “Riscuri de mediu” are patru subdiviziuni – Diversitate naturala si biologica, cu alte trei parametri si Sanatate cu doi parametri, Agricultura si Toxice).

In anul 2003 numai doua surse de poluare din judetul Mures s-au situat in categoria surselor cu risc sever, SC BICAPA SA Tarnaveni si SC AGROFLIP SA Bontida, punct de lucru Gornesti.

In cazul primei surse, SC BICAPA SA Tarnaveni, desi este oprita productia de trei ani, punctajul mare, deci implicit riscul ridicat, s-a datorat batalurilor, care in continuare polueaza puternic apa.

In cazul SC AGROFLIP SA punctajul ridicat s-a datorat calitatii foarte proaste a apelor uzate evacuate atat din punct de vedere fizico – chimic cat si bacteriologic, a faptului ca orice interventie la intretinerea statiei de epurare produce poluare pe raul Mures si ca prin poluarea produsa este afectata cea mai mare priza de apa din judet.

In anul 2002 SC AZOMURES SA si RA AQUASERV ca punctaj in evaluarea riscului s-au situat aproape de limita dintre domeniile cu risc sever si risc mediu, situatie generata de conditiile concrete din acel an. Aceste surse reprezinta pentru zona aval Targu Mures un risc ridicat, ele modifica ca urmare a impactului, categoria de calitate a raului Mures si afecteaza doua folosinte de apa (Cipau si Ludus), de asemenea din cauza lor acest tronson devine sensibil din punct de vedere al eutrofizarii (nutrienti).

Principalele lucrari hidrotehnice


ACUMULAREA PERMANENTA BEZID

Amplasament: paraul Cusmed, jud. Mures
Folosinte:

suplimentarea debitelor pe r. Tarnava Mica; atenuarea viiturilor; producere de energie.

Date generale:

Vt=31,0 mil. mc Vu=14,0 mil. mc Vat=16,0 mil. mc S NNR= 184 ha Tip baraj: pamant cu nucleu de argila si prispe de stabilitate din pietris si balast Hb=29,0 m Qg.f.=50 mc/s Tip descarcator ape mari : deversor lateral de tip Keuttner  –Qmax =182 mc/s la 0,1 %.


ACUMULARE NEPERMANENTA BALAUSERI

Amplasament: raul Tarnava Mica, in zona loc. Balauseri

Vt = 24,5 mil. Mc, V acumulat sub cota crestei deversorului lateral = 11,5 mil. mc Suprafata bazinului hidrografic controlat =1072 kmp; Debitul mediu multianual  = 9,8 mc/s. Baraj de tip deversor din beton H maxim = 19 m Lungime coronament = 16 m Latime coronament = 19 m Rol: atenuarea undei de viitura.

BARAJUL DE PRIZA NR:1 TARGU MURES

Nodul hidrotehnic se compune din:

Baraj frontal cu stavila ; Disipator de energie ; Descarcator de ape mari ; Canalul turbinei ;

nivel NRN = 312,06 mdMB; Lucrarea a fost executata in perioada 1912 - 1916 ;

Scopul principal: asigurarea nivelului necesar functionarii prizei de apa a Statiei de tratare Targu Mures.

BARAJUL DE PRIZA NR.2 TARGU MURES

Amplasat pe raul Mures zona sud-est a municipiului Targu-Mures

Debitul mediu multianual in sectiune = 39 mc/sec Debit captat: 3,6 mc/sec Functiuni: alimentare cu apa industriala NNR: 306,17 m

Componente:

1. baraj frontal de tip mobil din beton armat, 7 deschideri de 14 m si 2 deschideri de 4 m latime ;
2. priza de apa combinata cu   deznisipatorul, face corp comun cu culeea stanga a barajului ;
3. echipament hidromecanic reprezentat prin stavile segment actionate electromecanic.

PRIZA DE APA LUDUS

priza de apa Ludus Amplasat pe malul stang al raului Mures in zona localitatii Ludus

Captare de mal cu camere si prag de fund ; Prag deversor : inaltime 1,10 m avand  partea superioara  la cota de 267,5 mdMN, radier din beton armat cu plase sudate ; Echipament hidromecanic: 8 gratare metalice, batardou tip vana, stavila plana metalica cu deschidere de 4 m , inaltime normala de retentie-3,8 m , instalatia de actionare a stavilei, instalatie de evacuare a sedimentelor din desnisipator, instalatii de alimentare cu energie electrica ; Statia de pompare = 250 l/sec.

BARAJUL DE PRIZA CIPAU

Amplasament :pe raul Mures, zona localitatii Cipau, amonte baraj vechi Iernut
Se compune din:

baraj priza si pod rutier intre localitatile Iernut , Oarba de Mures si Sfantu Gheorghe ; camera de captare avand latimea de 17,5 m si lungimea de 22,8 m ; conducta de aductiune apa ; Priza asigura 850 l/sec apa ; Podul rutier se compune din 5 deschideri avand deschiderea totala de 72 m, h-10m si latimea de 10,6 m ; Barajul frontal este construit din beton armat cu 2 deschideri de spalare amonte-aval pe o lungime de 30m ; Inaltimea maxima a barajului este 3,5 m ; Capacitatea statiei de pompare este de 450 l/sec ; Receptionat iunie 2007.

Retelele si programele de monitorizare

In conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC), Statele embre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafata, apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii “starii “ acestora in cadrul fiecarui district hidrografic.

In Romania programele de monitorizare stabilite au devenit operationale la 22.12.2006, aplicanduse corpurilor de apa de suprafata, corpurilor de apa subterana si zonelor protejate.

Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde urmatoarele 6 sub-sisteme:

rauri

lacuri

ape tranzitorii

ape costiere

ape subterane

ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate in receptorii naturali).

Mediile de investigare sunt reprezentate de apa, sedimente si biota, elementele de calitate,parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei Cadru  domeniul apei, functie de tipul de program.

Monitorizarea starii apelor in Romania pe baza programelor de monitorizare stabilite in conformitate cu Art. 8 (1,2) ale Directivei Cadru Apa se realizeaza de catre Administratia Nationala “Apele Romane” prin unitatile sale teritoriale.

Programele de monitorizare a apelor de suprafata includ:

programul de supraveghere (S);

programul operational (O);

programul de investigare (I).

In abordarea nationala, o sectiune de monitorizare poate servi atat programului de supraveghere, cat si programului operational de monitorizare.

Programele de monitorizare a apelor subterane includ:

programul de monitorizare cantitativa;

programul de monitorizare calitativa (de supraveghere si operational) .

Obiective de mediu

Obiectivele de mediu prevazute in Directiva Cadru Apa, reprezinta unul dintre elementele centrale ale acestei reglementari europene, avand ca scop protectia pe termen lung, utilizarea si gospodarirea durabila a apelor.

Directiva Cadru Apa stabileste in Art. 4 (in special pct. 1) obiectivele de mediu indicand ca elemente principale:

• prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafata si subterane (art 4.1.(a) (i), art 4.1.(b)(i));

• protectia, imbunatatirea si restaurarea tuturor corpurilor de apa de suprafata, inclusive a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale, precum si a corpurilor de apa subterana in vederea atingerii “starii bune” pana in 2015

(art 4.1) (a) (b) (ii);

• protectia si imbunatatirea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale in vederea atingerii “potentialului ecologic bun” si a “starii chimice bune” pana in 2015 (art 4.1.(a)(iii));

• reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea evacuarilor de substante prioritar periculoase in apele de suprafata prin implementarea masurilor necesare;

• reducerea tendintelor semnificative si sustinute de crestere ale poluantilor in apele subterane;

• atingerea standardelor si obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de catre legislatia comunitara (art. 4,1(c).

In esenta, atingerea obiectivelor de mediu pana in 2015, include:

pentru corpurile de apa de suprafata : atingerea starii ecologice bune si a starii chimice bune, respectiv a potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale

pentru corpurile de apa subterane: atingerea starii chimice bune si a starii cantitative bune

pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevazute de legislatia specifica

nedeteriorarea starii apelor de suprafata si subterane

In cazul in care unui corp de apa i se aplica unul sau mai multe obiective de mediu, se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 4.2.)

Obiectivele de mediu se reactualizeaza o data la 6 ani, prin Planurile de Management bazinale.

In cazul in care obiectivele de mediu nu pot fi atinse, in conditiile prevazute de Art. 4(4),(5), (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa se pot cere exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu, ce sunt prezentate detaliat in Cap. 10.

Calitatea apei brute raului Mures in judetul Mures

Evaluarea calitatii apei brute a raului Mures, in perioada 2004-2006, apreciata pe baza informatiilor obtinute din 3 puncte de colectare de pe raul Mures, pe teritoriul judetului Mures: Izvorul Mures, Glodeni si Ungheni. Metodologie. Datele au fost culese de la Aquaserv din Targu Mures, probele de apa fiind analizate conform metodologiilor standard si pe baza legislatiei in vigoare. Rezultate. Concentratiile medii ale suspensiilor totale au avut o crestere semnificativa in apele raului Mures, ca urmare a conditiilor meteorologice deosebite ale anului 2005. Surse majore de poluare a apelor din teritoriul judetului Mures sunt reprezentate de agenti economici ca Azomures si Bicapa SA. Am observat imbunatatirea statiilor de epurare in cadrul societatilor din judetul Mures in ultimii ani. Concluzii. Analiza indicatorilor chimici releva incadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, ape de o calitate buna specifica tuturor apelor raurilor.



In urma determinarilor efectuate de-a lungul cursului raului Mures, intre anii 2004-2006, se pot observa: imbunatatirea statiilor de epurare in cadrul societatiilor din judetul Mures, si respectiv, cresterea semnificativa in apele raului Mures a concentratiilor medii ale suspensiilor totale ca urmare a conditiilor meteorologice deosebite ale anului 2005, in special in perioada primavara-vara. Cresterea a fost influentata de inundatiile din acest an, ploile torentiale ducand la spalarea solului, soselelor si implicit la antrenarea acestora pe cursurile de apa.

Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata de pe teritoriul judetului Mures in clase diferite, in conformitate cu recomandarile Ordinului 1142/2002 releva incadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei este specifica tuturor apelor raurilor monitorizate.

Sursele majore de poluare a apelor din teritoriul judetului Mures sunt reprezentate de agenti economici: S.C. BICAPA. S.A, S.C. AZOMURES S.A. Sursele de poluare, cum ar fi scurgeriile de la fermele de animale, torentele de ploi si topirea zapezilor, numarul redus sau lipsa foselor septice in zonele rurale, sunt, de asemenea, cauze ale contaminarii

Cele mai grave probleme sunt incarcarile mari cu nutrienti, cele de schimbare a regimului de curgere al raurilor si de sedimentare, contaminare cu substante periculoase si consumatoare de oxigen, precum si competitia pentru surse disponibile de apa.

Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane

La nivelul judetului Mures, zona cea mai critic din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata este, aval de Tirnaveni, unde calitatea apei s-a situat in afara categoriilor de calitate, din cauza concentratiilor foarte ridicate ale cromului hexavalent. Mentionam, ca unitatea vinovata, S.C. BICAPA S.A., si-a incetat activitatea de mai bine de trei ani, dar poluarea remanenta deosebit de ridicata se datoreaza depozitelor de deseuri, situate de-a lungul raului, care si la ora actuala polueaza, prin intermediul freaticului. Pe raul Tirnava Mica, la debite scazute, creste mult salinitatea apei, din cauza apelor sarate din zona Praid - Sovata.

Un alt tronson de rau, afectat din punct de vedere fizico-chimic si mai ales bacteriologic, este in aval de municipiul Tirgu Mures, din cauza poluarii produse de S.C. AZOMURES S.A. si R.A. AQUASERV (Statia de epurare Cristesti). In cursul anului 2005 pe acest tronson, categoria de calitate a fost determinata de indicatorii regimului de oxigen si nutrienti. Probleme deosebite la acesti indicatori apar in lunile cu debite scazute (ianuarie, februarie, iulie, august, decembrie). Acest tronson de rau este considerat sensibil la eutrofizare (din cauza concentratiilor de nutrienti), de la Tirgu Mures pana la limita de judet.

Un alt tronson critic si care s-a incadrat in categoria apelor sensibile la eutrofizare a fost aferent judetului Mures (cca. 33 km), din cauza deversarilor de ape uzate, fecaloid menajer insuficient epurate, din localitatile Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc si Sighisoara. Pe acest tronson de rau, in fiecare an, in perioada iunie – august, din cauza conditiilor hidro - meteorologice favorabile, pe fondul aportului de nutrienti intr-un raport N/P optim, se constata o inflorire algala accentuata (20 - 30 milioane alge/litru), cu consecinte grave asupra prepararii apei potabile in Sighisoara si Medias si aparitia mortalitatii piscicole (in zona aval Medias - judetul Sibiu). Cursul de apa , de asemenea, este considerat critic, dar in cazul lui, concentratiile ridicate ale nutrientilor si mai ales a salinitatii se datoreaza conditiilor pedologice ale zonei (soluri saraturoase). Concentratiile mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen si ai nutrientilor are ca sursa, mai ales poluarea difuza.

Calitatea apelor freatice din judetul Mures, scot in evidenta faptul ca la nivelul tuturor forajelor hidrologice monitorizate, apa nu se incadreaza in calitatea potabila. La jumatate din aceste foraje calitatea este determinata doar de unu - doi indicatori, depasirea limitei admise fiind foarte mica. Probleme deosebite sunt in zona localitatilor Reghin (zona vulnerabila la azotati), Tirgu Mures (zona vulnerabila la azotati), Cristesti, din cauza S.C. AZOMURES S.A. (batalul de ape uzate si perimetru Combinat), zona Iernut - Ludus (din cauza fostelor ferme zootehnice, actual desfiintate) si zona platformei SC BICAPA SA /din cauza batalelor de reziduuri). In cazul SC BICAPA SA Tirnaveni, studiul ”Expertiza tehnica etapa II privind evaluarea sigurantei in exploatare a batalelor B1,B2, B3” efectuat in 2005, a scos in evidenta situatiile de risc cu consecinte grave asupra sanatatii populatiei din zona si a mediului inconjurator. Aceste studii recomanda interventia de urgenta pentru asigurarea sigurantei structurale, a gospodaririi apelor si la seism. Actiunile de interventie necesare constau in consolidarea digurilor, inchiderea batalelor si monitorizarea post-inchidere a acestora.

Conform angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana termenul de inchidere a batalelor este 31.12.2006.

Actualmente amplasamentul este in administrarea Autoritatii pentru valorificarea activelor statului, SC BICAPA SA Tirnaveni fiind societate comerciala cu capital majoritar de stat, respectiv 96%.

In cazul SC AZOMURES SA, iazul batal de 32 ha trebuie inchis pana la 31decembrie 2006. S.C. AZOMURES S.A. a executat un batal nou, impermeabilizat ,corespunzator, cu o capacitate de 2,5 ha, fiind create astfel conditiile pentru reducerea nivelului de lichid in iazul batal de 32 ha, pentru limitarea exfiltratiilor din acesta.

Luand in considerare „incadrarea globala” ,calitatea apelor de suprafata din judetul Mures , se constata o imbunatatire pe sectorul Tirnava Mica - aval S.C. BICAPA S.A. Tirnaveni - iesire din judetul Mures.

Folosinte cu potential mare de poluare

Judetul Mures

Nr.crt.

Unitatea/localitatea

Receptor

Profil/activitate

Indicatori
Depasiti*

1

S.C. Azomures S.A. Tg.Mures

r. Mures

 Ind. chimica

NO3+

2

S.C. Compania Aquaserv S.A. Tg.Mures

r. Mures

gospodarire comunala

3

S.C. Compania Aquaserv S.A. suc. Sighisoara

r. Tarnava Mare

gospodarire comunala

NH4+, CBO5

4

R.A.G.C.L. Reghin

r. Gurghiu

gospodarire comunala

NH4+, extractibile
CBO5

5

S.C. Servicii Tehnice Comunale Sovata

r. Tarnava Mica

gospodarire comunala

detergenti
CBO5

6

S.C. Bicapa S.A. Tarnaveni

r. Tarnava Mica

Ind. chimica

suspensii
CBO5
Cr

7

S.C. Compania Aquaserv S.A. suc. Tarnaveni

r. Tarnava Mica

gospodarie comunala

NH4+
NO3
CBO5

Identificarea si cartarea zonelor protejate

Zonele protejate reprezinta areale de pe teritoriul fiecarui bazin hidrografic care au fost desemnate pe baza cerintelor speciale de protectie prevazute in legislatia comunitara.

Astfel, conform Directivei Cadru pentru Apa (Anexa IV), pe teritoriul bazinului hidrografic Mures au fost analizate si cartate urmatoarele categorii de zone protejate:

zone de protectie pentru captartrile de apa destinate potabilizarii;

zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;

zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important;

zone sensibile la nutrienti si zone vulnerabile la nitrati;

zone pentru imbaiere.

care se supun reglementarilor urmatoarelor directive europene:

Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;

Directiva 75/440/CEE privind calitatea ceruta apelor de suprafata destinate prelevarii de apa potabila;.

Directiva 78/659/CEE si 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesita protejare sau imbunatatire pentru a permite viata piscicola;

Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluste amendata de Directiva

2006/113;

_ Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane;

_ Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole;

_ Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice

_ Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a

Directivei 76/160/CEE.

Conform Directivei Cadru pentru Apa, un rezumat al Registrului zonelor protejate trebuie sa fie inclus in Planul de management al bazinului hidrografic si trebuie sa cuprinda harti cu localizarea fiecarei categorii de zona protejata precum si lista actelor normative la nivel comunitar, national si local pe baza carora au fost identificate si desemnate aceste zone.

Mentionam ca datele utilizate pentru realizarea acestui capitol au la baza datele din 2007 privind zonele protejate cuprinse in Registrul zonelor protejate actualizat in anul 2009.

Masuri pentru implementarea legislatiei europene pentru protectia apelor

Masurile impuse de legislatia nationala care implementeaza Directivele Europene au ca obiectiv general conformarea cu cerintele Uniunii Europene in domeniul calitatii apei, prin indeplinirea obligatiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana si documentul “Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”.

Documentele nationale de aplicare cuprind atat planurile de implementare ale directivelor europene in domeniul calitatii apei, cat si documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a acestora. Astfel, pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de implementare, dintre care cele mai importante sunt:

Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;

Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti modificata prin Directiva 98/15/CE; PMBH MURES – CAP. 9 PROGRAME DE MASURI

Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;

Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE si “directivele fiice” referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii;

Planul de implementare pentru Directiva 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole;

Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;

Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor

Documentele strategice nationale care asigura cadrul de realizare a planurilor de implementare sunt:

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila (2007-2030)

Planul National de Dezvoltare – 2007-2013

Planul National de Dezvoltare pentru Protectia Mediului

Cadrul Strategic National de Referinta pentru perioada 2007-2013;

Planuri Nationale de Dezvoltare Sectoriale:

Programul Operatonal Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013

Programul Sectorial “Cresterea competitivitatii economice” pentru perioada

Strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi apelor ;

Strategia Nationala pentru dezvoltarea durabila a serviciilor publice pentru

alimentare si canalizare

Strategia de implementare a obligatiilor privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase – SEVESO II, pentru perioada 2005- 2006

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD);

Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD);

La aceste documente nationale se adauga si programele, planurile de actiune regionale, judetene si locale prevazute a se realiza in urmatoarea perioada, respectiv:

Planurile locale de actiune pentru mediu la nivel regional si judetean.

Programele de actiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati;

Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PRGD);

Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor (PJGD).

Concluzii

Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata de pe teritoriul judetului Mures in clase diferite, in conformitate cu recomandarile Ordinului 1142/2002 releva incadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei este specifica tuturor apelor raurilor monitorizate.

Sursele majore de poluare a apelor din teritoriul judetului Mures sunt reprezentate de agenti economici: S.C. BICAPA. S.A, S.C. AZOMURES S.A. Sursele de poluare, cum ar fi scurgeriile de la fermele de animale, torentele de ploi si topirea zapezilor, numarul redus sau lipsa foselor septice in zonele rurale, sunt, de asemenea, cauze ale contaminarii.

Cele mai grave probleme sunt incarcarile mari cu nutrienti, cele de schimbare a regimului de curgere al raurilor si de sedimentare, contaminare cu substante periculoase si consumatoare de oxigen, precum si competitia pentru surse disponibile de apa.

Bibliografie

Kohler H.R., Sandu C., Scheil V., et al., 2007, Monitoring pollution in river Mures, Romania, Part III: biochemical effect markers in fish and integrative reflection, Environ Monit Assess., 127

Ureche R., Tarcea M., 2005, Date comparative asupra continutului in nitriti si nitrati a apelor de suprafata si freatice, Revista de Medicina si Farmacie Tg. Mures, vol. 51

www.rowater.ro





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia







loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu