Clima in regiunea Oltenia - climatic

INTRODUCERE

Cunoasterea regiunii Oltenia din punct de vedere climatic este marcata de mai multe etape: prima etapa cuprinde perioada de pana in 1884, etapa a doua se desfasoara intre 1884 si 1960, iar cea de a treia din 1961 pana in prezent.

Toate informatiile din prima etapa provin din diferite surse istorice (cronici). Observatiile climatologice erau subiective si aveau caracter cu totul intamplator, fiind mentionate datorita efectelor negative pe care le aveau asupra activitatilor si populatiei si nu datorita interesului stiintific. Astfel, in diferite cronici, sunt mentionate acele fenomene cu efecte nedorite asupra culturilor agricole in special, de genul secetelor prelungite care au condus la foamete, a inundatiilor, a ploilor foarte puternice, a grindinei, a viscolului, a inghetului etc. Mai tarziu, spre sfarsitul acestei prime etape au aparut mai multe lucrari in care regasim date si despre regiunea analizata, chiar daca acestea nu fac referire directa la aceasta. O astfel de lucrare este Osservazioni storiche, naturali e politiche interne la Valachia e Moldavia scrisa de Stefano Igo Raicovich (Geografia Romaniei, I, Geografia fizica, p. 195).

Inceputul etapei a doua (1884-1960) a fost marcat de infiintarea Institutului Meteorologic Central (30 iulie 1884), care initial a functionat in cadrul Ministerului Agriculturii. Initiativa infiintarii sale a apartinut lui Stefan C. Hepites (1851 - 1922), savant cunoscut pe plan mondial, care, de altfel, a fost si primul sau director. Trebuie mentionat faptul ca se infiintasera deja primele statii meteorologice in lungul Dunarii (de exemplu, Drobeta-Turnu Severin), al caror scop principal era insa deservirea navigatiei pe fluviu.

St. C. Hepites a prelucrat in lucrarea sa Istoricul studiilor meteorologice in Romania (1886) cele mai importante lucrari publicate pana la acea vreme. Amintim lucrarea lui Aurelian P. S. Clima Romaniei, care a aparut initial in publicatia Tara noastra (Bucuresti, 1880).

Odata cu aparitia Institutului, datele furnizate de statiile meteorologice au facut pentru prima data obiectul unor lucrari de specialitate. Astfel, intre 1895 si 1902, au aparut o serie de lucrari in domeniul climatologiei in Analele Academiei Romane care se refera la distributia teritoriala a unor parametrii climatici in tara noastra. Prima lucrare de mare importanta este Régime pluviométrique de Roumanie (Regimul pluviometric al Romaniei) (Geografia Romaniei, I, Geografia fizica, p. 195). De asemenea, tot in anul 1900, s-a elaborat si prima harta climatica in culori a Romaniei (unde apare bineinteles si regiunea Oltenia). Este vorba de Carte du régime pluviométrique de Roumanie (scara 1 : 1.000.000).

St. C. Hepites a elaborat si alte lucrari cu caracter general in care se fac referiri si la Oltenia: Album Climatologique de Roumanie; Secetele in Romania, unde sunt redate aspecte ale secetelor din toata tara.

Incepand cu anul 1901, datele furnizate de reteaua de statii meteorologice (care a continuat sa se extinda) au fost publicate in Buletinul lunar al observatiilor meteorologice. Publicarea acestuia a fost intrerupta in timpul primului razboi mondial, cand si majoritatea statiilor meteorologice si-au sistat activitatea. In ultimele sale numere, inainte de implicarea tarii noastre in razboi, apar o serie de studii elaborate de E. Otetelesanu - Studiul iernilor calde in Romania si Clasificarea iernilor dupa criteriul Angot, in care autorul face referiri la factorii care determina oscilatiile termice.

In perioada interbelica, Buletinul lunar al observatiilor meteorologice reapare (1921), pe langa rezumatele lunare ale observatiilor de la statii, publicandu-se si studii meteorologice, relatari ale unor fenomene, precum si informatii legate de lucrari importante aparute in domeniu si de activitatea meteorologica nationala si internationala.   Dintre studiile elaborate referitoare la regimul precipitatiilor atmosferice in Romania mentionam - Consideratiuni generale asupra regimului precipitatiilor atmosferice in Romania, Otetelesanu E. si Elefteriu G. D. (1921). De asemenea, trebuie mentionata si aparitia primei lucrari cu caracter regional - Climatologia Olteniei, scrisa de Sp. Spranceana in anul 1927.

O contributie importanta a avut si C. Donciu care a publicat numeroase studii legate de precipitatiile atmosferice la nivelul Romaniei, studii care includ si regiunea Oltenia: Perioadele de uscaciune si seceta in Romania (1928), Climogramele Romaniei, Ploile torentiale din Vechiul Regat, Contributii la studiul precipitatiilor in Romania. Frecventa ploilor (1929), Contributii la studiul precipitatiilor in Romania. Frecventa zapezii: prima si ultima zi cu zapada (1930). Toate aceste studii au fost publicate in Buletinul meteorologic lunar. Si C. Ioan a publicat studii legate de regimul precipitatiilor atmosferice: Indicele de ariditate in Romania (1929) si Gradul de continentalism in Romania (1930).

Observatiile meteorologice au fost iarasi intrerupte la multe statii meteorologice in timpul celui de-al doilea razboi mondial, mai ales in anii 1943-1945.

In ultima parte a celei de-a doua etape (de la sfarsitul razboiului pana in 1960) au aparut si alte studii de mare interes: C. A. Dissescu a publicat studii referitoare la seceta din anul 1946, la regimul precipitatiilor atmosferice (Regimul precipitatiilor atmosferice in R.P.R., 1951); St. M. Stoenescu a facut referiri la oscilatiile regimului climatic si a publicat un nou studiu legat de precipitatiile atmosferice (Date noi referitoare la clima R.P.R., 1959); C. Donciu a calculat indicele de umiditate si ariditate folosind metode elaborate de climatologi de renume (Contributii la caracterizarea climei R.P.R. Aplicarea indicilor de umezeala Konček, Thornthwaite, De Martonne, 1959). Alte studii legate de regimul ploilor in partea de sud a tarii in perioada de vegetatie au fost publicate de C. Ioan, C. Dissescu, C. Donciu si altii.

Pe langa aceste studii, trebuie mentionata si publicarea unor harti. Astfel, datele furnizate de reteaua de statii meteorologice au fost prelucrate de Sectia de climatologie a Institutului (condusa de C. A. Dissescu), realizandu-se harti cu distributia principalilor parametrii climatici la nivelul intregii tari. In 1949, a aparut Fascicola I a Atlasului Climatologic care cuprindea harti referitoare la regimul precipitatiilor atmosferice (17 harti care redau izohietele lunare, anotimpuale si anuale, calculate pe baza datelor din perioadele 1896-1915 si 1926-1940). Mai tarziu (1954), s-a publicat si fascicola referitoare la regimul termic si apoi la cel eolian.

A treia etapa (1961 - prezent) a dezvoltarii climatologiei in tara noastra este cea mai prolifica atat din punct de vedere stiintific, cat si al infrastructurii.

In primul rand, trebuie mentionata reorganizarea retelei de statii meteorologice (s-au reinstalat statiile climatologice si sinoptice in locatii considerate reprezentative) si re-echiparea acestora cu instrumente si aparate inregistratoare moderne pentru perioada respectiva; de asemenea, s-au construit statii noi. Programul de observatii a fost schimbat. Conform normelor internationale in vigoare, s-a trecut la efectuarea observatiilor la patru termene (1, 7, 13, 19).

Activitatea stiintifica din aceasta perioada incepe sa se orienteze catre domenii cu aplicabilitate practica. Prin lucrarile publicate se urmareste sa se stabileasca influenta climei asupra agriculturii, transporturilor, serviciilor etc., iar studiile se orienteaza pe directii mult mai stricte - topoclimatologie, microclimatologie, agroclimatologie, bioclimatologie etc.

La inceputul acestei perioade apar si primele lucrari de sinteza, elaborate de Institutul Meteorologic, pe baza datelor din intervalul 1896 - 1955. Astfel, sub coordonarea lui St. M. Stoenescu si D. Tastea, apare in 1960 capitolul Clima R. P. R. (in cadrul Monografiei geografice a R. P. R.), iar in 1961 - 1962 se publica lucrarea Clima Republicii Populare Romane (volumele I - 1962 si II - 1961 si 1966, cel din urma incluzand date statistice). Tot in aceasta categorie a lucrarilor de sinteza este inclus si Atlasul climatologic al Republicii Socialiste Romania (1966), care cuprinde 153 de harti ce redau distributia teritoriala a celor mai importanti parametrii climatici. Chiar daca aceste lucrari nu fac referire stricta la Oltenia, in toate se regasesc date si din perimetrul analizat.

Tot in aceasta perioada apare si prima lucrare complexa legata de regimul precipitatiilor atmosferice. Este vorba de Ani ploiosi si secetosi, lucrare scrisa de N. Topor si publicata in 1962. Lucrarea reprezinta o monografie a precipitatiilor atmosferice, in care autorul prezinta intr-o prima parte anii secetosi si ploiosi dupa cronicile istorice si datele inregistrate la statiile meteorologice, apoi analizeaza succesiunea lunilor dupa criteriul Hellman, frecventa categoriilor de luni de la un an la altul si frecventa anilor ploiosi si secetosi din tara pentru perioada de functionare a statiilor meteorologice.

N. Topor impreuna cu C. Stoica au publicat in 1966 o alta lucrare importanta - Tipuri de circulatie si centrii de actiune atmosferica, unde cei doi identifica, in urma analizarii materialelor sinoptice din intervalul 1938 - 1961, cele patru forme principale de circulatie atmosferica (circulatia vestica, circulatia polara, circulatia tropicala si circulatia de blocare).

In cadrul lucrarii Geografia Vaii Dunarii Romanesti, apare Campia dunareana de terase a Olteniei - Clima, capitol elaborat de Octavia Bogdan Seitan (1969).

Pe masura ce climatologia a capatat un caracter din ce in ce mai aplicativ, au aparut si studii regionale publicate in Culegere de lucrari ale I. M. (1961-1973), in Culegere de lucrari de climatologie aplicata (1972), in Studii si cercetari de climatologie, vol. I (1975) si vol. II (1976) (Geografia Romaniei, I, Geografia fizica, p. 196).

O dovada a dezvoltarii climatologiei in tara noastra o constituie si cresterea numarului de teze de doctorat publicate in anii '70. Dintre acestea, cu referire directa la regiunea analizata, mentionam Clima Olteniei deluroase, sustinuta la Universitatea Babes-Bolyai in 1974 de Gh. Neamu. O alta teza in care sunt prezentate date referitoare la sudul tarii este cea sustinuta de Gh. Bazac in 1980 in cadrul Institutului de Geografie din Bucuresti - Influenta reliefului asupra climei Romaniei cu privire speciala la partea sudica.

Tot in acest deceniu, topoclimatologia cunoaste o mare dezvoltare. Astfel, in 1970 se publica Harta topoclimatica a Romaniei scara 1 : 1.500.000 elaborata de Gh. Neamu, Octavia Bogdan, Elena Mihai si Elena Teodoreanu; aceeasi autori au mai elaborat o varianta a acestei harti care a aparut in cadrul Atlasului R.S.R. in 1977. Acelasi colectiv publica in 1972 lucrarea Le potentiel climatique et topoclimatique des plaines de Roumanie. Preocuparile in domeniu sunt insa mult mai vaste, existand numerosi cercetatori care au elaborat studii legate de clima locala, de influenta antropica asupra parametrilor climatici etc. (S. Ciulache, I. Gugiuman, Elena Erhan etc.).

Incepand cu 1980, odata cu cresterea numarul de institutii de invatamant superior geografic, au aparut si reviste de specialitate si, astfel, numarul studiilor climatologice publicate a crescut.

Dintre autorii care s-au remarcat in toata aceasta perioada mentionam: Octavia Bogdan (Influenta fenomenelor de seceta si exces de umiditate asupra evolutiei peisajelor de campie din Romania, in SCGGG-Geografie, XXXIV, 1987; Caracteristici topoclimatice ale suprafetelor nisipoase din Romania, co-autor Elena Niculescu, in SCG, XXXVIII, 1991; Culoarul Oltului - o "axa" de discontinuitate topoclimatica, in Analele Universitatii din Oradea, 1994; Phenomena of dryness and drought in Romania, co-autor Elena Niculescu, in RRG, 1995; Variatiile seculare ale temperaturii si precipitatiilor din jumatatea sudica a Romaniei, co-autor S. Cheval, in Analele Universitatii din Oradea, 1998; Principalele caracteristici climatice ale Campiei Romane, in Com. Geogr., 1999; On the Carpathian orographic barrage in Romania, in Analele Universitatii din Craiova, 1999; Riscurile climatice din Romania, co-autor Elena Niculescu, 1999; Precipitatiile atmosferice. Un risc climatic in Subcarpatii Getici, in Com. Geogr., 2000; Arii vulnerabile la intensitatea ploilor de vara, sc. 1 : 3.000.000 si Arii vulnerabile la grindina, sc. 1 : 3.000.000, ambele publicate in Atlasul Geografic, Edit. Academiei, 2002).

De asemenea, o serie de fenomene deosebite au facut obiectul unor studii comunicate sau publicate de personalul statiei meteorologice din Craiova: Lalescu M., Marinica I. (1996), Un caz exceptional de grindina in Oltenia, Comunicata la I.N.M.H.; Marinica I., (1998), O situatie de instabilitate atmosferica in Oltenia nemaiintalnita in ultima suta de ani, Tema 4/1997, Comunicata la I.N.M.H. si Diluvial Rains in Oltenia - (Studiu de caz situatia din 12 iulie 1999), Analele Universitatii din Craiova (1999). Se remarca si alti cercetatori care au studiat problematica regimului precipitatiilor atmosferice in Oltenia in ultimii ani: Dumitrascu, Monica, Dumitrascu, C., Douguédroit, Annick, Seceta si impactul ei asupra mediului in Campia Olteniei, Revista Geografica, T. VII (2001); Alina Vladut, Grindina - Factor de risc in Oltenia, Forum Geografic - Studii si cercetari de geografie si protectia mediului (2002); Caracteristicile ploilor torentiale in Oltenia, Analele Universitatii din Craiova (2002); Vasile Pleniceanu, Alina Vladut, Variatia anuala a cantitatilor medii lunare de precipitatii la statia meteorologica din Craiova, Forum Geografic - Studii si cercetari de geografie si protectia mediului (2003); Costela Iordache, Alina Vladut, Regimul precipitatiilor atmosferice in Campia Olteniei, Analele Universitatii din Craiova (2003); Alina Vladut, Deficitul de precipitatii in Campia Olteniei in perioada 1961-2000, Forum Geografic - Studii si cercetari de geografie si protectia mediului (2004); Alina Vladut, Excesul de precipitatii in Campia Olteniei (1961-2000), Analele Universitatii din Craiova (2004).

Bazele lucrarii sunt reprezentate de datele provenite de la cele mai importante statii meteorologice, de informatiile din diferite surse bibliografice si, nu in ultimul rand, de observatiile si investigatiile proprii, in teren.

Datele folosite la realizarea prezentei analize provin de la statiile meteorologice localizate in Campia Olteniei: Drobeta Turnu-Severin, Vanju Mare, Bailesti, Calafat, Bechet, Craiova, Caracal, Slatina (Tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1.1

Pozitia geografica a statiilor meteorologice localizate in perimetrul Olteniei

Pe langa datele propriu-zise provenite de la cele mai importante statii meteorologice din regiunea analizata, un rol important in realizarea studiului a revenit si informatiilor din diferite surse bibliografice generale sau referitoare strict la Oltenia.

Cu caracter general, mentionez lucrarile complexe, elaborate de colective de cercetatori, precum Geografia Romaniei (I - 1983, III - 1987, IV - 1992, V - 2005), Geografia Vaii Dunarii Romanesti (1969) sau de autori unici si colective de autori - Al. Rosu (Geografia fizica a Romaniei, 1980), Gr. Posea, N. Popescu, M. Ielenicz (Relieful Romaniei, 1974). De un real folos au fost si informatiile din Clima R.P.R. (I - 1962), pe baza carora am incercat sa identific o serie de modificari ale regimului precipitatiilor atmosferice.

Pentru o analiza complexa am folosit mai multe metode, clasice, de prelucrare a datelor, dar si moderne, utilizate in special in ultimii 15 ani, atat pe plan international, cat si pe plan national.

Dintre metodele de prelucrare si de interpretare a datelor meteorologice amintesc: metode de calculare a mediilor, a frecventelor si asigurarilor, metode de ajustare a sirurilor de date.

Pentru ilustrarea regimului precipitatiilor atmosferice din Oltenia, s-au calculat mediile aritmetice pentru cantitatile lunare, semestriale, anotimpuale si anuale.