Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » referate » geografie » meteorologie
Factorii genetici ai climei in Campia Olteniei

Factorii genetici ai climei in Campia Olteniei




Factorii genetici ai climei

Datele climatologice scot in evidenta marea diversitate a caracteristicilor climei. Intre limitele Romaniei se intalnesc numeroase nuante si tipuri de clima, incepand de la clima temperata continentala cu veri calde de lunga durata, pana la clima rece a muntilor.

Repartitia teritoriala a caracteristicilor timpului si climei nu este intamplatoare ci reflecta interactiunea completa a proceselor si factorilor genetici ai climei.

Principalii factori determinanti ai regimului climatic sunt:

1 suprafata activa-subiacenta,

2 factorii radiativi

3 circulatia atmosferei




1.Suprafata activa subiacenta

Campia Olteniei reprezinta extremitatea vestica a Campiei Romane, fiind marginita la vest si la sud de valea Dunarii, iar la est de valea Oltului. Limita nordica este sinuoasa, contactul cu Piemontul Getic desfasurandu-se pe aliniamentul localitatilor Drobeta-Turnu Severin, Hinova, Vanju-Mare, Drincea, Plenita, Radovan, Podari, Bals, Slatina (Al. Rosu, p. 430).

P. Cotet imparte Campia Olteniei in trei mari subunitati:

a. Campia vestica delimitata de Dudasu Schelei, Magheru si Drincea; este o campie de terase

b. Campia centrala dezvoltata intre Drincea si Jiu;

c. Campia estica, cuprinsa intre Jiu si Olt.

Alti autori, au propus alte nomenclaturi. De exemplu, Al. Rosu, a delimitat tot trei subunitati, limitele acestora fiind similare cu cele stabilite de P. Cotet anterior.

Astfel, cele trei subunitati sunt: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor si Campia Romanati.

a.Campia Blahnitei, localizata intre Hinova in vest, Piemontul Getic in nord si valea Drincei in est, are aspectul unui ses lin, mai abrupt la est de valea Blahnitei unde se dezvolta terase mai inalte. Pe langa terase, vai subsecvente si suprafete quasi-structurale (P. Cotet), in cadrul acestei subunitati, in special in partea sa vestica, apar dunele de nisip ca element morfologic caracteristic.

b. Campia Bailesti este delimitata de vaile raurilor Drincea si Jiu, la vest, respectiv est. Caracteristica acestei subunitati este dezvoltarea sa pe terasele Dunarii, exceptie facand arealul nord-estic unde se desfasoara Campul Salcutei. Sistemul de terase, mai ales terasa inferioara, este mascat de prezenta dunelor de nisip. Diferentele de altitudine intre aceasta si lunca Dunarii sunt extrem de mici, de 8-10 m. O alta cauza care duce la estomparea teraselor este si prezenta lacurilor dintre dune (zona Desa) plasate pe podul terasei. Sistemul de terase inferior este completat de terasa Corabia (13-18 m) si terasa Bailesti (27-28 m). Terasele superioare sunt fragmentate, ultimele aparand punctiform: Maces (45-60 m), Cascioare (65-75 m), Greaca (75-90 m), Perisor (100-105 m) si Cearangu (128-138 m) (Al. Rosu, p. 439).

c.Campia Romanati, cuprinsa intre Jiu si Olt, prezinta aspectul unui camp bombat in partea centrala, care coboara in trepte catre est, vest si sud, ingloband terasele Oltului, Dunarii si Jiului. Si in cadrul acestei subunitati dunele de nisip paraziteaza terasele si dau un aspect valurit podurilor acestora.

Campia Olteniei se individualizeaza printr-o serie de elemente morfostructurale fata de restul subunitatilor Campiei Romane. In sectorul oltean, toate vaile, inclusiv cea a Dunarii, prezinta sisteme de terase bine dezvoltate. Nota caracteristica este data de prezenta dunelor de nisip care acopera aproximativ jumatate din suprafata campiei. Formarea lor este legata de actiunea Dunarii: „Ele sunt continentale ca asezare, dunarene si jiene ca geneza, dar carpatice prin natura depozitelor” (P. Cotet, 1957, p. 168). V. Tufescu (1966) a combatut teoria conform careia aceste dune au origine exclusiv fluviatila si eoliana, aratand ca partial s-au format in situ pe depozite levantine.

Prezenta acestor dune este deosebit de importanta si din punct de vedere climatic deoarece solurile nisipoase impun o serie de restrictii. In arealele ocupate de dune se inregistreaza cantitati relativ reduse de precipitatii si ca urmare a caracteristicilor fizico-chimice ale solului deficitul de apa trebuie acoperit prin irigatii

In Campia Olteniei se intalnesc cinci clase de soluri: molisoluri, argiluvisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe si soluri neevoluate.

Asociatilor vegetale apartin zonei de silvostepa si zonei padurilor de foioase, fiind reprezentate prin mici palcuri de stejar pufos si brumariu, la care se adauga in nordul campiei padurile de cer si garnita

2 Factorii radiativi

Radiatia solara, transformata diferentiat in atmosfera si la suprafata globului pamantesc, constituie sursa energetica primara a dezvoltarii proceselor geofizice si biologice.

A. Radiatia solara directa

Radiatia solara directa constituie componenta energetica esentiala a bilantului radiativ si sursa principala de caldura pentru suptafata terestra.

Ziua pe timp senin, valoarea radiatiei directe (dupa ce aceasta strabate atmosfera), depinde de transparenta aerului si de inaltimea Soarelui deasupra orizontului.Pe unitatea de suprafata expusa prependicular, valorile fluxului radiatiei solare directe pot depasi la amiaza, in toate anotimpurile, 1 cal/cm2/min., fiind ceva mai mari primavara si vara, la inaltimi maxime ale Soarelui deasupra orizontului (Clima R. P. R., vol.I ).

In directa legatura cu valorile coeficientului de transparenta a atmosferei, intensitatea radiatiei solare directe poate avea valori maxime de peste1,4cal/cm2/min. vara si 1,1 cal/cm2/nim.iarna, in partea de sud a campiei, unde se desfasoara si Lunca Dunarii.

Sumele anuale si lunare ale radiatiei directe sunt foarte variate atat in timp cat si ca repartitie teritoriala, fiind puternic influentate de prezenta si regimul norilor, cetii si diferitelor fenomene care modifica transparenta atmosferei.Se poate aprecia ca in conditile de campie din sudul tarii noastre, sumele medii anuale pot sa ajunga la aproximativ 70-75 kcal/cm2 suprafata orizontala. Clima R. P. R

In intervalul de predominare a timpului senin, adica vara, in lunile iunie, iulie si august sumele lunare ale radiatiei directe ajung, in sudul tarii, la aproximativ 10-12 kcal/cm

Iarna, sumele lunare se potn reduce la mai putin de 1 kcal/cm

De la un an la altul, sub influenta norilor si cetii , aceste sume au o mare variabilitate.

Radiatia difuza. 

Ziua, pe timp senin, in afara de fluxul radiatiei solare directe, suprafata activa primeste si radiatia difuza care, in general, are o valoare foarte redusa si care creste in prima parte a zilei,pe masura ce inaltimea Soarelui deasupra orizontului se mareste.Spre seara scade treptat.

In perioada solstitiului de vara, in timpul amiezii, valorile radiatiei difuze,pot ajunge la 0,25 cal/cm2/min. suprafata orizontala. Dimineata si seara, pe timp senin, ele sunt cuprinse intre 0,01-0,10 cal/cm2/min. Clima R. P. R..

Radiatia difuza se intensifica in general in cazul cresterii opacitatii atmosferei(cand scade intensitatea radiatiei directe).

Un rol foarte important il joaca si culoarea si natura suprafetei terestre care reflecta difuz, in grad variabil, in atmosfera, radiatia solara.

Cand Soarele este ecranat de nori, radiatia solara reflectata si difuzata in mod repetat si foarte complex de cristalele de gheata si de particulele de apa ale norilor ajunge la suprafata terestra exclusiv sub forma radiatiei difuze.Valorile acesteia, in diverse anotimpuri sau ore din cursul zilei pot fi extrem de diferite, in directa dependenta de structura microfizica a norilor, de densitatea si de grosimea lor.

Un rol important il joaca in zilele de iarna suprafata stralucitoare a stratului de zapada proaspat cazuta, care reflecta puternic lumina solara, marind intensitatea radiatiei difuze.



In lunile de iarna, in regiunile de campie ale tarii, sumele lunare ale radiatiei difuze sunt de cateva ori mai mari decat cele ale radiatiea solare directe, pe cand vara ele sunt cu mult mai mici decat acestea.

C. Radiatia globala 

Radiatia globala este constituita din suma radiatieisolare directe(S )si a celei difuze (D) masurate pe unitatea de suprafata orizontala.

Sumele lunare maxime cresc pana in iunie cand depasesc 23 kcal/cm2 si scad treptat pana in luna decembrie cand ajung pana la 5,5-7,0 kccal/cm

In timpul solstitiului de vara, pe timp senin, in 24 h se poate insuma de aproape 4 ori mai multa energie solara in comparatie cu zilele senine din perioada solstitiului de iarna.

Sumele anuale ale radiatiei totale, in repartitia lor teritoriala, se diferentiaza aprecibil in functie nu numai de latitudine, ci mai ales de regimul norilor, al cetii si al complexului conditiilor meteorologice si fizico-geografice.

Suma anuala a radiatiei globale este aproximativ de 128-130 kcal/cm

In lunile de iarna si in special in decembrie, cand durata zilelor este redusa, pe teritoriul tarii timpul noros si cel acoperit au cea mai mare frecventa, astfel ca sumele lunare ale radiatiei totale sunt mai mici decat in tot restul anului. Ele reprezinta numai 3,2 procente in sud.

Astfel, in acest anotimp, rolul energiei solare este mai putin eficient in desfasurarea proceselor geofizice si fizico-geografice.

Incalzirile din lunile de iarna sunt neperiodice si sunt provocate de advectia aerului cald.

In intervalul rece noiembrie-februarie, diferentele sumelor lunare medii ale radiatiei totale dintre limita nordica si cea sudica a teritoriului tarii sunt mici.

Pe de alta parte, sub influenta circulatiei, in aceeasi luna din ani deosebiti, sumele respective sunt foarte variabile.

La inceputul primaverii, in Oltenia se produc inseninari apreciabile iar primavara, sumele radiatiei totale cresc mult de la o luna la alta.

Cele mai mari sume lunare ale radiatiei totale din cursul anului sunt in luna iulie, cand predomina timpul senin si nu in iunie, cand durata zilelor este maxima. Ele ajung la 18-19 kcal/cm2, in sud, fiind astfel cu 15 kcal/cm2mai mari decat cele din luna decembrie.

In cursul toamnei, durata zilelor se reduce, iar nebulozitatea creste, astfel ca sumele lunare scad cu cate 3-4 kcal/cm2 de la o luna la alta.

D. Radiatia reflectata si cea absorbita 

O parte din radiatia solara incidenta (directa si difuza) aste reflectata de suprafata subiacenta.

Albedoul sau raportul dintre radiatia reflectata si cea totala depinde de natura si caracteristicile fizice ale suprafetei terestre (in special de culoarea si rugozitatea ei), de prezenta si particularitatile invelisului vegetal, de existenta stratului de zapada,etc.

Solurile de culoare inchisa, umede, arate de curand reflecta numai 5-7 % din radiatia solara incidenta, pe cand cele uscate 8-12%. Cernoziomul umed mai putin( 10-12% ) decat cel uscat ( 12-16% ). Terenurile de culoare deschisa au in general albedoul mai mare decat cele inchise.Astfel, argila umeda reflecta 14-18%, iar cea uscata 22-24 %, nisipurile uscate 30-40 % iar saraturile 25-45 % Clima R. P. R

Suprafata stralucitoare a stratului de zapada proaspat cazuta pe timp de ger reflecta 80-95 pr. Din radiatia solara primita, zapada curata dar umeda 60-75 pr., zapada invechita si umeda , in curs de topire 35-50 pr.Valorile albedoului se schimba apreciabil in cursul anului, in directa dependenta de conditiile meteorologice.

Albedoul mediu al suprafetei invelisului vegetal este mai mic primavara (10-15 pr. creste insa varasi toamna cand plantele ajung la maturitate sau cand frunzele se ingalbenesc.

In regiunile de campie si implcit in Lunca Dunarii, unde, in majoritatea anilor stratul de zapada este discontinuu si instabil, valorile ale radiatiei reflectate sunt mici in comparatie cu cele ale radiatie incidente.

Sumele anuale ale radiatiei absorbite de suprafata activa sunt mai mari decat in alte regiuni. De aceea, teritoriul respectiv dispune de un potential de caldura ridicat.

In cursul anului, procesele radiative sunt supuse unor mari schimbari. Radiatia solara absorbita in anotimpul rece este in general foarte redusa. In celelalte anotimpuri valorile sale cresc apreciabil. Cea mai mare parte din energia solara absorbita revine proceselor de incalzire a startului superior al solului. Astfel, radiatia absorbita este un factor climatic esential pentru dezvoltarea priceselor fizico – geografice locale.

E. Radiatia efectiva

In afara schimburilor radiative, pe de o parte sub forma radiatie solare directe si difuze, iar pe de alta parte sub forma radiatie reflectate, suprafata activa primeste neincetat radiatia emisa de atmosfera in domeniul infrarosu si emite, de asemenea in mod continuu radiati infrarosi. Diferenta dintre radiatia emisa de suprafata activa si cea emisa de atmosfera spre pamant, denumita radiatia efectiva, depinde in fiecare moment de situatia atmisferica, de temperatura suprafetei si a aerului, de umezeala absoluta, de gradul de nebulozitate, de densitate, de masa si de inaltimea norilor etc. Clima R. P. R.

Noaptea, radiatia efectiva determina racirea suprafetei active, valoarea ei crescand pe timp senin. Deoarece zapada are cel mai mare coeficient de absortie si emisie in domeniul infrarosu, recirea radiativa se accentueaza iarna la suprafata stratului de zapada.

Radiatia efectiva are valorile cele mai mari in timpul verii, in orele de la amiaza, cand suprafata activa este supraincalzita.

Pe timp umed si acoperit, in cazul norilor stratiformi densi situati la mici inaltimi, diferenta dintre temperatura suprafetei solului si cea a aerului sacade, deoarece norii emit radiatii inflarosii marind astfel intensitatea radiatiei atmosferei si reducand apreciabil radiatia efectiva a suprafetei active.

Se poate aprecia ca sumele anuale ale radiatiei efective, in general foarte mari, pot sa ajunga la 40 – 44 kcal./cm2/ an.

In cursul anului, sumele lunare ale radiatiei efective sunt mai mari vara (peste 10-14kcal/cm2/luna) si scad iarna ( la aproximativ 6-8 kcal/cm2/luna)

Intensitatea medie a radiatiei efective se repartizeaza foarte neuniform in zilele de vara mai ales in orele de dupa-amiaza, din cauza marilor diferente de temperatura a diverselor portiuni ale suprefetei active (solul de culoare inchisa supraincalzit, vegetatie, bazinele de apa, etc.).

F.Bilantul radiativ

Bilantul radiativ al suprafetei active care reprezinta rezultanta tuturor schimburilor de energie radianta ce au loc neincetat la nivelul suprafetei terestre, poate fi definit si ca diferenta dintre valorile radiatiei absorbite si cele ale radiatiei efective:

R = (Q+q) (1-A) – E , unde:

R= bilantul radiativ Q+q = radiatia totala

Q= radiatia solara directa A = albedoul

q=radiatia difuza E = Radiatia efectiva

Valorile bilantului radiativ, ca si cele ale tuturor componentelor sale, sunt foarte variabile in timp si au o distributie teritoriala neuniforma, deoarece asupra acestor componente actioneaza un numar mare de factori.

Din studiile efectuate se poate aprecia ca valorile anuale ale bilantuluisunt de 45-48 kcal/cm



In timpul iernii, radiatia efectiva depaseste in general pe cea absorbita.In lunile decembrie si ianuarie, iar in nord chiar din luna noiembrie, bilantul radiativ are valori negative, care insa nu scad pana la 1,0 kcal/cm2/luna.

In linile de primavara, odata cu intensificarea radiatiei totale, valorile bilantului cresc aproximativ cu cate doua 2 kcal/cm2, in fircare luna, astfel ca luna mai ajung ,la 7,3-7,6 kcal/cm

In lunile iunie si iulie, sumele lunare ale bilantului se mentin in jurul a 8 kcal/cm2, fiind cele mai mari din tot cursul anului.

In cursul anului, valorile lunare sunt pozitive in intervalul februarie – noiembrie.

3Circulatia atmosferei

In Oltenia, regimul precipitatiilor atmosferice este extrem de complex si de variat, tinand cont de factorii care il influenteaza. Astfel, un rol important revine pozitiei geografice, elementele definitorii fiind larga deschidere catre sud, prezenta barajului orografic al Carpatilor, iar pentru extremitatea sudica si sud-vestica, influenta fluviului Dunarea.

Structura suprafetei active este deosebit de variata. In Campia Olteniei, relativa omogenitate a reliefului este intrerupta doar de prezenta culoarelor de vale care constituie „cai de pendulare a curentilor de aer si de umezire locala a teritoriilor limitrofe” (Octavia Bogdan, Principalele caracteristici climatice ale Campiei Romane, 1999) si de arealele cu dune de nisip. In cazul arealelor deluroase si muntoase, un rol important revine altitudinii, care determina zonarea verticala a climei, expozitiei versantilor, inclinarii pantelor si culoarelor de vale. In general, expozitia sudica a versantilor favorizeaza producerea ploilor de convectie termica si termo-dinamica. Culoarele de vale au deschidere sudica si determina dirijarea curentilor de aer, favorizand condensarea rapida a vaporilor de apa (Octavia Bogdan, Precipitatiile atmosferice un risc climatic in Subcarpatii Getici, 2000).

Regimul precipitatiilor atmosferice depinde insa in mare masura de particularitatile circulatiei generale a atmosferei deasupra Romaniei si implicit a Olteniei.

Deplasarea maselor de aer sub actiunea ciclonilor si anticiclonilor genereaza perturbatii ale proceselor si fenomenelor atmosferice, caracteristice unei regiuni, imprimand climatului un caracter dinamic.

Miscarea de rotatie a Pamantului, distributia inegala a energiei solare primita de suprafata terestra, distributia inegala a uscatului si a oceanului, miscarile hidrosferei etc., toate determina distributia inegala a presiunii atmosferice si, in consecinta, a miscarilor aerului.

Romania, datorita pozitiei sale geografice, in sud-estul Europei Centrale, se afla sub influenta unor arii de mare presiune (anticiclonare), ca Anticiclonul Azorelor si cel al Siberiei, si a celor de mica presiune (ciclonare) din Islanda si Marea Mediteraneana.

Exista patru forme principale caracteristice circulatiei aerului in stratele inferioare ale atmosferei care influenteaza climatul Romaniei (N. Topor, C. Stoica, 1965): circulatie vestica, circulatie polara, circulatie tropicala, circulatie de blocare.

Trecerea de la un tip de circulatie la altul este determinata de variatiile aparute in cadrul miscarii perturbatiilor ondulatorii. Diferenta de temperatura intre zona ecuatoriala si cea polara genereaza un schimb continuu de energie si caldura, atat pe latitudine cat si in lungul meridianelor.

a). Circulatia vestica determina ierni blande, cu precipitatii predominant lichide. Vara, predomina o mare variabilitate in aspectul vremii, care prezinta un mare grad de instabilitate, in special in regiunile nordice ale tarii (Fig. nr. 1). Circulatia vestica are o frecventa de 45% din cazuri. Transformarile atmosferice, care se produc deasupra Europei sunt determinate de aceasta circulatie, care apare in conditiile instalarii unei zone de presiune ridicata in sudul continentului si a unei arii depresionare in regiunile nordice (Geografia Romaniei I, Geografie fizica, p. 201).



b). Circulatia tropicala, cu numai 15% din cazuri, afecteaza teritoriul tarii noastre din doua directii: sud-vest si sud-est. Aceasta asigura deplasarea maselor de aer tropical, calde spre regiunile polare. In sud-vestul tarii patrund mase de aer mediteraneene bogate in vapori de apa, care in perioada rece a anului contribuie la caderea unor mari cantitati de precipitatii. Vara, aceste mase de aer genereaza o vreme instabila, cu averse si fenomene orajoase, in timp ce masele de aer cu deplasare dinspre Asia Mica determina o vreme senina si adesea secetoasa (Geografia Romaniei I, Geografie fizica, p. 201) (Fig. nr. 3.2)

c). Circulatia polara reprezinta circa 30% din cazuri si este generata de Anticiclonul Azorelor, care se dezvolta si se extinde spre Islanda. Aceasta circulatie determina transportul unor mase oceanice de aer polar din zona nord-vestica a continentului spre Europa Centrala si de sud-est. Masele de aer polar determina scaderea temperaturii, cresterea nebulozitatii si a precipitatiilor, in special de tip aversa. Acest tip de circulatie provoaca raciri drastice primavara si toamna. Iarna se inregistreaza temperaturi foarte scazute la nivelul depresiunilor intracarpatice, insotite de caderi de zapada si vanturi foarte mari (100-150 km/ora) (Geografia Romaniei I, Geografie fizica, p. 201) (Fig. nr. 3, 4,5).


d). Circulatia de blocare se produce cand aria de presiune ridicata instalata deasupra Europei deviaza perturbatiile ciclonice din Oceanul Atlantic catre nordul si nord-estul continentului, blocand deplasarea catre zonele centrale si sud-estice ale acestuia. Procesele de blocaj constituie o veriga importanta in circulatia generala a atmosferei, fiind insotite de aparitia unor anomalii bruste in evolutia elementelor meteorologice.




In tara noastra, aflata intr-un camp de presiune ridicata, predomina o vreme frumoasa, calda si secetoasa iarna, umeda si cu nebulozitate ridicata vara.

Sistemele barice (ciclonii si anticiclonii), care genereaza si influenteaza permanent circulatia maselor de aer, determina mai multe variante ale acesteia, atat la nivelul continentului cat si al Romaniei.

Situarea Romaniei fata de principalii centrii barici determina o serie de conditii sinoptice concrete, dar pe fondul proceselor de advectie a maselor de aer, circulatia generala a atmosferei poate suferii numeroase modificari.


Principalii centrii barici care influenteaza clima tarii noastre sunt: Anticiclonul Azoric, Ciclonul Islandez, Anticiclonul Siberian, ciclonii mediteraneeni, la care se adauga o serie de centrii de mare si mica presiune, cu o frecventa mai redusa. Acestia sunt: Ciclonul Groenlandez, Anticiclonul Scandinav, Anticiclonul Nord-african si Ciclonul Arab.

a). Anticiclonul Azoric este caracteristic zonelor atlantice cuprinse intre 20 si 40 lat.N, unde persista tot timpul anului. Acesta este un nucleu secundar al anticiclonului atlantic, format de cele mai multe ori deasupra Insulelor Azore. Originea sa este dinamica, fiind alimentat de aerul cald, subtropical. In conditiile in care scade in intensitate, se produce o circulatie vest-est, determinand in tara noastra zile de iarna calde si cu ninsori, iar vara un timp instabil, cu ploi frecvente si nebulozitate mare.

b). Ciclonul Islandez, format in nordul Oceanului Atlantic, pe frontul polar, desi este prezent tot cursul anului, nu are o prezenta zilnica. Acesta migreaza catre sud-vestul Islandei si este alimentat de curentii reci polari. El actioneaza in raport de inversa proportionalitate cu Anticiclonul Azoric. La nivelul Romaniei, este deosebit de activ iarna, aducand mase de aer foarte rece, in timp ce vara activitatea sa este mai redusa.

c). Anticiclonul Siberian se formeaza iarna deasupra Eurasiei datorita racirii suprafetei terestre, acoperita cu zapada sau gheata. Din regiunea Marii Kara, acesta se extinde catre Siberia si Europa nord-estica. Anticiclonul Siberian actioneaza in special in perioada septembrie-martie. In conditiile in care in estul Marii Mediterane persista o arie cu aer cald, de mica presiune, se produce o deplasare a maselor de aer siberian, cu viteza mare, fenomen cunoscut sub numele de „crivat”, care se manifesta in special in regiunile estice ale tarii.

d). Ciclonii mediteraneeni se formeaza deasupra Marii Mediterane, pe fondul contactului dintre masele de aer polar, care patrund in Europa centrala si vestica, cu aerul tropical. Acestia au un caracter semipermanent, actionand in special iarna, dar si la inceputul toamnei. Influenta lor este vizibila in sudul tarii, unde provoaca schimbarea vremii si precipitatii bogate.

Ceilalti centrii barici au o influenta redusa in Romania.

Anticiclonul Scandinav determina o serie de ingheturi tarzii, la sfarsitul primaverii si inceputul iernii si produce schimbari bruste ale vremii.

Anticiclonul Groenlandez are o frecventa mai mare in sezonul cald si produce aceleasi fenomene ca si cel scandinav.

Anticiclonul Nord-african determina fenomene orajoase in sud-vestul si sudul tarii, chiar si iarna. Transporta mase de aer cald si uscat, foarte rar umede.

Ciclonul arab afecteaza sud-vestul Europei, imprimand o orientare estica maselor de aer din aceasta parte a continentului.

In ceea ce priveste lunile extreme, ianuarie si iulie, se inregistreaza urmatoarea situatie. In luna ianuarie, Europa se afla sub influenta a doua regiuni barice. In nord-vest, domina ciclonul islandez, arie depresionara, iar vestul si estul se afla sub influenta unui regim de mare presiune atmosferica determinat de fuzionarea Anticiclonului Azorelor si a celui Siberian. In Marea Mediterana persista o slaba zona depresionara, centrata deasupra Italiei.

Romania se afla sub influenta directa a Anticiclonului Siberian si indirecta a depresiunii mediteraneene, rezultand astfel, circulatia nord-estica – sud-vestica in atmosfera inferioara, in timp ce la inaltime situatia este inversa. Astfel, in estul si sudul Carpatilor domina aerul arctic continental, care nu patrunde la vest si la nord de munti pentru ca are grosime si stabilitate mare. Intre stratele inferioare si superioare ale troposferei se formeaza o masa noroasa, stationara, care persista zile intregi. In zona muntoasa nebulozitatea are valori mai mici si numarul de zile senine este mai mare decat zona de campie.

In anumite cazuri, depresiunea mediteraneana inainteaza spre Balcani, iar Anticiclonul Siberian se intensifica, masele de aer cald si umed si cele de aer rece si uscat se afla la diferenta foarte mica, iar in zona de contact se formeaza un contrast puternic care provoaca ninsori abundente si viscole in estul si sudul tarii (Clima R.P.R., vol. I, p. 34).

In luna iulie domina trei centri barici: Ciclonul Azorelor, Ciclonul Islandez, Depresiunea Araba, de origine termica, cu centrul in Iran. Romania este situata intre Anticiclonul Azorelor si Ciclonul Arab si datorita gradientilor mai slabi dintre Azore si Asia Mica, transportul maselor de aer atlantic se face mai lent. Aceste mase ajung uscate in tara noastra. Numai cand in Ardeal sau Campia Dunarii apare un ciclon termic, circulatia vestica se intensifica si fronturile atmosferice reci deplasate peste ocean se activeaza deasupra teritoriului tarii noastre. Datorita lipsei gradientului baric, fenomenele de innorare si aversele au caracter local, durata redusa, nu sunt migratorii si apar mai ales dupa-amiaza (Clima R.P.R., vol. I, p. 35).

La nivelul Olteniei, predomina circulatia vestica si sudica in cea mai mare parte din an. Astfel, iarna, regiunea se afla sub influenta maselor de aer mai cald si mai umed aduse de ciclonii formati in perimetrul Marii Mediterane, cu dezvoltare maxima in acest anotimp, iar procesele de convectie termica si frontogeneza sunt mai frecvente decat in alte zone (N. I. Bordei, 1972). Influenta Anticiclonului Siberian se resimte putin la est de Olt, chiar si atunci cand acesta atinge maximul de dezvoltare.

Lunile de vara se caracterizeaza prin reducerea activitatii ciclonice. Totusi, in comparatie cu alte regiuni ale tarii, aceasta este destul de intensa. Ca si iarna, predomina ciclonii proveniti din sudul si sud-vestul tarii, precum si cei indusi de deplasarea spre nord-est a ariilor depresionare din sudul Marii Adriatice.

In anotimpurile de tranzitie, se intensifica circulatia vestica si sud-vestica, fapt ce contribuie la foehnizarea maselor de aer la trecerea Carpatilor, atat in zona montana a Banatului, cat si in cea a Muntilor Valcan.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu